Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1 Materiale
Curs 1 Materiale
Gradul de prelucrare
materiale brute
-
T 0C T 0C
Tm Tg Tm
C C C
C C C
C
polimeri liniari cu catena ramificata
izotactici
- sindiotactici
- atactici
In cazul polimerilor izotactici toate
grupele laterale sunt de aceeasi parte a
lantului. Ei cristalizeaza, au o rezistenta
mecanica de treizeci de ori mai mare
decat polimerii atactici
In functie de compoartarea la incalzire polimerii pot
fi:
-termorigizi : La
incalzire rezista pana la o anumita temperatura, dupa care
se descompun ireversibil. Sunt caracterizati prin rezistenta
mecanica apreciabila .( structuri bisau tridimensionale ex.
Fenoplaste.
3) In functie de deformatia determinata de
actiunea unei forte:
-plastomeri - pastreaza deformarea provocata
de o forta (PVC, polietilena, poliacetat de metil)
cand aceasta isi inceteaza activitatea.
- elastomeri - revin la forma initiala dupa
incetarea actiunii fortei (polibutadiena).
Plastomerii pot fi termoplasti sau termorigizi.
Au in general structuri bidimensionale. Sunt
partial solubili si au o tendinta pronuntata de a
se umfla (gonfla) prin patrunderea solventului in
planurile macromoleculelor
4. Dupa natura atomilor din catena
macromoleculei
carbocaternari
heterocaternari
Polimerii carbocaternari sunt macromolecule cu
lant alcatuit numai din atomi de carbon
( polietilena)
Polimerii heterocatenari au lantul
macromoleculelor alcatuit si din alti atomi (O 2,
N2, S, Si) pe langa cei de carbon (poliamide,
poliesteri, poliuretani)
5) Dupa modul de obtinere in:- produsi de polimerizare
(polimeri de polimerizare)
produsi de copolimerizare (copolimeri);
produsi de policondensare (policondensate sau rasini),
produsi de poliaditie (polimeri de poliaditie).
Polimerii de polimerizare se obtin prin prin unirea mai
multor meri identici formand polimeri carbocaternari.
Polimerizare nA [A]n
Copolimerii se obtin prin unirea a doi meri de compozitie
diferita nA + nB [A-B]n
Dupa modul in care se unesc monomerii exista mai
multe tipuri de copolimeri:
copolimeri ordonati: -A-B-A-B-A-B-
Copolimeri dezordonati A-A-A-B-A-A-B-B-A-A-
Bloc copolimeri A-A-A-A-B-B-B-B-A-A-A-A-
Copolimeri reticulati
A A A
A A A A A
A A A
Dupa structura polimerii pot fi priviti din mai multe puncte de vedere.
Dupa modul de dezvoltare (in spatiu) a macromoleculei, produsii
macromoleculari pot avea:
- o structura filiforma cand lanturile au crescut pe o singura directie
(unidimensioala)
- o structura ramificata cand au crescut pe doua directii
(bidimensionale)
- o structura tridimensionala cand au crescut pe toate cele trei
directii in spatiu.
Dupa structura starii solide macromoleculele cu structura spatiala
pot fi cristalini sau amorfi.
Polimerii avand lungimi apreciabile lanturile macromoleculare
se pot impacheta pe distante variabile, realizand astfel zone cu
orientare inalt cristalografica (zone cristaline) sau zone cu orientare
cristalografica scazuta (zone amorfe).
Exista polimeri care sunt cristalizati partial, domeniile cristaline,
denumite cristalite, coexistand cu domeniile amorfe. In conditii
speciale de cristalizare s-au obtinut insa si monocristale de polimeri.
Pentru explicarea cristalinitatii polimerilor s-a admis o
structura alcatuita din cristalite inglobate intr-o matrice
amorfa, cristalitele fiind formate din lanturi
macromoleculare depuse ordonat.
Polimerii nu pot ajunge la o cristalinitatea de 100%
deoarece zonele amorfe tensioneaza reteaua cristalina
si procesul de cristalinizare este oprit; lamelele de
polimer pot fi total cristaline
Polimerii caracterizati printr-o succesiune regulata a
unitatilor structurale au o mare capacitate de
cristalizare.
Defectele retelelor cristaline ale polimerilor sunt de
10-100 ori mai multe ca la retelele metalice.
Gradul de cristalinitate poate fi marit daca polimerii se
supun unor forte externe care sa determine in polimeri
orientari si restructurari moleculare. (de ex. incalzirea
polimerului, urmata de intinderea si racirea brusca a
acestuia.
La macromoleculele cu structura liniara sau cu
putine legaturi laterale exista posibilitatea de
orientare ceea ce conduce la structuri cristaline .
Exemplu:
C6H5 C6H5
n
Etapa de intrerupere a lantului de
reactie
Reactia de polimerizare evolueaza in ultima sa etapa,
care este intreruperea lantului de reactie. Aceasta poate
avea loc fie printr-o dimerizare a macroradicalilor fie
printr-o reactie de disproportionare intre doi
macroradicali. Pierderea caracterului radicalic al lantului
in crestere se poate realiza si prin interventia inhibitorilor.
Mn* Mn
Viteza globala a reactiei de polimerzare este determinata de viteza de
dispartie a monomerului si de concentratia monomerului. Viteza
procesului de polimerizare poate fi determinata de conditiile de lucru:
presiune si temperatura.
Elasticitate redusa
Teflon politetrafloretena
C6H5 C6H5
n
- CH2 - C= CH-CH
2-
n cuprins intre 5.000 si
300.000
CH3 n
CH2 = C- CH= CH
2 - CH2 - C= CH- CH
2-
polimerizare n
RH +O2 R* + HOO*
R* + O2 ROO*
ROO* + RH ROOH + R*
ROOH R*O +OH*
Negrul de fum este o varietate artificiala de carbuna
amorf ce se obtine prin arderea incompleta a unor
compusi organici: gaz metan, etc