Sntatea nu este totul, dar fr sntate, totul este

nimic
(Arthur Schopenhauer)

PAII TI SPRE LUMIN

PROGRAM DE CONSILIERE DE GRUP
PRIVIND PREVENIREA DEPRESIEI N RNDUL
ADOLESCENILOR AFLAI N SITUAII DE RISC
CONSILIERI COLARI: VTAVU RAMONA LUDMILA
CIOBANU DOINIA
BOAC DIANA GABRIELA
Domeniul: Stil de via
Argument: Problemele cu care se confrunt tinerii n
contextul socio-economic actual (plecarea prinilor
la munc n strintate, timpul redus petrecut cu
familia, divorul prinilor, problemele financiare, lipsa
unei perspective clare asupra viitorului profesional)
constituie adevrai factori de stres pentru acetia.
Riscurile pe care le implic slaba dezvoltare a
competenele emoionale sunt numeroase. De aceea,
considerm c este util s ajutm tinerii s-i
dezvolte abilitile necesare pentru a face fa
situaiilor stresante si de a preveni depresia.
Scopul programului: prevenirea depresiei n rndul adolescenilor
aflai n situaii de risc
Obiectivele programului:
1.cresterea gradului de informare al elevilor cu privire la fenomenul
de depresie
2.promovarea unui stil de via sntos bazat pe o alimentaie
sntoas
3.formarea si dezvoltarea deprinderilor de a folosi strategii de
aparare in fata situatiilor de maxima solicitare fizica si psihica prin
utilizarea metodelor i tehnicilor de autocontrol emotional
4.formarea si dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziilor
5.exprimarea emotiilor si gandurilor cu ajutorul diferitelor forme de
arta
6. incurajarea unei atitudini de evitare a perfectionismului si
autoevaluarii globale negative.
Tipul de beneficiari: elevii aflai n situaii de risc
Tipul activitilor: 6 sedine consiliere de grup
ntuneric i lumin / hrnete lupul cel bun

...nesperie ceea ce nu cunoatem, respingem

ceea ce nu ntelegem...viaa este mai
simpl...cnd ai stri pe care le poi defini i
trieti experiene pe care le poi descrie n
cuvinte!
DURATA: 50 min.
SCOPUL: creterea gradului
de informare al elevilor cu privire la depresie.
OBIECTIVE:
Utilizarea corect a termenului de depresie;
Recunoaterea simptomelor asociate
depresiei la adolesceni;
Identificarea cauzelor depresiei la
adolesceni;
Exemplificarea modalitilor sntoase de
prevenire i combatere a depresiei.
1. Captarea ateniei: Povestea celor doi lupi

Un batrn indian i nva despre via pe nepoii si.

Se d o lupt nuntrul meu este o lupt teribil ntre
doi lupi. Un lup reprezint frica, furia, invidia, tristeea,
regretul, lcomia, arogana, ura i miciuna. Cellalt
reprezint bucuria, pacea, dragostea, optimismul, umilina,
bunvoina, prietenia, generozitatea, credina i
adevrul. Aceeai lupt are loc nuntrul vostru, i de
asemenea nuntrul fiecrui om.
Copii au reflectat la asta pentru un minut. Apoi unul
dintre copii l-a ntrebat pe bunic:
Care lup va ctiga?
Batrnul indian i-a rspuns:
Cel pe care-l vei hrni.
2.Prezentarea temei programului de prevenie, a
necesitii realizrii lui i a scopului acestuia,
prezentarea temei sedintei nr.1, a scopului si a
obiectivelor.
3.Se distribuie elevilor Chestionarul emoiilor pe care
trebuie s il completeze, n vederea evalurii
gradului de vulnerabilitate pentru probleme psiho
comportamentale.
4.Dupa ce se discuta cu intregul grup semnificatia
termenului depresie, se mparte clasa pe grupe de
cte 4-5 elevi. Fiecare grup realizeaz timp de 5
minute o list a cauzelor depresiei la adolescenti.
Dupa finalizarea sarcinii, cauzele identificate sunt
prezentate intregului grup, sintetizate si completate
de catre consilier.
5.Exerciiul Confruntarea cu depresia. Se distribuie elevilor
cate o fi de lucru i li se cere ca individual s stabileasc
dac afirmaiile sunt adevrate sau false.
Se discut rspunsurile date i se concluzioneaz c toi
itemii sunt adevrai.
Se pun urmtoarele ntrebri:
- A fost greu s identificai semnele depresiei ?
- Exist i alte caracteristici pe care le putei aduga listei ?
6.In diade constituite din elevi care relaioneaz bine se caut
rspunsuri la urmtoarele ntrebri:
- Te-ai simit vreodat deprimat ?
- Ai fost n stare s identifici simptome n propria situaie ?
- Ai avut n jur persoane care ti s-au prut deprimate ?
Ce ai fcut pentru ele ?
 Fisa de lucru nr.2
Cititi si evaluati afirmatiile de mai jos, stabilind daca
sunt ADEVARATE sau FALSE.
a. Daca ma cufund intr-o activitate, uit de depresie si,
astfel, o sa treaca!
b. Automedicatia este periculoasa!
c. Alcoolul ajuta pentru ca te face sa uiti!
d. Cea mai buna modalitate pentru a combate depresia
atunci cand ea a aparut este sa apelam la un specialist.
Se accentueaz ideea c este important s recurgem la
modalitile sntoase de adaptare la situaiile critice.
7. Cvintetul. Elevii sunt rugati sa scrie un cvintet care sa
exprime parerea lor despre fenomenul depresiei.
Dispoziie voioas... din mncare sntoas

