ALDO ROSSI

Larchitettura della citt

Individualitatea artefactelor urbane

Artefactele nu isi pierd identitatea odata cu schimbarea functiunii.Identitatea

este definita prin intermediul formei si modului in care este integrata in
context.
Orasul -un obiect mai mult sau mai putin complex dezvoltat in timp
Orasul -suma de artefacte urbane caracterizate de o arhitectura a lor si, deci,
o forma a lor.
Arhitectura nu reprezinta decat un
aspect al unei realitati mai
complexe, cu o structura proprie.
Un obiect de arhitectura, prin forma,
ci nu prin functiune ramane in
memoria celui ce o parcurge si o
traieste, si mai mult, structureaza
orasul-devine un reper.
Unde incepe individualitatea unei cladiri si de unde
provine?

Pe langa forma, identitatea unei cladiri provine si din modul in care

relationeaza cu tesutul urban. Astfel, o cladire noua este predispusa judecatii,
pe cand un obiect arhitectural care apartine tesututlui de mai mult timp
aunge sa fie un element definitoriu pt spatiu.
Modul in care percepem un spatiu depinde de experientele noastre personale
Locus, proiectare, memoria- determina o cunoastere mai concreta a locului
Aldo Rossi foloseste ca exemplu Pallazo della
Ragione din Pdova, explicand ca in momentul in
care vizitam un monument de acest tip ramanem
impresionati de pluralitatea functiunilor pe care o
poate contine o cladire de acest tip si de felul in
care aceste functiuni sunt complet independente
de forma sa.- forma pe care o traim si ne ramane
intiparita in minte.

Astfel, acesta subliniaza faptul ca

functiunile initiale pot ramane ,dar pot
deasemenea fi schimbate complet-
neinfluetand, poate doar intr-o masura
infima , modul in care acel spatiu este
perceput.
Artefactele urbane ca opera de arta

Caracterul artistic al artefactelor urbane este dat de unicitatea lor, dar si de

capacitatea acestora de a-ti crea o stare care nu poate sa fie redata sau
inteleasa decat prin parcurgerea acelei cladiri, strazi, cartier .
Carlo Cattaneo
"Fiecare regiune se distinge de cele salbatice
prin aceasta, si anume ca este un depozit
imens de munca. Prin urmare, noua zecimi
din acel pamant nu este opera naturii; este
opera mainilor noastre; este o patrie
artificiala."
Orasul si regiunea, pamantul agricol si
padurile devin lucruri umane deoarece sunt
un imens depozit de eforturi umane, sunt
operele mainilor noastre; insa, in ceea ce
priveste patria artificiala si lucrul construit,
acestea sunt si martori ai valorilor,sunt
permanenta si memorie. Orasul exista in
istoria sa.
Camillo Sitte

Cele trei sisteme principale de contructie a orasului- sistemul ortogonal,sist

radial si sist triunghiular ->au o valoare artistica nula
O retea stradala foloseste doar la circulatie, nu este o opera de arta.
Desi gandite inainte printr-un plan, strazile si pietele vor fi intotdeauna
diferite in ceea ce priveste modul in care sunt percepute.
Chestiuni tipologice

Quatremere de Quincy credea ca tipul este ideea arhitecturii, este cel mai apropiat de
esenta ei. Este, deci, ceea ce, in ciuda oricarei schimbari, s-a impus mereu
sentimentului si ratiunii, ca principiu al arhitecturii si al orasului
Cuvantul tip nu reprezinta atat imainea unui lucru copiat sau de imitat perfect, cat
ideea unui element ce trebuie el insusi sa serveasca drept regua a modelului. [...]
Modelul, inteles ca executie practica a artei, este un obiect care trebuie repetat ca
atare; tipul este, dimpotriva, un obiect dupa care fiecare isi poate concepe lucrarile,
care nu vor semana intre ele. Totul este precis si dat in model; totul este mai mult sau
mai putin vag in tip. Vedem asadar ca imitarea tipurilor nu are nimic ce spiritul si
sentimentul nu ar putea recunoaste.
Critica functionalismului ingenuu

Critica unei clasificari a artefactelor bazata strict pe functiune

Resping ideea conform careia forma este subordonata functiunii. Sunt impotriva
gandirii ce incurajeaza stabilirea unei legaturi artificiale intre forma si context.
Critica adusa modernismului; formei i se neaga cele mai complexe motivatii ale sale;
pe de o parte, tipul se reduce la o pura schema distributiva, o diagrama de trasee,
pe de alta parte, arhitectura nu poseda nicio valoare autonoma.
Critica adusa clasificarii bazate pe functiune; clasificare superficiala.
Teoria functionalismului igenuu este inca din cale afara de comoda pentru clasficarile
elementare. Se poate deci sa o mentionam pentru o anumita ordinde, ca fapt pur
instrumental, fara insa a pretinde ca putem exttrage din aceasta ordine explicatii ale
artefactelor mai complexe.Daca artefactele urbane sunt o simpla problema de
organizare, acestesa nu pot prezenta nici continuitate, nici individualitate;
monumentele si arhitectura nu au un motiv pt a exista,ele nu spun nimic.
Probleme de clasificare

