GLANDA

TIROIDA

1
 GLANDA TIROIDA

Tiroida este cea mai mare

glanda endocrina din
organism,mediana,simetric
a si nepereche,situata in
regiunea cervicala
anterioara,la unirea 1/3
inferioara cu cele 2/3
superioare,corespunzator
proiectiei anterioare a
vertebrelor C5-C7 si T1.
2
3
TIROIDA

4
5
 VASCULARIZATIE,INERVATIE
Tiroida este
vascularizata de
arterele
tiroidiana sup si
inf,fiind cel mai
mare debit
circulator din
toate tesuturile.

Inervatia glandei
provine din
ganglionii
simpatici
cervicali si
nervul vag.

6
 HORMONII TIROIDIENI

Tiroida secreta 2 hormoni :

T3(triiodotironina) si
T4(tetraiodotironina sau tiroxina).

Tiroxina i triiodtironina, sunt

derivai iodai ai aminoacidului
tirozin.
7
 Teste de laborator ale functiei tiroidiene
Valori normale
Test Prescurtare Valori normale
Tirotropina sangvina TSH 0.33.0 U/ml
Tiroxina libera FT4 718 ng/l = 0.71.8 ng/dl
Triiodotironina serica T3 0.81.8 g/l = 80180 ng/dl
Captarea de Iod-123 radioactiv RAIU 1030%
Tiroxina libera fractionata FT4F 0.030.005%
Tiroxina serica T4 46120 g/l = 4.612.0 g/dl
Rata de legare a hormonilor tiroidieni THBR 0.91.1
Indexul de tiroxina libere FT4I 411
Triiodotironina libera FT3 230619 pg/d
Indexul de tironina libera FT3I 80180
Globulina de legare a tiroxinei TBG 1220 ug/dl T4 +1.8 g
Testul de stimulare al TRH Peak TSH 930 IU/ml at 2030 min.
Tiroglobulina serica Tg 0-30 ng/m
Titrul de anticorpi tiroidieni microsomali TMAb Variaza cu metoda
Titrul de anticorpi Tiroglobulinici TgAb Variaza cu metoda
8
 EXPLORAREA
TIROIDEI :
IODOCAPTAREA TIROIDIANA
SCINTIGRAMA TIROIDIANA
ECHOGRAFIA TIROIDIANA
CT TIROIDIAN
RMN TIROIDIAN
REFLEXOGRAMA ACHILIANA
METABOLISMUL BAZAL
DETERMINAREA PRIN METODA
CONSUMULUI DE OXIGEN SI A
FORMULELOR HARRIS-BENEDICT 9
 EXPLORAREA
TIROIDIANA
I. Probe indirecte de explorare
tiroidian:
1. Metabolismul bazal (MB)
2. Reflexograma achilian
3. Colesterolemia

II. Probe directe de explorare tiroidian:

1. Bazale (determinri de hormoni sau iod
n plasm)
2. Dinamice (teste de apreciere a
rspunsului tiroidian la diferite solicitri)

10
 I. PROBE INDIRECTE :

1. Metabolismul bazal

(MB):

- cheltuiala energetica necesara unui minim de

procese metabolice, suficiente pentru intretinerea
functiilor vitale ale organismului.

- rezultatele se exprim procentual fata de valorile

normale n funcie de: vrst, sex i greutate (din
tabele). 11
 CONDITII BAZALE PT
DETERMINAREA MB
Post alimentar cu 12 ore naintea determinrii
(pentru nlturarea cheltuielilor energetice
necesare travaliului digestiv);
Post proteic cu 24 ore nainte de determinare,
pentru nlturarea aciunii dinamice specifice a
alimentelor;
Repaus fizic pentru evitarea cheltuielilor
energetice necesare travaliului muscular
(evitarea efortului fizic cu cel puin 12 ore
nainte de determinare);
Repaus psihic cu evitarea emoiilor;
Temperatur de confort (~ 20grade pentru
subiectul mbrcat) pentru evitarea cheltuielilor
de meninere constant a temperaturii corpului.12
SPIROGRAFUL
BENEDICT

13
 Determinarea RMB

RMB = 10 %

Suprafata corporeala se
regaseste in tabelele
Harris Benedict

Consumul de energie /24 ore

RMB =
Suprafata corporeala (m2)