...o dieta hranitoare nu este benefica doar pentru

organism, ci si pentru creier. studii la nivel mondial au
relevat legatura dintre regimul alimentar zilnic si
tulburari psihice comune (depresie si anxietate.) Daca
iti formezi un regim corespunzator, iti poti imbunatati
sanatatea mintala si poti reduce riscul de aparitie a
unor tulburari psihice.
DURATA: 50 min.
SCOP: prevenirea depresiei n rndul adolescenilor prin
promovarea unui stil de via sntos bazat pe o alimenta ie
sntoas.
OBIECTIVE:
Constientizarea rolului alimenta iei sntoase pentru o viata
sntoas i fericit;
ntelegerea i utilizarea corect a termenilor specifici
alimentaiei sntoase;
Identificarea factorilor nutri ionali care afecteaz sntatea
mintal;
Identificarea surselor alimententare care stimuleaz
producia de serotonin n organismul uman;
Determinarea altor componente ale stilului de viata care
influenteaza sanatatea mintala.
Captarea ateniei:
Fi de lucru 1. Urmrii csuele de mai jos i completai-le cu
literele corespunztoare, astfel nct s rspundei corect la
fiecare dintre definiii

Definiii:
Fructe vratice sau tomnatice,
roii, verzi sau galbene, bogate n vitamine.
Fruct de pdure, rou, aromat.
Fructe de form alungit, de culoare vnt sau
glbuie, cu smbure oval.
Fructe cu coaja galben, aromat, cu miez acrior,
folosite pentru limonad.
Fructe cu coaja tare i miezul hrnitor.
Fructe dulci, aromate, zemoase, nvelite ntr-o
coaj de culoare oranj.
 Definiii:
Legum format din mai muli bulbi
mici de form lunguia, cu gust
usturtor.
Legum alctuit din frunze mari,
groase i ondulate, care se nvelesc
unele pe altele.
Legume ovale, crnoase, de culoare
violet.
Legum cu miros puternic, cu
rdcin n form de bulb, format
din straturi albe.
Legume de culoare verde, de form
alungit, care se consum crude sau
murate.
Legume crnoase, zemoase, de form
rotund sau uor alungit, de
culoarea sngelui.
Legum cu frunze mari, de culoare
verde-nchis, mncat de Popeye
Marinarul.
2. Prezentarea temei, scopului si a obiectivelor
activitatii.
3. Brainstorming: individual
Fis de lucru nr.2:
Fiecare elev va nota pe fisa de lucru primita
termeni asociati termenului de alimentatie
sanatosa.

Alimentatie
sanatoasa
 Se discuta cu intregul
grup importanta pe care o are
alimentatia pentru sanatatea mintala si
implicit pentru prevenirea depresiei.
Exista un numar mare de
dovezi care sugereaza
ca dieta este la fel de importanta
pentru sanatatea mintala ca si pentru
sanatatea fizica. O alimentatie sanatoasa ofera protectie, pe cand alegerile
nesanatoase sunt un factor de risc. Este din ce in ce mai clar ca ceea ce
mananci afecteaza modul in care organismul raspunde la factorii de stres.
Mancarea buna, sanatoasa se transforma in enzime
care sustin activitatea creierului, sprijina tesuturile si neurotransmitatorii
ce transfera informatii si semnale
catre diferite parti ale corpului
Anumite alimente pot juca un rol important
sau pot chiar agrava simptomele
unor tulburari mentale.
Fisa de lucru nr.3: A. Realizati asocierea corecta
dintre coloanele de mai jos:
1...... 2....... 3...... 4...... 5......
1.VITAMINA B12 b. Fasole, naut, spanac, portocale, muschi de vita

2.ACID FOLIC a. Cereale, ou, lapte, piept de pui, spanac, fructe,

legume, nuci.

