UNIUNEA EUROPEANA

&
Lumea Globala
Tema

Spre
o lume
global?
Octombrie 2016
Convingerea noastr
confortabil c lumea
are sens st pe o
fundaie sigur:
capacitatea noastr
aproape nelimitat de
a ne ignora propria
ignoran
 De ce globalizarea?
Miza absolut cum rezolvm problemele pe care
omenirea nu le-a rezolvat de-a lungul istoriei?
(rzboaie, srcie, poluare etc.)

Dilema absolut cauza o constituie natura uman

sau ordinea creat de om? (ca efect al condiiei
umane munc, aciune, avuie, putere, control,
instituii etc.)

Dileme subiacente principiul ordonator este

supranatural sau este uman, ine de diferenierea
omenirii sau de apropierea oamenilor?
 Principiul ordonator (creator de ordine) din
perspectiv istoric

Principiul adversitii (al diferitului ireconciliabil)

Experiena societal descris ca istorie a evenimentelor
- Propensiunea aproprierii
- Rzboaiele de cotropire, cucerire, exterminare
- Lupta de clas, ras etc.
- Imperiile
(ntregul este suma mecanic a prilor)
Principiul armonic al cooperrii
- Preeminena se disput i redisput panic i/sau raional
- Important este ceea ce ne aseamn
(ntregul este mai mult dect nsumarea prilor, iar prile
tind s se comporte ca ntregul)
 Limitari ale conceptului de Economie Globala
1. Limitari de natura conceptuala
Ce este globalizarea?

a) Viziunea Krugman
G este consecinta a interdependentelor crescande dintre tari pe fondul
liberalizarii comerciale si internationalizarii pietelor

b) Viziunea Fukuyama sau TINA (There is no alternative)

G este triumful absolut al liberalismului

c) Viziunea Stiglitz
G este gestiunea institutionala a distribuirii puterii pe glob, ca acces la
resurse

d) Viziunea Wallerstein
G este sinteza evolutiilor emergente postcomuniste si postcapitaliste in noul
sistem mondial
2. Limitri de natur ideologic
Ce este globalizarea?

a) G este expresia ideilor Forumului Economic Mondial

(coaliia capitalului)

b) G este viziunea promovata de Forumul Social Mondial

(coaliia cetenilor)
 3. Limitri de natur funcional
Ce este globalizarea?

a) G este expresia progresului tehnic

(revoluia comunicaional)

b) G este o alt modernitate

(a doua, dup concepia lui Beck)

c) G este formula ultim a coerenei ierarhice

(hegemonie luminat, totalitarism sublimat )

d) G este evoluia de la simplu la complex

(de la internaional/suprastatal la postna ional/global)
 4. Limitri de natura finalitii
Ce este globalizarea?

a)Scopul este economia global

(avuia)

b) Scopul este societatea global

(puterea)
 Strpungeri ale inelegerii
ECONOMIEI GLOBALE

1. Globalizarea economiei este

suportul funcionalizrii Societii
Globale(care are ca prim
aproximare Societatea Cunoaterii)
2. Globalizarea vazut ca un nou
proiect de modernitate
(depire a paradigmei iluministe)
 TENDINE IMANENTE
Globalizarea ingenu
1.Piaa prefigureaz societatea, dar:
Economia de pia nu previne societatea de
pia
Pieele se globalizeaz cu masura
globalizrii societii

. Firmele iubesc ierarhia, dar:

2

Firmele se globalizeaz prin conexiuni locale

Piaa global este produsul concurenei
firmelor globale
 Tendine de etap
Globalizarea factorial
(viziunea Th. Friedman)

prevalena opiunii pentru democraie

(dialetheismul libertilor si drepturilor)
(societatea devine scop, economia-mijloc)

conectivitatea ca posibilitate practic

(limbaje universale + tehnic de comunicare)
(aproximri necesare ale posibilului)

automatizarea fluxurilor de lucru

(omul se elibereaz de condiia uman care-l transformase n parte a
forelor de producie)
(umanizarea universal)

creativitatea liber ca baz a colaborrii

(uploading-ul democratic, care echilibreaz rspunderea cu
nivelul drepturilor)
(open sourcing-ul)
 Tendine de etap
Globalizarea factorial
(viziunea Th. Friedman)
Externalitile pozitive
(economia n contexte sociale i naturale)
(outsourcing-ul): externalizezi din costuri pentru a internaliza din profit
(offshoreing-ul): internalizezi din costuri pentru a internaliza din profit
(delocalizarea productiei)

lanuri de aprovizionare
(delocalizarea consumului)

internalizarea (valoarea crete orizontal)

(insourcing-ul)
(electronizarea distribuirii)

in-formarea
(lanul cunotintelor, informaiilor, divertismentului)
(lumea on-line, wireless)
Factori de amplificare a forelor globalizrii
- digitalizarea
- mobilitatea
- personalizarea
- virtualizarea
Sinteze sau puseuri de
convergen
Platforma global de funcionare a factorilor: W.W.W.