Consumul de energie /24hrs = VO2 /24ore (l) x 4.85 Kcal/l O2

14
 SPIROGRAFUL BENEDICT

Subiectul este conectat la aparat prin

intermediul unei piese bucale fixat pe ventil de
respiraie.
Subiectul respir timp de 6 minute oxigen pur
din aparat, avnd nasul pensat.
Penia inscriptoare a spirografului nscrie o
curb avnd aspectul unei spirograme, dar cu
traiect continuu ascendent.
Aparatul este astfel etalonat nct nlimea cu
care ascensioneaz penia inscriptoare este
egal cu nlimea cu care coboar cilindrul
central al aparatului.
15
 Spirograful Benedict permite ca pentru
calcularea metabolismului bazal s se
porneasc de la msurarea nlimii n mm
a deplasrii peniei inscriptoare, fa de
linia de referin. Valoarea nlimii
exprimat n mm este egal cu caloriile
consummate/or.
Deoarece calculul s-a obinut prin
transformarea n calorii a unui volum de O2
care a fost msurat n condiiile
determinrii, se aplic corecia de
temperatur i de presiune prin aducerea
la 0 grade C i 760 mmHg.

16
 Corectii :
Calorii corectate/or = I x a, n care a este
factor de corecie pentru temperatur i
presiune, luat din tabele;
Calorii consummate n 24 ore = calorii
corectate/or x 24.
Ex: numrul de milimetri cu care a ascensionat
penia n timpul determinrii = 61 mm
Calorii consumate/or = 61
Calorii corectate/or= 61xaTemperatura = 21 grade,
presiunea atmosferica = 750 mmHg a= 0,9162
Calorii corectate/or= 61x0,9162= 55,8
Calorii consumate/24 ore = 55,8x24=1339
reprezint metabolismul bazal determinat

17
 Pentru aprecierea valorii, cifra obinut se compar
cu valoarea standard a metabolismului bazal (n
funcie de vrst, nlime, greutate, sex). Valoarea
standard se calculeaz pentru fiecare individ
folosind tabelele Harris Benedict.
Cifra obinut din tabele are o valoare x (ex: 1300)
Metabolismul bazal se calculeaz n felul urmtor:
Metabolismul bazal determinat = 1336 cal;
Metabolismul bazal standard = 1300 cal;
Diferena = + 36 cal i reprezint abaterea absolut.
Pentru exprimarea metabolismului bazal se calculeaz:
1300 .+36
100 ...x
x = 100x36 = +/-2%
1300
Valorile normale ale metabolismului bazal sunt
cuprinse ntre:+/- 10 %

18
 CALCUL :
Inaltimea (mm) este egala cu caloriile consumate/ora =
I
Se inmulteste I cu factorul de corectie pentru
temperatura si presiune, factor de corectie a, luat din
tabele.
I x a,
Pentru 24 de ore se inmulteste valoarea I x a x 24 =
metabolismul bazal determinat.

Pentru aprecierea valorii se compara metabolismul bazal

determinat ( cu spirograful Benedict ) cu metabolismul
bazal standard (in functie de varsta, sex, inaltime,
greutate)

19
Pentru a determina metabolismul bazal individual
ne intereseaza abaterea valorii determinate fata de
standard, la nivel procentual.

Formula de calcul a
metabolismului bazal - este bazata pe
Formula Harris-Benedict
varsta (V), greutate (G), inaltime (I)
pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) -
(4,68 x V)
pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) -
(6,78 x V)

Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu

varsta cuprinsa intre 19-78 ani
pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161
pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5
20
- Exemplu:

I = 61 mm de ascensionare a penitei = calorii

consumate/ora.
I x a = calorii corectate/ora = 61 x a.
a = 0,9162 la temperatura de 21 grade si o presiune
atmosferica de 750mm Hg.
Deci calorii corectate/ora = 61 x 0,9162= 55, 8
Pe 24 de ore vom avea 55, 8 x 24 = 1339 =
metabolism bazal determinat

Metabolism bazal standard dupa tabelele Harris

Benedict = y
Y = 1300

21
 Metabolism bazal determinat = 1336
Metabolism bazal standard = 1300
Diferenta = +36 = abaterea absoluta

Pentru exprimarea procentuala a metabolimsului

bazal se calculeaza :

1300.+36
100? => 100x36/1300=+/-2%

Avem deci o abatere absoluta de +/-2 %

22
METABOLISMUL BAZAL
La populaia din ara noastr valorile
normale se situeaz ntre 0 i +15%. n
hipertiroidie se produc creteri de +95%
iar n hipotiroidie scderi la aproximativ
-80% din normal.