3. FIER d. Carne de vita si miel, stridii, fructe de mare,

seminte de dovleac si susan.

4. ZINC c. Ficat de porc, cacao, cereale, soia, spanac.

5. OMEGA 3 d. Fructe uscate, ciocolata neagra, banane, varza,
spanac.

6. MAGNEZIU e. Nuci, spanac, seminte de susan, capsuni,

migdale, banane, cartofi dulci, mere.
B. Bifati casutele din dreptul alimentelor care
produc/stimuleaza secretia serotonina.
6.Se discuta la nivelul intregului grup alte
compomente ale stilului de viata care pot preveni si
chiar combate depresia in randul adolescentilor.
7.Se realizeaza un brainstorming frontal
realizandu-se o lista cu sugestii pentru un somn
bun. Recomandarile sunt sistematizate pe o coala
de flip-chart si completate de catre consilier.
Exercitiu individual:
Elevii vor primi o fisa de lucru si vor avea ca
sarcina realizarea unui ndemn pentru colegii care
nu sunt prezenti, care sa cuprinda o regula de
alimentatie utila in prevenirea depresiei.
 Inimi fericite

Stresul de zi cu zi afecteaz att starea de sntate

fizic, ct i pe cea psihic. Cunoscnd bine una sau
dou metode si tehnici de autocontrol emotional, ne
aprm singuri n faa stresului i limitm instalarea
efectelor sale nocive.
DURATA: 50 min.
SCOP: formarea si dezvoltarea deprinderilor de a
folosi strategii de aparare in fata situatiilor de
maxima solicitare fizica si psihica prin utilizarea
metodelor i tehnicilor de autocontrol emotional.
OBIECTIVE:
O1 Identificarea modalitatilor de autocontrol
emotional;
O2 Constientizarea relatiei dintre ganduri- emotii-
comportamente;
O3 Formarea si dezvoltarea abilitatilor de
restructurare cognitiv;
O4 Exersarea unor tehnici de respiratie si relaxare
musculara, utile in gestionarea stresului.
Captarea atentiei:
A. Amalia merge la teatru impreuna cu parintii si chiar
inainte de a incepe piesa, vede un coleg de clasa. Il striga si
il saluta cu mana, insa acesta nu raspunde. Amalia
gandeste ca acesta o ignora si ca toata lumea care a vazut
gestul ei, o considera o ratata. Nu se mai concentreaza
deloc la piesa, se simte trista si stanjenita. Luni,la scoala, il
evita atunci cand il reintalneste.
B. Amalia merge la teatru impreuna cu parintii si chiar
inainte de a incepe piesa, vede un coleg de clasa. Il striga si
il saluta cu mana, insa acesta nu raspunde. Amalia de
gandeste: Probabil ca nu m-a auzit. Voi merge la el dupa ce
se termina piesa si il voi saluta. Amalia se simte linistita, se
bucura de piesa pe care o urmareste. La finalul piesei,
aceasta se duce si vorbeste cu prietenul ei.
 Se discuta cu intregul grup, pe baza celor
doua situatii, subliniindu-se urmatoarele
aspecte:

- Gandurile noastre sunt importantre pentru

ca ele determina emotii si comportamente.
- Oamenii pot avea ganduri diferite in
aceeasi situatie.
- Gandurile pot fi calme sau ingrijorate.
- De cele mai multe ori, gandurile de
iingrijorare pot fi schimbate daca cautam
dovezi.
- Restructurarea cognitiva este una dintre
metodele de autocontrol emotional.
 Pe o foaie de flip-chart se prezint modelul ABC
. La seciunea A (evenimentul activator) va fi
trecut un eveniment / o situaie. Pe baza
discuiilor frontale vom identifica mpreun cu
elevii, emoiile i comportamentele aferente
situaiei. Acestea vor fi trecute n coloana C. Apoi
va fi luat fiecare emoie nparte i se vor
identifica gndurile care o pot declana. Astfel se
face legtura ntre emotii si cognitii.
Comportamentul/
Evenimentul (A) Gandurile (B) emotiile (C)
 Situatie 1: Parintii mei urmeaza sa divorteze.
Fisa de lucru Alternative
GANDURI EMOTII COMPORTAMENTE
Ingrijorat/
negativ
Calm/pozitiv

Situatie2: Nu ma simt bine in ultima vreme.

