Sunteți pe pagina 1din 64

Aspecte privind conformarea

si realizarea cosurilor de fum


din beton armat monolit

PIRVANUS ANA-MARIA
CRACIUN ELENA LUMINITA
CUPRINS
GENERALITATI
ALCATUIREA COSURILOR DE FUM TURNATE MONOLIT
CRITERII DE CLASIFICARE A COSURILOR DE FUM
LUCRARI ANEXE COSURILOR DE FUM
CANALUL DE FUM
EXECUTIA COSURILOR DE FUM
CARACTERISTICILE TERMICE
PROBLEME DE DETERIORARE LA COSURI DIN BETON
ARMAT
COMPORTAREA IN TIMP A COSURILOR DE FUM
INDUSTRIALE DIN BETON ARMAT
GENERALITATI
COSURILE DE FUM sunt constructii speciale, realizate
din zidarie de caramida, beton armat sau metal care au
rolul sa evacueze in atmosfera gazele rezultate din
combustiune si sa creeze tirajul necesar arderii in
instalatiile industriale. Fumul contine gaze nocive si
elemente fine in suspensie care trebuie sa fie evacuate in
atmosfera la inaltimi mari .
Primul cos de fum industrial construit este cel de la
Tennansts Stalk, Glasgow, Anglia, construit in anul 1842, cu
inaltimea de 132m. Acesta s-a si demolat dup un timp
foarte scurt, in anul 1859.
In secolele XVIII si XIX metodele folosite pentru extragerea
plumbului din minereuri, au produs cantitati mari de vapori
toxici incarcati cu plumb si argint. Pentru a recupera
plumbul si argintul din vaporii care se eliminau n aer, s-au
construit cosuri de fum aproape orizontale (de lungimi de
cca 3km), incheiate cu o portiune verticala asezata la
distanta intr-o locatie unde fumul ar cauza pagube reduse.
In interiorul acestor canale de fum s-au format depuneri
valoroase de plumb si argint care erau recuperate de
muncitori, trimisi de-a lungul acestor canale.
Primele cosuri din beton armat au fost realizate la inceputul
secolului trecut. Aparitia lor a fost precedata de aceea a cosurilor
de beton simplu, carora le-au luat locul incetul cu incetul, datorita
avantajelor pe care le prezentau fata de acestea. Dezvoltarea lor
nu a fost prea rapida, fiind tinuta in loc de lipsa unui sistem unitar
de calcul , a modului nesigur de comportare la temperaturi
ridicate si mai ales datorita dificultatilor de executie.
Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a deschis un orizont mai
larg pentru cosurile de fum din beton armat, totusi forma lor in
general tronconica a continuat sa constituie o piedica pentru
dezvoltare pe cale larga a executarii cosurilor de fum in acest
sistem.
Printre constructorii care au adus elemente originale in realizarea
unui schelet potrivt pentru cosurile de fum monolite si
prefabricate, trebuie mentionati inginerii Lupescu si Soru, ale
caror tipuri aparute au fost apreciate in literatura tehnica si se
gasesc in primele carti tiparite despre cosuri de beton armat si in
revistele europene de specialitate.
In diferite tari, au fost alcatuite norme tehnologice pentru
executarea pe scara industriala a cosurilor de fum din beton
armat, pana la inaltimi care depasesc 100 m.
Paralel cu cosurile monolite s-au dezvoltat si cosurile prefabricate
din beton armat. Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton
turnat la fata locului, armate si ele, care completeaza scheletul de
rezistenta, pentru a rezista la eforturile care apar. Aceste cosuri
prezinta avantajul unei executii facile, care duce la o scadere a
costului manoperei si o sporire a vitezei de lucru, fara a fi necesar
un utilaj costisitor.
In general, cosurile de beton armat sunt mai economice decat
cele de zidarie de la inaltimi de 50 60 m in sus, inaltimi de la
care cosurile de zidarie cer grosimi mari de pereti, devin prea
grele si necesita fundatii costisitoare, care incarca foarte puternic
terenul de fundatie. Un dezavantaj suplimentar al cosurilor de
caramida este ca dau fisuri si din aceasta cauza trebuie prevazute
legaturi suplimentare metalice orizontale si uneori verticale.
Cosurile de beton armat, dimpotriva, au avantajul unei bune
rezistente la toate solicitarile care au loc. Ele au dimensiuni
mai reduse; in consecinta au greutati totale mai mici decat
cosurile de caramida, si cer fundatii mai usoare. In schimb
ele sunt constructii delicate, care cer o atentie sporita, atat
in proiectare cat si in executie. Cosurile din beton armat se
racesc mai repede decat cele din caramida sau beton
nearmat, care au grosimi mult mai mari.
Fata de zidaria de caramida, betonul are un coeficient de
dilatatie mai mare, ceea ce impune la executie anumite
precautii suplimentare.
Astazi , in Romania sunt in functiune circa 200 de cosuri
industriale din beton armat a caror inaltime variaza intre 60
m si 280 m.
CRITERII DE CLASIFICARE A COSURILOR DE FUM
Din punct de vedere al executiei, cosurile de fum din beton
armat pot fi alcatuite din:
-beton armat monolit, caz in care se pot executa fie cu