Valorile M.B. sunt influenate mai ales n

sensul creterii de numeroi factori
extratiroidieni. Din acest motiv valoarea
clinic a probei trebuie apreciat cu
precauie.
23

Creteri ale
metabolismului bazal pot fi
stri febrile determinate de:

boli ale sistemului nervos : nevroz astenic

boli cardiovasculare : hipertensiune arterial, stenoz

aortic

boli respiratorii : emfizem

boli hematologice: leucemie, anemie sever

boli endocrine : diabet insipid,

feocromocitom,hipertiroidie

sarcin. 24
Scderi ale ale metabolismului
bazal pot fi determinate de:

denutriie

boala Addison

nefroz

25
 PROBLEMA
Nume : C. M.
Varsta : 30
Sex : F
Inaltime: 155 cm
Greutate: 65 kg
Presiune atmosferica la determinare : 766 mmHg
Temperatura la determinare : 23 de grade C
Factor de corectie = ?
Calorii consumate/ora = 59
Calorii corectate/ora = ?
Calorii consumate/24 de ore = ?
Metabolism bazal determinat = ?
Metabolism bazal standard = ?
Diferenta = ?
Abatere procentuala = ?
26
 REZOLVARE :

Factor de corectie = 0,9295

Calorii consumate/ora = 59
Calorii corectate/ora = 59 x 0,9295 = 54,84
Calorii consumate/24 de ore = 1316
Metabolism bazal standard = 1277 + 146 = 1423
Diferenta = -106
Abatere procentuala = -7,5 %

27
 PROBLEMA
Nume : P. C.
Varsta : 68 ani
Sex : M
Inaltime: 182 cm
Greutate: 70 kg
Presiune atmosferica la determinare : 750 mmHg
Temperatura la determinare : 17 grade C
Factor de corectie = ?
Calorii consumate/ora = 61
Calorii corectate/ora = ?
Calorii consumate/24 de ore = ?
Metabolism bazal determinat= ?
Metabolism bazal standard = ?
28
Diferenta = ?
 ECHOGRAFIE
TIROIDIANA
Examen ce utilizeaza un fascicol ultrasonic in scopul
aprecierii aspectului normal al glandei, cu o
structura omogena , ( tiroida imbraca aspect de
haltera deformata , avind diametrul longitudinal de 6 -
8 cm si diametrul antero - posterior de 2 - 3 cm ) sau
patologic al glandei tiroide :

Gusa se prezinta sub forma de imagini ecodense ,

bine delimitate , de tip solid ( cea nodulara ) sau
transonice, chistice ( cea coloido - chistica ) ;

Chistul tiroidian reprezentat printr-o formatiune

circumscrisa, transonica , cu peretele posterior
ecogen .

29
 PROBLEMA
Nume : A. R.
Varsta : 32 ani
Sex : F
Inaltime: 162 cm
Greutate: 56 kg
Presiune atmosferica la determinare : 745 mmHg
Temperatura la determinare : 18 grade C
Factor de corectie = ?
Calorii consumate/ora = 57
Calorii corectate/ora = ?
Calorii consumate/24 de ore = ?
Metabolism bazal standard = ?
Diferenta = ?
Abatere procentuala = ? 30
 ECHOGRAFIE
TIROIDIANA
Permite msurarea volumului tiroidian;
Studiul raportului tiroidei cu
structurile
anatomice cervicale;
Modificrile nodulare tiroidiene;
Aprecierea strii funcionale
tiroidiene;

31
ECHOGRAFIA
TIROIDIANA

32
ECHOGRAFIE TIROIDIANA

33
ECHOGRAFIE TIROIDIANA

34
35
HIPERTIROIDISM -
HIPOTIROIDISM

36
IODOCAPTAREA
TIROIDIANA

37
 IODOCAPTAREA
TIROIDIANA
n principiu const din determinarea
capacitii glandei tiroide de a capta iodul
radioactiv (I131 sau I132) administrat n
circulaia pacientului (2-15 Ci ).
Valori normale:
la 2 ore: 5 -10%
la 24 ore: 25-30%
Urmtoarele grafice prezint distribu tia iodului
radioactiv n plasm i n esutul tiroidian, la
subiecii sntoi, hiper- sau hipotiroidieni
38
Distribuia iodului radioactiv n plasm i n
esutul tiroidian - Eutiroidie
P e rc e n t o f in g e s te d d o s e

