Conceptul de industrie

culturala
 Apariia industriilor culturale ca preocupare politic (finalul anilor 1970)>
nou tip de spaiu: spaiul cultural politic
Augustin Girard: Dveloppment culturel: expriences et politiques, 1980.
Majoritatea actelor de consum cultural aveau loc n afara sectorului
subvenionat
consumul culturii comerciale cretea extraordinar la nivelul tuturor pturilor
sociale,
formele de cultur tradiionale susinute financiar, (live): economic
incapabile s satisfac cererea de cultur poular ,
un refuzul finanrii acestui sector comercial fondat.
Consecin: solicita mai mult cercetare
trei teme de dezbtut
1. Corelarea noiunii de industrie cu colectivitatea
2. Industria cultural pentru profit
3. problema tehnologiilor de producie artistic
 1. Corelarea noiunii de
industrie cu colectivitatea
practica artistic individual de plasat n cadrul unei
arii de servicii profesionale, manageriale i comerciale
n SUA:
coala produciei de cultur investiga produc ia de cultur
pop i cultura de nalt clas .
artistul este o poziie creat i contingent.
Marea Britanie: Raymond Williams (1981)
interesat de condiiile materiale industriale ale produciei
culturale
un nou tip de istorie a artei
nlocuiete imaginea ntemeierii transcendentale a geniului
artistic cu contextul su social i istoric.
 2. Industria cultural pentru
profit
producerea cu profit a bunurilor culturale
Artitii (sau muncitorii/profesionitii
creativi) puteau fi
absorbii n fabrica de cultur taylorist
(cum prezisese Adorno).
Artistul independent : o mahmureal de boem
o for de munc independent
Esenial pentrui profitabilitatea industriilor
culturale
 3. Problema tehnologiilor de
producie artistic
ruperea de
critica cultural anti-tehnologic heideggerian
estetica formalist a modernismului ortodox
postbelic.
Anii 1980: tehnologiile culturii de mas
americane i de tip domestic.
practicienii culturii accept pieele i tehnologia
ca subiect cultural
piaa e regleaz producerea i cererea de
cultur.
 Dificulti n modelul de
bussiness al industriilor culturale
Nu se poate prezice valoarea de utilizare
(de schimb)
Bunul cultural are tendina de a deveni
bun public (desuet, ieftin)
Munca din industria creativ e greu de
administrat (modelul artistului de fabric
este contradictoriu)
 Soluii?
Industriile culturale sunt un nou tip de
economie:
momentul creaiei are o importan mai mare
dect reproducerea