De la organizarea ierarhic la organizarea orizontal a

competenelor

Libertatea
de conectare i interaciune
(Comunitatea global)
 Disjungeri de sensuri
a) G ca teoretizare a funcionalizrii poziiei hegemonice
b) ntr-un sistem ierarhic cu stare critic unipolar
Viziunea primei moderniti
Principiul ordonator - adversitatea
Valorile Erei Preglobale
b) G ca teoretizare a democratizarii gestiunii puterilor globale
intr-un sistem orizontal cu stare critica multipolara
viziunea celei de-a doua moderniti
principiul ordonator:
competiie armonic/cooperare
valorile Erei Globale
--Trecerea de la Era Preglobal la
Era Global nseamn schimbarea
radical a setului de valori!.

--Inelegerea schimbrii are sensul

internalizrii noului set de valori!.

--Sugestia de la care se pornete

n nelegere este testarea forei
explicative a valorilor (i viziunilor
teoretice) ale primei moderniti!.
Tranziia valorilor
 --Valorile se definesc ca fiind
referenialele gndirii i aciunii!.
--Schimbarea radical este
precedat de o etap n care opereaz
valori tranzitorii !.
--Valorile tranzitorii sunt difuze (par
s se ideprteze) n raport cu
ipotezele i sunt confuze (par s
ezite) n raport cu intele !.
--Noile valori conduc la alte principii
de baz (intemeietoare),alte mijloace
etc.
 Gca proces de structurare
a societii globale
a) este de natura postnational (ca forma a modernitii)

b) este caracterizat de procesele supra (dupa eecul proceselor inter

de la interntionalele de toate culorile, pn la sistemele institu ionale
de cooperare interstatal)

c) este un proces constructivist, cu arhitectur instituionala, bazat pe

reguli de joc nonconflictuale (nonviolente), de risc calculat, pe criterii
postrandamentale (antropice i ecologice), din sisteme creative
postcorporatiste (postindustriale)

d) este un proces postcapitalist (in sens clasic si istoric), inovativ in

materie de resurse (cunotinele produc valoare adugat majoritar)
i de formule nonpia pentru ctigul de bunstare (rezolv problema
20 versus 80, inclusiv prin metode eticiste)

e) este un proces al diversitii congruente cu unitatea (globalizarea

este, n fapt, glocalizare).
 SINOPTICA NOII VIZIUNI
Globalizarea este o problem de nvare a unor valori i de operare cu
acele valori
Globalizarea este o problem de construcie societal prin ncercri i
erori n care prevaleaz ceea ce se pune n comun (ceea ce ne aseamn)
fa de ceea ce se pstreaz independent (diversitatea)
Globalizarea este o problem de sintez a experien elor i viziunilor
societale cu soluii metateoretice (paradigma celei de-a doua moderniti)
Globalizarea este o soluie consistent la problemele litigioase ale Erei
Preglobale i o metod de abordare a problemelor generate de valorile
Erei Globale

Globalizarea este o problem de evoluie a vieii ca intreg i o problem

de revoluie a metodelor de gestionare a puterilor globale

Globalizarea este o problem de aproximare a paradigmei post

iluministe
Uniunea Europeana este o aproximare avansat a globalizrii
Trei modele de economie acioneaz ca poli de atracie

In jurul modelelor s-au conturat procese de integrare,

distincte:

1. modelul american
* genereaz procese de integrare n variant concentric, cu
specializri avnd ca teritoriu de referin SUA
* modelul de integrare este unul tipic de asimilare, chiar de
imitaie a nucleului
2. modelul european
* genereaz procese de integrare n perspectiv multipl i la
toate nivelele
* are tendina de a funcionaliza un sistem decizional
regional combinat cu cele naional-statale
3. modelul asiatic
* se structureaz ca procese integraioniste bazate pe o pia
n plin avnt, cu reglementri incipiente, dar tot mai evidente.
 Ce se observ in jurul
modelelor?
1. Modelele au aglutinat n jurul lor viziuni
concureniale; ele se afl n concuren:
* au loc aciuni de promovare extrem de active
2. n fapt, modelele sunt n concuren pentru
generalizarea variantei specifice de globalizare
* modelele sunt expresia reaciei alergice la
alteritate
- modelul american vrea s impun formula de
globalizare de tip hegemonic;
- modelul asiatic este expresia idiosincraziei fa
de modelul
american care atenteaz la valorile asiatice;
- modelul european are o evoluie proprie,
nonconflictual,
dei situaia de teritoriu pe care se afl
staionate baze militare americane complic
evaluarea reaciilor.
3. Unilateralismul american face s se prelungeasc
faza n care s devin efective opiunile pentru o
lume global.
 America este nu

numai prima si
singura superputere
cu adevrat global,ci
i, probabil,ultima
Zbigniew Brzezinski