75 EUTHYROID

50 Thyroid

25 Plasma

0 2 4 6 8 12 24

Time (hours)

39
Distribuia iodului radioactiv n plasm i n
esutul tiroidian - Hipertiroidie
P e rc e n t o f in g e s te d d o s e

HYPERTHYROID
75
Thyroid

50

25 Plasma

0 2 4 6 8 12 24

Time (hours)
40
DISTRIBUTIA IODULUI RADIOACTIV IN PLASMA
SI IN TESUTUL TIROIDIAN - HIPOTIROIDIE
P e rc e n t o f in g e s te d d o s e

75 HYPOTHYROID

50

25 Plasma

Thyroid
0 2 4 6 8 12 24

Time (hours)

41
 SCINTIGRAMA
TIROIDIANA
Scintigrafia tiroidian, tehnic a medicinei
nucleare, este una dintre cele mai vechi
metode de diagnostic imagistic, fiind
intrat n practica clinic nc din anii 60.
Aceast tehnic are la baz proprietatea
tiroidei de a extrage din circulaie
radiofarmaceuticul administrat, fiind
captat la nivel tiroidian printr-un mecanism
de transport activ, fr a fi inclus n ciclul
intratiroidian al iodului sau captat i
organificat n foliculii tiroidieni .

42
 SCINTIGRAMA
TIROIDIANA
Se administreaz iod radioactiv n doz de 50
Ci i se nregistreaz radiaiile emise de
tiroid.

Scintigrafia d indicaii :
asupra dimensiunii i localizrii glandei;
arat fixarea uniform sau neuniform a
iodului radioactiv n tiroid;
existena unei captri intense (zone calde) sau
lipsa de captare (zone reci).

43
 SCINTIGRAMA
TIROIDIANA
Prin detectarea la suprafa a radiaiilor emise
de radiotrasor, pot fi evaluate att morfologia
(dimensiuni, poziie, forma) ct i funcia
glandei tiroide (per ansamblu i a eventualelor
structuri nodulare). Astfel, se realizeaz
evaluarea variantelor morfofuncionale ale
tiroidei normale: poziia (tiroida situat
retrosternal, latero-cervical sau sublingual),
numrul lobilor tiroidieni (lob accesoriu,
agenezie a unui lob tiroidian), forma glandei
(oval, de litera U sau V) i eventualele
asimetrii de captare a radiofarmaceuticului
(fixare preferenial la nivelul unui lob).

44
 Principalele indicaii ale
scintigrafiei tiroidiene sunt:
1. Evaluarea funciei esutului tiroidian:
gua difuz sau nodular (boala Basedow-Graves,
gua polinodular, tiroidite subacute, silenioase sau
postpartum etc.);
evaluarea funciei unui nodul unic (necaptant-rece,
hipercaptant cald, intens hipercaptant fierbinte);
indicarea posibilei autonomii a funciei unui nodul
fierbinte (nodul toxic Plummer);
detecia esutului tiroidian cu localizare ectopic
(lingual, substernal etc.), n special n condiiile
unei hipotiroidii neonatale;
evaluarea strii esutului tiroidian restant dup
tiroidectomii subtotale, tratament cu radioiod sau
iradierea lojei cervicale.
2. Detectarea prezenei i localizrilor
metastazelor din cancerul tiroidian
45
SCINTIGRAMA
TIROIDIANA

46
SCINTIGRAMA
TIROIDIANA

47
SCINTIGRAMA
TIROIDIANA

48
SCINTIGRAMA
TIROIDIANA

49
 Tiroida cu
suprafata
scintigrafica
marita
deformata in
special la nivelul
lobului stg.
Captare intensa
neomogena cu
zone nodulare.
RIC scazut la 2h
si normal la 24h.

50
 Tiroida cu
suprafata
scintigrafica
impinsa spre
stg,depasind linia
mediana cu lobul
drept.
Captare intens
neomogena in
special la nivelul
lobului drept
(macronoduli)
RIC in limite
normale.

51
 Radiografia toracala antero-
posterioara indica metastaze mari,
invazive in in dreptul coastelor 5
si 6, plan anterior, metastaze
secundare unui carcinom tiroidian
anaplazic la o pacienta in varsta
de 85 de ani. A se observa
tractionarea traheii spre stanga,
comprimata fiind de leziune
masiva la baza gatului.