cofraje obisnuite, fie cu cofraje glisante;
-elemente prefabricate, care la randul lor pot fi de doua
feluri:
*prefabricate care indeplinesc rolul de cofraj, masa
principala de material fiind alcatuita din beton turnat;
* elemente prefabricate, legate intre ele cu beton turnat
(cantitatea turnata fiind foarte redusa) care formeaza insasi
scheletul de rezistenta al cosului.
Din punct de vedere al formei, se disting cosuri cilindrice si
tronconice.
Cosurile cilindrice se construiesc foarte usor in cofraj glisant
de lemn sau metalic si sunt ridicate pana la inaltimi de 60 m.
Cosurile tronconice sunt cele mai curente si se folosesc
pentru inaltimi mai mari, din motive de economie si
stabilitate. Ele se contruiesc fie turnate monolit, fie
prefabricate si capata un fruct de 1,5-2,5 %. Uneori, din
motive estetice, se da un fruct mai mare. In general se da o
conicitate medie de 2%.
Din punctul de vedere al temperaturii gazelor la intrarea in
cos se obtine urmatoarea clasificare:
-cosuri reci ,cu temperatura maxima de 100 c;
-cosuri calde ,cu temperatura intre 100 c si 300 c;
-cosuri fierbinti ,cu temperaturi mai mari ca 300 c;
COSURILE DE FUM DIN BETON TURNAT MONOLIT
ALCATUIREA COSURILOR DE FUM TURNATE MONOLIT
Cosurile de fum din beton monolit de forma tronconica si
cilindrica se executa folosind cofrajele glisante. In ultima vreme
se executa peretele cosului concomitent cu izolatia termica,
ceea ce aduce simplificari tehnologice importante.
Recomandarile comitetului 307 ACI prevad grosimea minima a
peretelui de 17,5 cm pentru cosuri cu diametrul interior d i 6
m, aceasta majorandu-se cu 1 cm pentru fiecare metru in plus.
La executia peretelui se folosesc clase de beton ridicate, peste
C 16/20. Stratul de protectie al armaturii este de minimum 3
5 cm. Pentru a feri betonul de influenta coroziva a gazelor care
ar putea patrunde prin rosturile captuselii, suprafata interioara
se protejeaza cu o tencuiala sclivisita, executata cu ciment
metalurgic.
Grosimea minima a peretilor este impusa de conditiile de
turnare: ea nu va cobora la cosurile de fum turnate cu cofraje
glisante sub 15 cm. Grosimea maxima este de obicei de 30 cm,
putand ajunge in portiunea unde patrund canalele de fum pana
la 50 cm.
Pentru a asigura o rigiditate suficienta a cosurilor de
fum, este necesar ca raportul intre inaltimea cosului si
diametrul exterior maxim sa nu depaseasca (H/D 20).
Pentru rezemarea zidariei de caramida se scot in partea
interioara a peretelui cosului de fum console, dispuse din 10
in 10 m. Inaltimea consolelor este egala cu circa 1,25 m, iar
latimea pragului pentru rezemarea caramizilor si realizarii
spatiului pentru izolatia termica, la partea superioara, cu 18
25 cm (v.fig.3).
Detalii Fig. 3
constructive:
a console si izolatie termica;
b capul cosului
1 rost de temperatura;
2 consola;
3 peretele cosului;
4 armatura verticala;
5 armatura inelara;
6 placi din ceramica speciala;
7 captuseala;
8 armatura de rezistenta din
consola; 9 armatura
orizontala.
Inelele in dreptul consolelor, datorita ingrosarii peretelui in
aceasta zona, sunt mult mai rigide, ceea ce face ca
tensiunile rezultate din efectul de temperatura sa fie mai
mari. Pentru a micsora eforturile rezultate datorita variatiei
temperaturii pe grosimea si inaltimea peretelui, consolele
sunt prevazute pe toata inaltimea lor cu rosturi verticale de
dilatatie cu grosimea de 25 mm, dispuse la distanta de 50
cm. Consolele la cosurile cilindrice au forma inelara cu
aceeasi grosime pe inaltimea de 12 15 cm.
Pe conturul care limiteaza golurile de acces si cele care se
executa pentru legatura cosului cu canalul de fum, peretele
corpului cosului de fum se ingroasa sub forma unui rebord.
In cazul cand pe o anumita inaltime a cosului de fum golurile
ocupa o suprafata importanta fata de suprafata plina,
peretele se ingroasa pe toata suprafata in portiunea care
cuprinde golurile, inclusiv o zona inelara deasupra si
dedesubtul acestora, pe o inaltime de 1 2 m.
Gura cosului este locul cel mai expus coroziunii, din
cauza formarii acizilor la contactul gazelor cu umiditatea
atmosferica, motiv pentru care se protejeaza. Se pot folosi
placi protectoare din basalt artificial, inele de beton special,
caramizi antiacide, inele de fonta sau alte metale
anticorozive (fig.4).
1 placa de otel;
2 rost de dilatare;
3 element de fonta;
4 tabla de otel;
5 izolatie elastica;
6 zidarie de protectie;
7 izolatie termica;
8 perete din beton turnat monolit;
9 element prefabricat;
10 placa de plumb;
11 jgheab perforat;
12 placa de protectie.
Fig.4- Detalii de alcatuire a
gurii cosului
O atentie deosebita trebuie acordata
armarii in jurul golurilor prevazute pentru
canalul de fum (fig.5).