Geografia sociala -> Tricart

Teoria persistentelor -> Marcel Poete
Teoria iluminista -> Millizia
Geografia sociala

Continutul social al orasului este chiar baza lecturii sale; studiul continutului social
trebuie pus inaintea descrierii factorilor geografici ce dau semnificatie peisajului urban.
Aspectele sociale atat in aparenta, cat si in continut, sunt premergatoare formelor si
functiunilor si putem sa spunem ca le cuprind.
Unul dintre elementele fundamentale ale peisajului urban la scara strazii consta in locuintele colective,
pe care le imparte in : a) case-blocuri inconjurate de spatiu neconstruit;
b) case-blocuri unite unele cu altele, orientate catre strada ce formeaza o cortina continua paralela cu
respectiva strada c) case-blocuri in profunzime ce ocupa solul intr-o maniera
aproape completa
d) case cu curte interioara cu gradina si mici constructii in interiorul lotului
Forma parcelelor unui oras, formarea lor, evolutia lor reprezinta o istorie lunga a proprietatii urbane,
dar si o istorie a claselor sociale profund legata de oras; Tricart spune ca analiza contrastului dintre
diferitele loturi confirma existenta luptei de clasa.
Teoria persistentelor

Pe fundalul diversitatii epocilor si civilizatiilor este, deci, posibil

sa identificam o constanta de motive ce asigura o unitate
relativa a expresiei urbane. In analiza urbana a lui Poete, strada
dobandeste astfel o semnificatie majora pentru ca orasul se
naste intr-un loc dat, insa strada este cea care il mentine viu.
Analiza trece apoi la tesutul urban, direct asociat compozitiei
orasului.Exprima insasi viata acelui organism colectiv care este
orasul.
Teoria iluminista

Autorii tratatelor sec al XVIII-lea incearca sa stabileasca principii arhitecturale

care pot fi dezvoltate pe baze logice, chiar si fara proiect.Fiecare element este
intotdeauna conceput ca fiind parte dintr-un sistem, iar acel sistem este
orasul. Orasul este cel care confera criterii de necesitate si realitate fiecarei
curti imparte.
Deduc ca forma este data de momentul analitic al structurii. In felul acesta,
forma are o persistenta a sa ce nu este redusa la momentul logic.
Milizia-> Pune in discutie atat cladirile cat si
orasul
- imparte cladirile urbane in private si
publice, intelegand prin prima categorie locuintele
iar prin cea de-a doua elementele principale,
prime.
-distinge doua clase- 1. palate si case
2. cladiri de
siguranta publica, cladiri de utilitate publica, pentru
depozitare

Isi bazeaza analiza pe clasa publica si privata,

situarea in oras, dupa forma si organizarea cladirii.

Incadreaza fiecare element din tip in interiorul unei

idei generale si o caracterizeaza printr-o functiune,
considerata independet de consideratiile genearale
asupre formei; trebuie consdierata mai mult ca o
finalitate decat ca o functiune in sensul propriu.

Foloseste trei factori definitorii pentru un

monument:
1. destinat publicului
Complexitatea artefactelor urbane

Georges Chabot
"Orasul este totalitatea ce se construieste din ea insasi si in care toate
elementele concura pentru a forma 'ame de la cite'"
Orasul se explica pe el insusi, atunci al clasisfica conform functiunilor nu
constituie o explicatie ci reintra intr-un sistem descriptiv.
Complexitatea artefactelor urbane
Tricart
Subliniaza importanta studiului
orasului cand aceasta porneste de
la continutul social; studiul
continutului social permite punerea
in lumina, in mod concret a
semnificatiei evolutiei urbane.
Lavedan
Structura orasului este inteleasa ca
o structura materiala, formata din
strazi, monumente etc.
Are la baza teoria lui Poete
referitoare la persistenta planului si
generatoarele planului ( de natura
materiala si mentala, necatalogabila
intr-un sens functional).
Functionalismul ingenuu

Clasificari bazate pe functionalismul ingenuu nu sunt de preferat in studiul arhitecturii.

Acest tip de clasificare pleaca de la premisa ca toate artefactele urbane ar fi
constituite pentru a deservi o anumita functiune in mod static si ca insasi structura lor
ar coincide cu functiunea pe care o adapostesc intr-un moment determinat.
Teoria permanentei si monumentele

Este gresit sa vedem stiinta urbana ca o stiinta istorica

Istoria urbana pare din ce in ce mai utila, din punct de vedere al structurii
urbane, fata de orice alt tip de cercetare.
Poete si Lavedan-> permanentele reprezinta un trecut pe care inca il
expermentam.
-> permanentele cele mai puternice sunt date de strazi si de
plan.