Imagine CT toracal cu sectiune la

10mm arata o masa omogena la
baza gatului, in partea stanga care
tractioneaza traheea spre dreapta.
Masa pare sa aibe o evolutie cu
directie caudala, invadand crosa
aortica.

52
 Pacient in varsta de 56
de ani, cu istoric de
tireodectomie subtotala
in urma cu 2 ani pentru
un carcinom medular
familial. La controlul de
rutina se evidentiaza o
masa tiroidiana.

Imaginea frontala RMN

arata recidiva a
carcinomului (R) cu
metasataza ganglionara
(N).
53
Scintigrafie tiroidiana cu technetiu 99m indica un nodul
autonom cu activitate crescuta. Activitatea tiroidiana in
restul glandei este suprimata. Scintigrafia arata o gusa
multinodulara.

54
 A. normal

B. graves

C. toxic
multinodular

D.toxic
adenoma

55
SCINTIGRAMA
TIROIDIANA

56
 Lob dr mult marit de
volum cu captare
intens neomogena pe
intreaga arie, se evid
prezenta unei zone cu
captare
crescuta,situata in
treimea medie,de mari
dimensiuni (nodul
cald) si a mai multor
zone lacunare,dintre
care una de dimensiuni
mai mari,situata la
polul inf (noduli reci).
La niv lobului stg se
vizualizeaza numai
polul sup,care capteaza
neomogen.
Dg: Gusa polinodulara
cu noduli micsti. 57
 Tiroida normal situata
cu dimensiuni
normale si captare
neomogena a
radiotrasorului pe
intreaga arie,cu
evidentierea unei
regiuni hipercaptante
(nodul cald),ce
ocupa lobul stg
aproape in integime si
a unei zone lacunare
situata la polul inf al
lobului dr catre
lateral (nodul rece).
Dg : Tiroida
polinodulara cu
noduli micsti.
58
SCINTIGRAMA
TIROIDIANA

59
SCINTIGRAMA
TIROIDIANA

60
TOMOGRAFIA
TIROIDIANA

61
SCINTIGRAMA
TIROIDIANA

62
 REFLEXOGRAMA
ACHILIANA
reprezinta un indicator al excitabilitatii neuro -
musculare si poate suferi modificari in afectiunile
endocrine .
Principiu:
se masoara timpul de raspuns contractil al muschiului
triceps sural , dupa excitarea mecanica a tendonului lui
Achile si se inregistreaza raspunsul obtinut sub forma
unei curbe caracteristice .

Tehnica :
- pacientul este asezat pe scaun , avind gambele si
picioarele dezgolite
- se percuta tendonul lui Achile cu ciocanelul de reflexe
- se alege cel mai intens raspuns reflex si se
inregistreaza grafic

63
 REFLEXOGRAMA
ACHILIANA
Interpretare : traseul obtinut are 3
timpi ( ca orice reflex ) :
- 1.timpul de conducere nervoasa ( intre
momentul aplicarii stimulului si cel al
declansarii raspunsului reflex ) ,
- 2.timpul contractiei musculare rapide si

- 3.timpul de relaxare initial rapida si

apoi , lenta ;

64
 REFLEXOGRAMA
ACHILIANA
- Valori normale :
< 40 ani 260 - 340 msec.
> 40 ani 280 - 360 msec .

- Valori scazute indica o hiperexcitabilitate

musculara ( spasmofilie , hipertiroidie ,
dupa tratamentul cu steroizi si estrogeni ) ;

- Valori crescute indica o hipoexcitabilitate

musculara (hipotiroidie , hipoparatiroidie ,
ATS , obezitate , boala Addison , DZ ,
tratamentul cu Propranolol, Rezerpina si K)

65
 REFLEXOGRAMA
ACHILIANA
Atentie !
1. In cazul absentei raspunsului reflex

achilean , se va incerca obtinerea

reflexului rotulian ;
2. Valorile obtinute difera de la un

laborator la altul ( etalonare prealabila ) ;

3. Metoda nu este scutita de erori

( patologia neurologica a membrelor

inferioare , nevralgii sciatice , etc .)

66
 Probe directe bazale

1. Dozarea tiroxinei i T3 serice:

Se realizeaz radioimunologic prin tehnica
Murphy-Patte.
Valorile normale RIA sunt:
pentru T4 de 6-12 g/100 ml;
pentru T3 de 0,075-0,175 g/100 ml.