GANDURI EMOTII COMPORTAMENTE
Ingrijorat/
negativ
Calm/pozitiv
Situatie 3: Sunt singur si trebuie sa rezolv o problema importanta.

GANDURI EMOTII COMPORTAMENTE

Ingrijorat/
negativ
Calm/pozitiv
 Pentru acest exercitiu este bine sa fii imbracat lejer, sa-ti scoti incaltarile si
sa stai confortabil.
Acorda-ti cateva minute pentru a te relaxa si a respira profund si incet.
Cand esti relaxat si gata sa incepi, indreapta-ti atentia catre piciorul drept.
Concentreaza-te un moment la felul in care il simti.
Contracta treptat muschii piciorului drept, pana ajungi la o incordare
maxima a musculaturii. Mentine contractia cat numeri pana la 10.
Relaxeaza-ti apoi piciorul drept. Concentreaza-te asupra tensiunii care
dispare si asupra felului in care iti simti piciorul, care devine moale si usor.
Ramai in aceasta pozitie relaxata pentru un moment, respirand profund si
incet.
Apoi indreapta-ti atentia spre piciorul stang. Repeta secventa de contractie
si relaxare musculara.
Continua in acest fel cu muschii celorlalte parti ale corpului, de jos in sus,
contractand si apoi relaxandu-i.

Incearca sa contracti doar cate o grupa de muschi odata, cea pe care te

concentrezi
 Exercitiile de respiratie reprezinta
una dintre cele mai eficiente strategii
de eliberare a stresului, efectul lor
fiind acela de a transmite creierului ca
este momentul sa se relaxeze.
Respiratia abdominala
Intindeti-va in pat si asezati o mana pe piept, iar pe cealalta pe
abdomenul inferior. Inspirati adanc pe nas, astfel incat
diafragmul, principalul muschi inspirator, sa creeze o
expansiune a plamanilor (fara ca pieptul sa se ridice). Scopul
este sa efectuati 6-10 respiratii adanci si lente pe minut, timp
de 10 minute zilnic.
Puneti in practica respiratia abdominala in fiecare zi, timp de
6-8 saptamani, pentru o crestere sesizabila a rezistei la stres.
Acest exercitiu este recomandat si inainte de un examen, un
interviu de angajare sau un alt eveniment stresant.
NU-TI FIE FRICA DE PROBLEME, FII
INTELEPT, INVATA SA DECIZI!

Orice prolema are o rezolvare si orice vis se poate

transforma in realitate daca luam decizii corecte. Tu
ai puterea de a alege destinul, invata sa o folosesti in
beneficiul tau!
DURATA: 50 min.
SCOPUL: prevenirea depresiei in randul elevilor de
liceu prin formarea si dezvoltarea abilitatilor de luare a
deciziilor
OBIECTIVE:
Constientizarea faptului ca suntem stapanii propriului
destin prin puterea de a alege;
Definirea termenului de problema ;
Identificarea tipurilor de probleme si exemplificarea
fiecarui tip in parte;
Precizarea etapelor rezolvarii unei probleme;
Constientizarea rolului pe care il au asupra propriei
vieti, o decizie luata corect;
Exersarea abilitatii de a rezolva o problema.
1.Se anunta tema, scopul si obiectivele
activitatii.
2.Exercitiu de spargere a ghetii elevii sunt
rugati sa aranjeze plansele de pe masa de
consiliere in ordinea corecta astfel incat sa
descopere definitia conceptului de problema.
3.Elevii vor discuta in grup mare despre tipurile
de probleme pe care le cunosc si vor oferi
exemple pentru fiecare tip de problema
identificat.
4.Cu ajutorul flip-chartului, sunt prezentate
elevilor etapele rezolvarii problemelor
Exercitiu: Elevii sunt rugati sa se ridice si sa isi
imagineze o linie in mijlocul incaperii.
Consilierul va citi cate o afirmatie despre
procesul decizional iar ei vor trebui sa se
pozitioneze in functie de opinia pe care o au
asupra afirmatiilor/ citatelor citite.(dreapta
sunt de acord, stanga nu sunt de acord
Fiecare va trebui sa-si argumenteze opinia.
 1.Nu lua decizii sub influenta fricii.
2.In momentele in care iei decizii, soarta ta este
conturata.
3.Accepta sfaturile, dar ia decizii singur.
4.Deciziile gresite nasc alte probleme in plus.
5.Usile pe care le inchidem si le deschidem in fiecare zi
decid vietile pe care le traim ( Flora Whittemore)