Fig. 5 - Armatura suplimentara in jurul golurilor


Captuseala de protectie din zidarie se fragmenteaza pe inaltimea cosulu
onsoane de 8 12 m, ce se descarca prin intermediul unor console inel
etii de beton armat (fig.6).

1 perete din beton armat;


2 termoizolatie;
3 consola;
4 azbest;
5 rost de dilatatie;
6 plasa de rabit;
7 zidarie refractara

Fig.6 - Captuseala si termoizolatia


cosului
Grosimea captuselii variaza intre 12 cm la partea superioara
si 25 cm la partea inferioara a cosului. Captuseala trebuie sa
se poata deforma liber in sens vertical si orizontal fara a
produce eforturi in beton. Pentru a evita eforturi
suplimentare din temperatura datorita variatiei bruste a
grosimii peretelui, normele recomanda fragmentarea
radiala, din metru in metru, a consolelor. Protectia
consolelor de beton armat se face cu o fasie de azbest sau
prin scoaterea zidariei de caramida refractara in consola.
Stratul de izolatie termica rezulta din calcul termotehnic,
avand o grosime variabila de 5 25 cm, se prevede la cate
2,5 m o plasa de rabit orizontala.
Functia de rezistenta a cosului poate fi separata de functia
de eliminare a gazelor, captuseala interioara (de zidarie sau
beton refractar) executandu-se independent, astfel incat
cosul de fum se compune din doua tuburi concentrice. In
cazul realizarii captuselii interioare din zidarie, aceasta se
executa dupa principii similare ca la constructia furnalelor,
in exterior fiind prevazuta cu benzi de otel pentru marirea
S-au executat cosuri de fum cu cele doua tuburi concentrice legat
ele, tubul interior preluand eforturile unitare din variatiile de tempe
cel exterior eforturile unitare din vant si cutremur (fig. 7).

1 grinda inelara;
2 stalpi de beton armat;
3 perete de beton armat;
4 captuseala;
5 izolatie termica;
6 foaie de plumb.

Fig.7 - Cos de fum cu separarea


functiei de rezistenta de
cea de eliminare a gazelor
etii cosului se armeaza cu bare longitudinale verticale si inelare. Atat arm
ara cat si cea verticala se dispune, ca regula generala, inspre exterior.
matura inelara realizata din bare independente se dispune in interior fata
matura verticala (fig. 8) (aceasta este determinata de conditiile de execu
tanta maxima intre barele inelare nu depaseste 20 cm (5 8 bare cu di
8 16 mm pe metru).

rmatura verticala;
armature orizontala;
mustati din fundatii;
armarea in vecinatatea golurilor.

Fig.8 - Detalii de armare la cosurile de fum


Uneori, pentru cosurile puternic solicitate, mai cu seama
pentru portiunea de baza a cosului, peretii se armeaza cu
armatura dubla: o serie de armaturi exterioare si o serie de
armaturi interioare.
Se utilizeaza armaturi de 8 16 mm diametru cu distante
de 10 20 cm. Numai la cosurile foarte inalte, la partea
inferioara sunt necesare armaturi mai groase de 16 mm.
Armaturile cele mai solicitate sunt cele orizontale asezate
in exterior; acestea au rolul de a rezista tendintei de
fisurare, ce apare din cauza dilatarii termice.
Armaturile verticale au o importanta redusa, jucand rolul
unor armaturi de repartitie, atat timp cat vantul si seismul
nu dau momente incovoietoare care sa provoace intinderi
in beton.
La cosurile inalte, la partea inferioara apar eforturi de
intindere importante din cauza momentului incovoietor
provocat de vant si cutremure.
La aceste cosuri, armaturile joaca un rol important; ele
preiau toate eforturile verticale de intindere. Din aceasta
cauza la cosurile mai inalte de 60 m, armaturile verticale
devin importante si se da o mare atentie dimensionarii,
asezarii lor si in special innadirilor de armaturi, care nu
trebuie facute in aceeasi sectiune, ci esalonat pe inaltimea
cosului.
Stratul de acoperire al armaturii cu beton are grosimea de
30 mm, pentru armatura cu diametrul pana la 16 mm, si 35
40 mm, pentru armatura cu diametrul mai mare de 16
mm.
Betonul zonei de varf a cosului se protejeaza de fum in
exterior prin captusirea lui cu tabla, realizandu-se astfel un
guler metalic ,prin acoperirea betonului cu diferite substante
de protectie, prin vopsire sau inlocuirea betonului cu zidarie
de caramida antiacida. (fig.9)
Pe fundul cosului se prevede de asemenea pardoseala din
caramida antiacida. Fundul cosului nu trebuie lasat drept, ci
cu pante, astfel incat sa permita curatirea cenusii, care se
depune neincetat pe fund. Planseul care reazema gratarele
Fig.10-Planseu pentru gratar
fundul unui cos de fum

Fig. 9-Varf de cos


La cosurile reci, vaporii pot condensa si in interiorul cosului,
mai cu seama la partea superioara, favorizand patrunderea
prin captuseala a agentilor agresivi la peretele de beton. In
aceste situatii este necesar a se lua masuri de protectie
suplimentare; astfel se pot produce degradari importante
ale peretilor cosului de fum intr-un interval redus de timp.
In unele cazuri gazele contin pe langa materii agresive si
umiditate ,daca temperatura gazelor este sub 200 c.In
asemenea situatii constructia cosului capata o forma
speciala . In interiorul cosului se pevede un tub din
materiale care rezista la acizi agresivi . Intre tub si cos
ramanand un spatiu vizitabil .Apa care rezulta din
condensare se capteaza la partea de jos a tubului si se
evacueaza.
LUCRARI ANEXE COSURILOR DE FUM

a. Instalatii anexe
Cosurile au o serie de instalatii ca:
Scari de acces, centuri de siguranta si balcoane de
vizitare. Pentru inspectarea si intretinerea cosurilor, in
peretele lor se monteaza scari care permit accesul pana la
varf, prin interior la cosuri incadrate in ansambluri de
constructii si prin exterior la cosuri mari.
Scara se poate realiza din trepte din otel-beton sau din
panouri prinse din loc in loc cu buloane trecute pirn peretii
cosului. La cosurile turnate monolit asezarea si ancorarea
treptelor se va face la betonarea peretilor. Treptele au laturi
de 60 70 cm si in mod obisnuit sunt facute din otel rotund
( = 20 25 mm).
Distanta obisnuita intre trepte este de 30 40 cm si este
constanta pentru acelasi cos. Distanta primei trepte de la
sol va fi circa 5 m pentru a nu fi accesibila urcarea
trecatorilor, in special a copiilor. Distanta de la treapta la
La 4 5 trepte, se prevad inele de siguranta distantate intre ele cu
pentru ca un muncitor care se urca pe cos sa se poata rezema pe ele
oboseste. Aceste inele de siguranta se fac din vergele de otel rotund
sau din platbande de sectiune echivalenta. Ele trebuie sa poata inchid
de 500 600 mm si pot avea vergele de legatura longitudinale care d
mare siguranta celui care urca treptele. La cosurile mai inalte de 15 m
siguranta sunt obligatorii .(Fig. 12)