2. Iodul legat proteic (PBI):

Determinarea a reprezentat mult vreme
singura cale de apreciere a nivelului T4 i T3 seric.
Valori normale: 4-8 g/100 ml.

67
 Probe directe bazale
-continuare
3. Iodocaptarea tiroidian:
n principiu const din determinarea capacitii glandei
tiroide de a capta iodul radioactiv (I131 sau I132) administrat
n circulaia pacientului (2-15 microli).
Valori normale:
la 2 ore: 3-10%
la 24 ore: 8-30%

4. Dozarea TSH seric:

Este indicat pentru diagnosticul de hipotiroidism primar.
Prin metoda radioimunologic valorile normale sunt sub 2
ng/ml sec.
Creterile apar n hipotiroidismul primar sau n tumori
secretoare de TSH:

68
 Probe directe dinamice:

1. Testul de supresiune cu T3:

Administrarea de T3 n doze de 60-100 g/zi timp de
7-10 zile determin scderea marcat (cu 50%)a
iodocaptrii apreciate scintigrafic la 24 de ore dup
administrarea izotopului sau radioizometric la 2 ore.
Absena acestei reacii indic prezena unei
hipotiroidii.

2. Testul de stimulare cu tireotrop

(TSH):
Administrarea i.m. a 5-10 u. TSH de 2-3 zile
determin, la 12-24 ore dup ultima administrare
creterea iodocaptrii, absent n hipotiroidia primar.

69
 Intrebari :
1. Specificai localizarea tiroidei
:
A. regiunea inferioar laringelui
B. regiunea superioar laringelui
C. anterior de trahee
D. posterior de trahee
E. lateral de trahee

70
 Intrebari :
2. Tiroida secret urmtorii
hormoni :
A. tiroxina
B. triiodotironina
C. calcitonina
D. oxitocina
E. prolactina

71
 Intrebari :
3. Lipsa complet a secreiei tiroidiene
determin :
A. reducerea ratei metabolismului general cu 40-
50%
B. creterea ratei metabolismului general cu 40-50%
C. reducerea ratei metabolismului general cu 70-
90%
D. creterea ratei metabolismului general cu 20-40%
E. nici una din cele de mai sus

72
 Intrebari :
4. Efectele fiziologice ale hormonilor
tiroidieni sunt urmtoarele :
A. amplific transcripia unui numr mare de
gene
B. activeaz receptorii nucleari
C. amplific activitatea metabolic celular
D. amplific numrul i activitatea
mitocondriilor
E. stimuleaz transportul activ al ionilor prin
membranele celulare

73
 Intrebari :
5. Valorile crescute ale hormonilor
tiroidieni asupra lipidelor induc :
A. scderea concentraiilor plasmatice ale
colesterolului
B. scderea concentraiilor plasmatice ale
fosfolipidelor
C. scderea concentraiilor plasmatice ale
trigliceridelor
D. scderea acizilor grai
E. creterea acizilor grai

74
 Intrebari :
6. Efectele hormonilor tiroidieni
asupra stimulrii
metabolismului glucidelor sunt :
A. captarea rapid a glucozei n celul
B. stimuleaza lipoliza
C. amplificarea gluconeogenezei
D. stimuleaz secreia de insulin
E. scderea gluconeogenezei

75
 Intrebari :
7. Reducerea secreiei de hormoni
tiroidieni asupra lipidelor determin :
A. depuneri excesive de lipide la nivel hepatic
B. scderea concentraiilor plasmatice ale
colesterolului
C. creterea concentraiilor plasmatice ale
colesterolului
D. creterea concentraiilor plasmatice ale
fosfolipidelor
E. creterea concentraiilor plasmatice ale
trigliceridelor

76
 Intrebari :
8. Efectele hormonilor tiroidieni
asupra sistemului
cardiovascular :
A. scderea fluxului sangvin
B. creterea debitului cardiac
C. scderea forei contractile miocardice
D. creterea frecvenei cardiace
E. scderea frecvenei respiratorii

77
 Intrebari :
9. Tirotropina la nivelul tiroidei
are ca efecte:
A. stimularea proteolizei tiroglobulinei
B. scderea activitii pompei de iod
C. stimularea iodrii tirozinei
D. scderea numrului de celule
tiroidiene
E. creterea numrului de celule
tiroidiene
78
 Intrebari :
10. Urmtorii stimuli neurogeni
intervin asupra secreiei de TRH
i TSH :
A. cldura
B. frigul
C. emoiile
D. anxietatea
E. febra

79