Se discuta cu intregul grup

aspectele importante care se
desprind din opiniile acestora
subliniindu-se importanta pe
care o are abilitatea de a lua
decizii corecte in problemele cu
care se confrunta.
Exercitiu frontal: Pentru o mai buna intelegere a
procesului decizional se va analiza cu intregul grup
urmatoarea situatie: Mircea se simte deprimat in
ultima vreme, de cand parintii lui au decis sa
divorteze. La scoala are un nou grup de prieteni care
i-au spus ca ar fi bine sa incerce si el sa consume
alcool, caci il va ajuta sa depaseasca starea de
tristete. Ce decizie ar trebui sa ia?
Exercitiu: Elevii vor fi impartiti in 4 grupe. Fiecare
grupa va primi o situatie pe care o va aborda ca pe o
problema ce necesita rezolvare. Situatiile sunt:
1.Ioana este o eleva care este nemultuita de modul
cum isi petrece timpul liber. Si-ar dori sa aiba mai
multi prieteni. Ce ar trebui sa faca?
2. Mihai si Amalia se cunosc de 2 saptamani si
au devenit buni prieteni. Amalia este insa
nesigura pe relatia lor pentru ca nu stie daca
Mihai isi doreste si el sa continue relatia.
3.Victor are un prieten care in ultimul timp a
inceput sa nu mai vina la scoala. Crede ca are
o depresie, dar nu stie cum sa abordeze
situatia.
4. Alina este eleva de liceu si nu stie ce
facultate sa urmeze. I-ar placea sa faca
facultatea de drept pentru ca prietenul ei da
la drept, dar ea nu este sigura ca i se
potriveste. Cum sa procedeze?
Simte, picteaza, danseaza, arata-mi sufletul in
culori

Arta este un
Duhovnic
Impecabil!
Octavian Goga
DURATA: 50 min.
SCOPUL: prevenirea depresiei in randul
adolescentilor prin exprimarea emotiilor si
gandurilor cu ajutorul diferitelor forme de arta.
OBIECTIVE:
exersarea abilitatilor de explorare si exprimare
emotionala cu ajutorul artei;
Constienizarea rolului pe care arta il are in
gestionarea stresului si anxietatii;
Identificarea efectelor cat si a formelor de arta
ce pot fi utilizate in prevenirea anxiatatii sau a
depresiei.
1.Se anunta tema, scopul si obiectivele
activitatii.
2. Exercitiu de reflectie: Se discuta cu
intregul grup semnificatia urmatorului
citat:
de fapt copilul n desenul su povestete grafic, fr ca
aceasta s includ n mod necesar i cuvinte. Desenul copilului
este un veritabil limbaj (Roseline Davido).
3. Elevii sunt rugati sa identifice cat mai multe forme ale artei si
sa mentioneze una sau mai multe forme pe care le-au exersat.
4. Elevii in grupe de cate patru identifica problemele care pot fi
ameliorate cu ajutorul practicarii diferitelor forme de arta. Dupa
finalizarea sarcinii, liderul fiecarui grup prezinta intregului grup
lista realizata. Se completeaza eventualele lacune si se
sibliniaza rolul benefic pe care practicarea artei. (stima de sine
scazuta, hiperactivitatea, nervozitatea excesiva, labilitatea
emotionala, anxietatea, stresul, depresia, timiditatea etc.)
EXERCITIUL - MASCA VIENEZA A SENTIMENTELOR
Momentul 1 Elevii sunt aezai la mas. Fiecare dintre ei primete cte
o coal de carton pe care sunt desenate masti vieneze i cte o trus de
acuarele si un foarfece. Pentru inceput elevii sunt rugati sa decupeze masca
vieneza. Dupa finalizarea sarcinii, se aleg patru melodii care exprim
sentimente ca: bucuria, tristeea, furia i frica. Elevii sunt rugati sa asculte
muzica si sa picteze in functie de ceea ce simt pe parcursul derularii
melodiilor. Pot folosi pentru exprimarea sentimentelor linii i puncte. Fiecare
melodie poate dura 5-10 minute. La sfritul exerciiului, fiecare elev va
prezenta si descrie masca vieneza finalizata.
Momentul 2 Utiliznd aceeai muzic copii vor dansa exprimndu-i
astfel sentimentele. Dansul lor va fi nso]it de mimica. La nceput putei da
exemple de sentimente, iar ei vor mima i vor exprima prin micare ceea ce
simt, apoi punei melodiile de la momentul anterior i lsai copiii s danseze
aa cum simt. Acest exerciiu i va relaxa i i va ajuta s se regseas prin
dans. Va avea acces la lumea sa interioar, se va descrca de stresul i
anxietile acumulate.
 La intalnirea cu tine insuti, te rog, fii
intelegator si bland!