Fig. 12- Scari pentru cosuri de fum alcatuite din trepte izolate si centuri de siguran
La varful cosurilor foarte inalte, se prevad odihne si platforme de lucru;
este de recomandat chiar un balcon circular. Acesta poate fi executat
din piese fine metalice sau chiar din beton armat la cosurile foarte
mari.
La cosurile importante este bine sa se monteze trepte si in interior
pentru vizitare si reparatii; lipsa vizitarii usoare face ca uneori , zidaria
refractara sa se degradeze si sa sufere si scheletul de rezistenta din
beton armat fara ca sa se stie in exploatare.
La varful cosului este recomandabil de asemenea sa se monteze inele
si ancore metalice, pentru a se prinde cu usurinta schele interioare si
exterioare pentru eventuale reparatii.
Treptele si centurile vor fi protejate contra ruginii prin vopsire.
Paratrasnete. Un alt accesoriu al cosurilor de beton este
paratrasnetul. Numarul de paratrasnete necesare se prescrie in functie
de inaltimea cosului. Inaltimea barelor paratrasnetului, peste varful
cosului, trebuie sa fie 0,05h, unde h este inaltimea cosului de la sol.
Ele se plaseaza la maximum 0,5 m lateral scarilor. Varfurile de
paratrasnet se vor lega intre ele printr-un cerc metalic, legat la cablul
de legatura al paratrasnetului.
La cosurile mai inalte de 50 m, sau cu diametrul interior al gurii cosului
mai mare de 2,20 m se vor prevedea doua legaturi independente cu
pamantul.
In pamant, sub nivelul terenului, cablurile de paratrasnet se leaga
impreuna. Cablul care leaga paratrasnetul de pamant va fi din otel, cu
varful sudat dintr-o piesa de otel inoxidabil.
Contactul cablului cu pamantul se face in primul strat acvifer, daca
acesta este la nivel apropiat si la adancime coborata, de cel putin 1 m
sub nivelul talpii de fundatie; in caz contrar, se face printr-o placa de
cupru asezata pe un strat de zgura si clorura de sodiu de cel putin 20 cm
grosime.
Semnalizare. Cosurile vor fi prevazute cu semnalizare luminoasa, in
special cele foarte inalte si cele din vecinatatea aeroporturilor. Pentru
aceste semnalizari se vor utiliza semnale stabilite de aeroporturile
invecinate.
Aparate de masura. In canalul de conducere a gazelor la cosuri, sau in
partea inferioara a cosului, se vor prevedea locasuri speciale pentru
montarea aparatelor de control al tirajului, temperaturii, vitezei si
presiunii gazelor. Aceste locasuri vor fi prevazute cu usi de acces si vor
avea dimensiunile cerute de instalatiile ce se vor face.
b. Zidaria interioara a cosurilor de fum

Cosurile de beton armat se captusesc in interior cu o camasa


izolatoare, pentru ca temperatura mare din interior sa nu ajunga la
peretii de beton armat. Aceasta izolare termica se face din caramida
refractara sau caramida obisnuita si din diferite straturi izolatoare
realizate din goluri de aer, zgura, dialit, etc. Un calcul termic trebuie
sa justifice modul de izolare admis.
Oricare ar fi modul de inzidire al cosurilor in vederea izolarii termice,
este neaparat necesar ca aceasta inzidire sa fie astfel facuta incat sa
aiba posibilitatea de dilatare si miscare la variatiile de temperatura.
Un perete de beton armat poate suporta intre cele doua fete, fara
pericolul unei fisuri exagerate, o diferenta de temperatura de circa
60C. Ori prin introducerea izolatiei de protectie se cauta a se obtine
tocmai micsorarea de temperatura dorita, intre cele doua fete ale
peretelui de beton armat.
Captusirea se face in functie de temperatura gazelor introduse, in
diferite feluri. In cazurile cele mai obisnuite se zideste o camasa de
zidarie refractara in grosime de 12,5 cm.
La cosuri foarte mari, peste 70 m inaltime, la primii 20 m
precum si la temperaturi foarte mari, se prevede o camasa de
zidarie de protectie cu grosimea de 25 cm. Apoi se lasa un
spatiu de 5 15 cm pana la peretele de beton armat, care
formeaza spatiul izolator propriu-zis si care se umple cu dialit,
kiesselgur, zgura granulata de furnal, vata de zgura, etc. Uneori,
la cosurile cu temperaturi reduse a gazelor acest spatiu ramane
gol.

