Proiect chimie

Arta fotografica
 Termenul de fotografie are o tripl semnificaie n vorbirea curent:
este tehnica care poate crea imagini sub aciunea luminii;
este o imagine obinut prin aceast tehnic;
este o ramur a artei grafice care folosete aceast tehnic.
Cele trei fenomene necesare obinerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de mult timp:
nc de pe vremea lui Aristotel s-a tiut cum se poate pune realitatea ntr-o cutie: este
suficient s se fac o gaur ntr-o cutie nchis ca s apar o imagine real inversat pe
fondul interior al cutiei. Se obine astfel o aa-numit camer obscur.
Pe de alt parte, alchimitii tiau c lumina nnegrete clorura de argint.
A treia contribuie a venit din partea lui John Herschel, care n 1819 a descris proprietile
hiposulfitului de sodiu, care va deveni "fixatorul" fotografiei.
Substanele folosite in procesarea foto

Chimicalele Ilford sunt inofensive, cu condiia sa fie folosite conform

instruciunilor de utilizare, normelor de protecie a muncii si standardelor
de igiena.
Nu se poate ti in ce mod pot afecta organismul chimicalele mai pu in toxice,
cum ar fi substanele folosite in procesarea foto. Fiecare persoana rspunde
diferit la substanele chimice, in funcie de urmtorii factori:
1. Starea fizica a substanei. Substan ele in stare gazoasa sunt mai u or
inhalate si absorbite de organism dect substan ele lichide sau solide.
2. Calea de acces a substanei. Prin plmni, o substan a intra mai repede in
organism dect prin piele.
3. Sensibilitatea individuala. Fiecare om reac ioneaz diferit la aceea i
substana chimica.
4. Mediul de lucru. Ventilarea adecvata asigura expunerea minima la gaze si
prafuri, iar ordinea si curenia previne contactul accidental.
5. Durata expunerii la substana chimica. In general, riscul creste odat cu
durata expunerii.
6. Cantitatea de substana la care a fost expus individul.
Este foarte importanta observarea simptomelor cat mai devreme posibil.
n decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. Progresele au urmat trei direc ii principale:
reducerea duratei de expunere / mrirea sensibilit ii filmului sau a plcii;
mrirea stabilitii imprimrii;
simplificarea aplicrii tehnicilor de fotografiat, datorit apari iei:
aparatelor de fotografiat din ce n ce mai mici i mai ieftine
substanelor chimice de developare i stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de

carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate.

Ideea de fotografie color a circulat nc de la apari ia inven iei. Primele experimente fotografice n
culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s-a putut mpiedica decolorarea fotografiilor. Prima
fotografie cu culori permanente a fost fcut n 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell.
Primul sistem color, Autochrome Lumire, a aprut pe pia la 17 decembrie 1903. Acesta era un
sistem de fotografie color transparent. Fotografierea se fcea pe trei plci fotografice alb/negru cu
substane cromatice sensibile numai la culorile ro u, verde i albastru. Apoi cele trei fotografii
transparente rezultante se suprapuneau, dnd o fotografie color transparent.
Pelicula color de tip Kodachrome a aprut n 1935 i s-a bazat pe emulsii tricromatice. Majoritatea
peliculelor color moderne, cu excep ia "Kodachrome", se bazeaz pe o tehnologie dezvoltat de
compania german Agfa n 1936.
Fotografia instantanee cunoscut sub numele de Polaroid a aprut n anul 1948, fiind pus la punct de
dr. Edwin Land, la nceput n alb/negru, iar din 1962 n culori.
Primul aparat
de fotografiat
Butnrescu Alexandra
Gabriela
Clasa a X-a G