Perfectionismul poate fi extrem de solicitant,

conducand de multe ori la autosabotaj, descurajare,
neincredere in fortele proprii. Oricat de sus ar ajunge,
persoana perfectionista nu va fi niciodata multumita si va
suferi din cauza esecurilor, ceea ce poate conduce in
timp la anxietate sau depresie.
DURATA: 50 min.
SCOPUL: prevenirea depresiei in randul
adolescentilor prin incurajarea unei atitudini de
evitare a perfectionismului si autoevaluarii
globale negative.
OBIECTIVE:
Constientizarea faptului ca o gandire de tip
perfectionist poate afecta stima de sine ;
Identificarea situatiilor care stau la baza unei
perceptii globale negative;
Identificarea efectelor negative ale generalizarilor
situatiilor de insucces, generalizari care stau la
baza autoevaluarilor negative.
1.Prezentarea temei si a obiectivelor activitatii.
2.Fisa de lucru: Citeste afirmatiile de mai jos si
bifeaza cu A daca te descriu si NU, daca tu
consideri ca nu ti se potrivesc:
AFIRMATII DA NU
Consider ca oamenii care esueaza, sunt
slabi.
Daca nu esti perfect in ceea ce faci, mai
bine renunti.
Totul sau nimic! Nu vreau sa traiesc in
mediocritate.
Nu am voie sa gresesc, nu ma va mai
respecta nici un coleg.
Cand gresesc o tema, ma simt un ratat.
 Dupa ce se discuta cu intregul grup, pe
baza fisei completate, consilierul cere
elevilor sa dea exemple de 2-3 critici pe
care si le fac in mod normal la adresa
propriei persoane. Dupa ce noteaza pe
postit-uri aceste secvente de monolog
interior, fac schimb de postit-uri cu colegii
de banca. Sunt rugati sa citeasca
raspunsurile colegilor pe un ton acuzator,
agresiv. Elevii vor trebui sa se apere, sau sa
le negocieze.

Se discuta pe baza exercitiului desfasurat subliniindu-se

efectele negative ale unei critici in exces.
 Pesti si ..atat!

Pestele Sandel ramasese repetent

la o faimoasa scoala de pesti. Astfel, a hotarat
sa plece de acasa. Inotand, inotand, pestele Sandel
se izbi de o balena. Ce-i cu tine aici? Intreaba
balena. De ce inoti in apele astea atat de tulburi? Am
plecat de acasa! Raspunse Sandel. Nu sunt bun de
nimic. Mi-am suparat parintii, am cele mai slabe
rezultate la scoala! Sunt cel mai rau dintre toti!
Atunci balena raspunse: Nu exista pesti buni si pesti
rai! Doar pesti si atat. Orice peste are si partile sale
bune, si rele. Azi esti un peste bun, maine doar unul
mai obosit. Asa a inteles ca este un peste ca toti
ceilalti, doar ca a avut o zi mai rea.
Dupa expunerea povestirii terapeutice, elevii
sunt solicitati sa impartaseaza din experientele
anterioare care au contribuit la crearea unei
situatii de esec. Ulterior acestui demers, elevii
sunt incurajati sa stabileasca in ce masura
aceeasi situatie poate fi folosita, prin
perspectiva de raportare, ca resursa pentru
depasirea obstacolelor viitoare.
Se identifica cu intregul grup, efectele
generalizarii insucceselor astfel, subiniindu-se
rolul pe care o raportare corecta la o situatie
de esec, il are in prevenirea anxietatii si
depresiei.
VA MULTUMIM SI ...NU
UITATI...