Fig. 13- Console pentru sustinerea


zidariei
Trebuie mentionat ca zidaria refractara nu izoleaza termic mai
bine decat zidaria de caramida obisnuita, este insa mai rezistenta
termic decat zidaria obisnuita, care la flacara sau temperaturi
inalte, se macina. Uneori se foloseste caramida refractara numai
pe treimea inferioara a cosurilor, in special la cele mici, cum sunt
cele de calorifer, iar in rest se foloseste caramida obisnuita.
In general, o zidarie de caramida obisnuita nu sufera daca
diferenta de temperatura intre cele doua fete ale zidului nu
depaseste 200C.
Acoperirea de beton a armaturii din piesele de beton armat se
lasa de 3 cm, pentru ca eventualele fisuri, care se pot produce in
timp in captuseala, sa nu permita gazelor sa atace direct
armatura din beton.
Ca sa nu apara eforturi suplimentare datorita dilatarii diferite a
betonului, fata de captuseala de zidarie din interior, captuseala de
caramida se face pe tronsoane de 7 10 m inaltime, care
reazema fiecare pe console scoase din peretele de beton armat al
cosului.(Fig.13)
CANALUL DE FUM
Canalul de fum al unui cos se plaseaza in mod obisnuit sub nivelul
terenului. Acest fapt contribuie adesea a impune fundatiilor de
cosuri o adancime mare.
Asezarea canalalelor de fum la nivelul terenului, total sau partial,
are dezavantajul de a impiedica circulatia in jurul cosului si nu se
utilizeaza decat atunci cand cosul este foarte aproape de instalatia
de producere a gazelor de evacuat.
La cosuri foarte mari, canalele de fum se pun la inaltime, fiind
sustinute pe o constructie de beton armat, care are forma unei
estacade si care se alcatuieste astfel incat cosul sa aiba asigurate
miscarile necesare dilatatiei.
Intre cos si canalul de fum se lasa un rost de dilatatie bine inchis
prin sicane, care sa nu dea loc la schimburi de aer sau gaze cu
exteriorul, dar care sa nu impiedice dilatatia constructiei.
Cosurile mari pot fi deservite de doua canale de fum, ceea ce
reprezinta si o posibilitate de intretinere si reparatie in timpul
exploatarii cosului.
Canalele de fum sunt constructii inzidite in interior complet
cu caramida refractara sau obisnuita dupa temperatura
gazelor de evacuat. La inzidirea canalelor de fum, se vor
lasa in zidarie spatiile izolatoare necesare pentru ca zidaria
refractara sa se poata dilata in voie si ca betonul armat sa
fie aparat de temperaturi prea inalte. In acest scop pereti si
plafonul canalului de fum vor fi izolati similar peretelui
cosului, tinand seama ca atunci cand canalul de fum e
complet ingropat, racirea betonului se face cu mai mare
greutate.
Fig.14-Canale de fum
EXECUTIA COSURILOR DE FUM
Cosurile de fum sunt constructii inalte la care schela de
executie este foarte costisitoare. De aceea, pana ce nu s-a
pus la punct ececutia cofrajelor alunecatoare, dezvoltarea
cosurilor de beton armat turnat monolit a fost tinuta in loc,
fiind preferate cosurile de zidarie, care folosesc schele
interioare.
Cosurile prefabricate sunt mai usor de executat, executia lor
apropiindu-se mult de cea a cosurilor de caramida, caramida
reprezentand ea singura, cel mai simplu prefabricat.
In ultimul timp insa, a luat o mare extindere, folosirea
cofrajelor alunecatoare, care nu reazema pe schela, ci pe
partea de cos executata in prealabil, suprimandu-se astfel
complet schela exterioara si reducandu-se instalatia
interioara la un bob pentru transportul betonului si a
diferitelor materiale.
Dezvoltarea cofrajelor glisante a fost mult impiedicata de
fructul care se da cosurilor. Desi folosirea lor a fost posibila
a. Cofraje alunecatoare pentru cosuri cilindrice

Sunt formate din 2 cilindri de lemn de aproximativ


1,00 1,20 m inaltime, intre care se toarna peretii
de beton. Cei 2 cilindri sunt suspendati de o serie de
cadre de lemn prin care trec niste vinciuri de o forma
speciala. Aceste vinciuri reazema pe betonul
peretilor, prin intermediul unei armaturi verticale,
alcatuita din vergele groase de 25 30 mm, care
ies din beton in sus. Platforma de lucru reazema
tot pe cilindri de cofraje. (Fig. 15)

Fig.15-Cofraje alunecatoare
pentru executarea cosurilor
Piesele principale sunt vinciurile amintite. Acestea sunt tevi
filetate la exterior prin care sunt trecute armaturile verticale
care se numesc djecuri si se lasa cam din metru in metru. La
partea lor de jos, se monteaza o piesa independenta, care
se fixeaza strans de djecuri, astfel incat formeaza un opritor
pentru teava filetata. Peste teava se aseaza o piulita
puternica de care este legat cadrul care sustine tot cofrajul
si platforma, iar la partea superioara, de teava, se fixeaza o
parghie care o poate roti. Prin rotire, teava filetata capata o
miscare de inaintare, care insa nu este permisa de piesa de
fixare. Asa fiind, ea ramane pe loc si cea care avanseaza
este piulita cu tot cadrul agatat de ea.
In acest mod cofrajul se ridica. Lucratorii rotesc pe rand
fiecare vinci un sfert de tura, astfel incat platforma se ridica
uniform. Pentru ca, prin rotirea in acelasi sens a vinciurilor,
cofrajul sa nu sufere o torsiune, jumatate din vinciuri au
rotirea la stanga si jumatate la dreapta. Dupa ce piulita a
parcurs tot filetul tevii, teava se roteste in sens invers pana
ce piulita ajunge din nou la partea inferioara a filetului. Cum
Apoi presa de fixare se muta mai sus, se fixeaza pe djec,
teava este invartita in continuare in piulita sa si astfel
cofrajul inainteaza, intrucat teava nu poate avansa fiind
oprita de presa de fixare. Viteza unui asemenea cofraj poate
atinge 2 3 m pe zi, in functie de viteza de intarire a
betonului si modul de organizare al lucrului.
b. Cofraje reutilizabile pentru cosuri de fum conice

In interiorul cosului se face o schela din panouri prefabricate.


Cofrajul cosului este de data aceasta metalic. Se foloseste o
camasa exterioara si una interioara, intre care se toarna peretii
de beton. Cele doua camasi inalte cam de 2,5 m sunt formate din
panouri dreptunghiulare si panouri trapezoidale, care dau forma
tronconica dorita cosului si sunt atarnate de schela interioara prin
palane care le pot trage in sus.
Panourile care formeaza camasa, au joantele intarite prin corniere
care permit legarea lor intre ele prin buloane. Panourile de capat
au de asemenea corniere la joanta comuna si prin aceasta permit
un joc al diametrului camasii, obtinut prin suprapunerea celor
doua capete de tabla ale panourilor. Pe masura ce, odata cu
inaltimea, diametrul cosului scade, cele doua capete se suprapun
tot mai mult si apoi, incet, incet, se elimina cate un panou
dreptunghiular. Daca trebuie modificata pe drum conicitatea
cosului, se elimina un panou trapezoidal sau se introduce un
panou de tip special.
Dupa ce se toarna un tronson de cos intr-un astfel
de cofraj, buloanele acestuia se slabesc si camasa
este trasa in sus tot cu ajutorul palanelor, agatate de
schela interioara, care se inalta odata cu cosul si
inaintea lui. Apoi se strang din nou buloanele si se
fac petrecerile cerute de fructul cosului. (Fig.16)
Pe timp de iarna tot cofrajul inclusiv platforma
respectiva se imbraca intr-o baraca, astfel incat
operatia de betonare poate continua si iarna.
Principala preocupare in timpul executiei cosurilor
trebuie sa fie mentinerea verticalitatii cosului.
Aceasta verticalitate se controleaza mereu atat cu
firul cu plumb cat si cu ajutorul aparatelor
topografice de precizie.

Fig. 16 -Cofraje reutilizabile pen


cosuri tronconice
Trebuie remarcat ca o deviere foarte mica de la axul teoretic al
cosului se observa imediat, iar aspectul cosului lasa de dorit.
Axul cosului se materializeaza printr-un reper metalic, care se
aseaza in centrul fundatiei cosului de fum. Din acest punct se
verifica incontinuu verticalitatea cosului si circumferinta
respectiva. Pentru ca schela interioara sa poata rezema in
conditii bune se recomanda ca eventualele plansee sau peretii
despartitori de la baza cosului sa se execute dupa terminarea
cosului intreg. Cum s-a aratat, tronconicitatea cosului se
realizeaza punand alaturi de panouri dreptunghiulare, panouri
trapezoidale, iar micsorarea diametrului cosului se realizeaza
scotand rand pe rand panourile dreptunghiulare. Acest lucru
trebuie prevazut in proiect, aratandu-se exact panoul ce se
scoate si in ce punct anume.
Proiectul unui cos de fum de beton armat are ca piesa
obligatorie si proiectul procedeului de constructie cu detaliile
necesare, fara de care construirea lui nu este posibila.
onsolele de beton pe care se aseaza captuseala de izolare termica, se ex
and camasa interioara din doua tronsoane pe verticala, in timp ce camas
erioara se face dintr-un singur tronson de circa 2,5 m inaltime.
tr-o inclinare favorabila a tronsonului superior, se pot realiza consolele
te (Fig. 17). In figura 17 este aratat modul de turnare al varfului cosului.

Fig. 17-Console si varfuri de cosuri


Pentru realizarea golurilor cerute de canalul de fum,
vizitare, etc. se introduc cofrajele care marcheaza golul
intre cele doua camasi ale peretilor.
Pentru introducerea scarii exterioare de vizitare, se lasa
goluri sau se prevad piese metalice adecvate in peretii de
beton. Trebuie adaugat ca, atat in cazul cofrajelor glisante
cilindrice, cat si in cazul cofrajelor tronconice, de platforma
de lucru atarna la exteriorul si interiorul cosului niste schele,
care permit sa se finiseze peretii atat in interior cat si in
exterior.
Trebuie evitata tencuirea exterioara a cosului. Din cofraje
metalice sau de lemn, date cu rindea si bine incheiate la
rosturi, betonul are un aspect mai placut decat o tencuiala
superficiala si este mult mai rezistent. Toata atentia trebuie
data ca betonul sa fie realizat cat mai uniform si omogen si
sa nu apara vizibile rosturile de lucru.
CARACTERISTICILE TERMICE
Rolul cosurilor industriale este de a evacua in atmosfera la inaltime
gazele rezultate din arderea diversilor combustibili si de a asigura
totodata tirajul in camera de combustiune a cazanului sau cuptorului
respectiv. In consecinta, diametrul la gura cosului se determina astfel
incat sa fie posibila evacuarea gazelor de ardere.
Viteza gazelor arse din cos este de 4 6 m/s in mod exceptional 8 m/s.
Inaltimea cosului de fum se determina astfel incat sa se poata produce
miscarea gazelor arse in cos, adica sa existe o diferenta de presiune
suficienta intre punctul de intrare al gazelor in cos si varful cosului.
Aceasta presiune trebuie sa invinga pierderile suferite prin frecare,
racirea gazelor, etc.
Temperatura medie a aerului depinde de conditiile locale climatice si de
inaltimea cosului. Se admit in calculul tirajului urmatoarele temperaturi
medii ale aerului la partea de jos a cosului in exterior:
- clima calda 15 25C;
- clima temperata 5 20C;
- clima rece -10 15C.
Degradari alecosurilor industriale din beton armat
1. Degradari la exterior
Betonul avand cel putin clasa minima prescrisa pentru
cosuri industriale (Bc 20) este un material durabil in masura
sa reziste expunerii indelungate conditiilor atmosferice fara
lucrari de intretinere. Degradarea la exterior se manifesta la
nivelul unor defecte de compactare din timpul executiei sau
al fisurilor produse de diferentele de temperatura interior-
exterior. Aceste defecte devin punti de acces in masa
betonului pentru agentii atmosferici sau gazele evacuate.
In mediu umed, procesul de coroziune se declanseaza de
indata ce factorii chimici agresivi ajung in contact cu
armatura. Compusii de coroziune ocupa un volum mai mare
decat cel al materialelor care intra in reactie si realizeaza un
mediu poros care permite alimentarea procesului. In faze
avansate acoperirea cu beton a armaturilor fisureaza si in
cele din urma este expulzata.

Temperatura gazelor scade pe inaltimea cosului la lucrari curente, cu
circa 0,6 1C pe metru de cos.
In general, pentru cazane, temperatura de intrare in cos a gazelor
variaza dupa natura combustibilului folosit si incepe de la 180C pentru
lemne pana la 300C pentru pacura. Pentru cuptoare industriale se
poate ajunge la temperaturi inalte ce depsasesc 1000C.
Elementele de baza in calculul termic al cosurilor sunt:
-necesarul debitului de aburi pe ora;
-felul combustibilului;
-consumul pe ora;
-temperatura gazelor de ardere la intrarea in cos;
-tirajul necesar.
In calculul termic trebuie studiate mai multe probleme distincte:
- transmiterea caldurii prin peretii cosului si stabilirea temperaturii intr-
un punct oarecare a peretelui;
- calculul eforturilor orizontale din pereti provenite din incalzirea cosului;
- calculul eforturilor verticale din pereti provenite din incalzirea cosului.
Suprafata exterioara a trunchiului portant este expusa
fenomenului de carbonatare. Atunci cand adancimea de
carbonatare depaseste acoperirea efectul de oferit al
armaturilor nu mai opereaza. In zonele fisurate sau cu
porozitate mare, in care accesul atmosferic si umiditatea
ajung in contact cu armatura poate avea loc coroziunea.
2. Degradari la interior
Suprafata interioara a trunchiului portant din beton armat
poate fi suportul unor depuneri de condens acid al gazelor
care, in anumite conditii strabat tubul de evacuare. Solutia
de acid sulfuric ataca piatra de ciment ducand la pierderea
rezistentei stratului afectat. Fenomenul este progresiv.
Atunci cand se dezvolta fisurarea betonului din solicitari
termice permite accesul condensului acid la armatura si
corodarea acesteia.
Probleme de deteriorare la cosuri din beton armat
1 .Deteriorarea betonului
- Deteriorarea fizica si mecanica
Deteriorarea fizica si mecanica a betonului rezulta sub
forma de fisuri locale sau distribuite regulat sau neregulat,
datorate unor supraincarcari ca tasari, cutremur, impact,
explozii, efectelor de temperatura (supraincalzire,
penetrarea umiditatii, inghet), defectiunilor de executie
(decofrarea prea rapida, zone poroase datorita compactarii
insuficiente, acoperire cu beton insuficienta, neomogenitate,
contractiei betonului), fisuri verticale favorizate de golurile
de trecere a tijelor de glisare. Indiferent de cauzele fisurarii,
rezultatul este acelasi, atacul chimic putand penetra in
fisurile formate.
- Deteriorarea chimica a betonului
se poate observa sub forma de dizolvare a cimentului (sub
actiunea clorului), umflarea cimentului (sub actiunea
sulfatilor), dizolvarea agregatelor (sub actiunea fluorurilor).
Adesea deteriorarea chimica a betonului (ex.
carbonatarea) are consecinte asupra armaturii, care la
randul ei afecteaza betonul.
Evitarea acestor deteriorari impune satisfacerea unor
cerinte de calitate inalta a betonului in ceea ce priveste:
- densitatea (compactitatea)
O densitate ridicata este importanta pentru reducerea
atacului chimic
- omogenitatea
- limitarea deschiderii fisurilor
- realizarea acoperirii minime cu beton a armaturii si a
unor cerinte de armare corespunzatoare pentru preluarea
anumitor solicitari mecanice si termice.
2 .Coroziunea armaturii de otel in beton are o importanta
particulara prin efectele asupra constructiei si se prezinta
sub urmatoarele forme:
- Coroziunea datorata alcalinitatii reduse si care are drept
consecinte reducerea sectiunii armaturilor si respectiv
deteriorarea betonului ca urmare a expansiunii produselor
- Coroziunea datorata actiunii clorului
- Coroziunea sub tensiune (in cazul utilizarii de armaturi
pretensionate)
Coroziunea armaturii din otel este de asemenea o consecinta
directa a deteriorarilor betonului, prezentate mai sus si care
faciliteaza penetrarea umiditatii si agentilor agresivi la armatura.
Cerintele pentru o calitate inalta a betonului, in principal
densitatea (compactitatea) ridicata, reduc semnificativ expunerea
armaturii la actiunea umiditatii si agentilor agresivi.

3. Deteriorari din coroziune a componentelor din otel


- Coroziune comuna
- Coroziune sub tensiune
- Coroziune datorata oboselii materialului sau contactului
bimetalic
- Coroziune atmosferica
- Coroziune datorata eroziunii sau abraziunii
Cerintele privind protectia componentelor din otel privesc in
primul rand tipul si calitatea protectiilor aplicate.
COMPORTAREA IN TIMP A COSURILOR DE FUM
INDUSTRIALE DIN BETON ARMAT
Starea tehnica actuala a numeroase cosuri de fum este
departe de a fi
multumitoare, avariile pe care acestea le inregistreaza fiind
un semnal de alarma in ceea ce priveste siguranta lor
viitoare atat din punctul de vedere al exploatarii normale,
cat si al riscului seismic.
Astazi, in Romania sunt n functiune circa 200 cosuri
industriale din beton armat a caror inaltime variaza intre 60
m si 280 m, cea mai inalta structura de acest gen fiind
realizata la Uzina de Metale Neferoase din Baia Mare, cu o
inaltime de 350 m.
TERMOCENTRALA ISALNITA
TERMOCENTRALA ROVINARI
O analiza mai atenta a structurii cosurilor de la centralele
termoelectrice (Isalnita, Rovinari,Deva, Palas Constanta) si
de la combinatele petrochimice (Brazi, Pitesti) a evidentiat o
comportare necorespunzatoare la actiunea termica si
chimica, inregistrandu-se, in majoritatea cazurilor,
urmatoarele avarii tipice:
- dezvoltarea unor fisuri si crapaturi verticale care depasesc
cu mult conditiile exploatarii normale
Alte avarii tipice:
-fisurarea si craparea zidariei antiacide interioare;
-degradarea instalatiilor termice;
-atacul chimic de tip acido-sulfatic asupra suprafetei
interioare a betonului pe adancimi de 3 - 4 cm, insotite de
scaderea Ph-ului betonului ;
-deteriorarea betonului si armaturilor din consolele de
sustinere a izolatiilor termice si a zidariei, ca urmare a
atacului chimic.
De remarcat faptul ca la cele doua cosuri de la
termocentrala Rovinari s-a produs, de-a lungul a doua
crapaturi, ruperea armaturilor inelare ca urmare a unei
alcatuiri structurale atipice si a dezvoltarii unei stari de
eforturi din actiunea termica si vant mult peste capacitatea
portanta a structurii.

RUPEREA ARMATURIILOR INELARE


Principalele cauze ale comportarii necorespunzatoare la
actiunea termica si chimica:
-exploatarea intensiva a cosurilor la temperaturi ale gazelor
evacuate uneori peste limita luata in calcul;
-lipsa oricaror masuri de mentenanta, timp indelungat.
Alte cauze ale avariilor:
-utilizarea, in unele cazuri, a unor materiale termoizolante si
de protectie anticoroziva mai putin performante, care si-au
diminuat caracteristica de izolare in timp ;
-armarea inelara insuficienta la marea majoritate a
cosurilor, ca urmare a unor aprecieri mai putin potrivite
privind rigiditatea axiala si la incovoiere a structurii de tip
placa curba tronconica in diverse stadii de lucru ale
betonului si, ca o consecinta,subevaluarii starii de eforturi
din actiunea variatiilor de temperatura .
Din analizele prin calcul efectuate si tinand cont de
prevederile normativelor actuale pentru proiectarea si
executia cosurilor industriale din beton armat,se considera ca
acestea trebuie urgent revizuite si completate referitor la
urmatoarea problematica:
-definirea corecta a campului termic ce solicita structura
prin efectuarea calculelor de transfer termic atat in sezonul de
vara cat si in cel de iarna,tinand cont de variatia
temperaturilor interioare si exterioare si de alcatuirea
structurala;
-explicitarea rigiditatilor de membrana si la incovoiere ce
trebuie luate in calcul pentru a defini corect starea de eforturi
in structura din actiunea celor doua componente ale campului
termic, dat fiind cunoscut faptul ca marimea eforturilor
depinde direct de valoarea rigiditatilor introduse n calcule;
-revizuirea modului de suprapunere a efectelor din actiunea
termica si actiunea vantului ;
-analizarea mai atenta a verificarilor in diferite grupari de
actiuni, tinand cont ca actiunea termica este practic
permanenta, iar deschiderea fisurilor trebuie strict
controlata, dat fiind faptul ca nu se pot impiedica in
totalitate efectele actiunilor corozive.
Alte degradari ,comune tuturor cosurilor de fum:
-fisuri verticale 0,2 si 0,6 mm;
-craparea zidariei si a izolatiei termice din foamglass lipita
de perete;
-atacul chimic de tip sulfatic asupra betonului si in special
in zona crapaturilor.
Comportarea in timp a structurii cosurilor industriale din
Romania a fost determinata de:
-caracteristicile climatice si hidrogeologice ale
amplasamentelor;
-seismicitatea teritoriului Romaniei
-conceptia structurala, tipul structurii adoptate si conditiile
de fundare.
-caracteristicile si proprietatile fizico-mecanice ale
materialelor utilizate atat pentru realizarea structurii, cat si
ale materialelor de izolare termica si anticoroziva;
-calitatea executiei;
-nivelul de cunoastere existent la un moment dat si
calitatea proiectelor.
Varietatea solutiilor adoptate si a materialelor utilizate
demonstreaza ca nu a existat o conceptie unitara in
proiectarea si realizarea acestor lucrari si, in multe cazuri,
solutiile nu au tinut cont de evolutia tehnologica in
domeniu .
Siguranta si durabilitatea structurii cosurilor de fum depind
atat de acuratetea dimensionarii la actiuni statice si
dinamice, dar si de performantele si durabilitatea
materialelor de izolatie termica si anticoroziva.
In viitor trebuie acordata o mai mare atentie alcatuirii si
dimensionarii structurilor la actiunea termica, atat sub
aspectul definirii corecte a campului termic, cat si sub
aspectul modelarii structurii si in special a rigiditatilor
acesteia.
BIBLIOGRAFIE

Mihail D. Hangan Betonul armat. Constructii industriale,


Editura Tehnica, Bucuresti 1958.
Victor Popescu Constructii industriale, Editura didactica
si pedagogica Bucuresti- 1974.
Panaite Maziliu, Dumitrel Furies, Dan Cretu- Comportarea in
timp a cosurilor industriale de fum din beton armat.
VA MULTUMIM !