BOALA ARTROZICA

DR. FARAGO GHEORGHE

Medic primar ortopedie,
traumatologie
 CONTINUTUL CURSULUI

Definitie
Terminologie
Clasificare
Epidemiologie
Etiopatogenie
Tabloul clinic
Investigatii paraclinice
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul diferential
Entitati clinice
Tratament
Complicatii
Prognosticul
 Definitie
Artroza, definit i boal reumatic
degenerativ, reprezint insuficiena articulaiilor
diartrodiale (= articulaii mobile, cu sinovial
bine reprezentat), caracterizat de pierderea
progresiv de cartilaj articular acompaniat de
proliferare osoas, chisturi osoase juxtaarticulare
(geode) i fibroz capsular.
Se recunoate o artroz idiopatic (primitiv)
i o artroz secundar, la care contribuie o
multitudine de factori genetici, traumatisme
articulare, dar care din punct de vedere patologic
nu se difereniaz de cea idiopatic.
 Artroza vs. osteoporoza
Artroza nu se confunda cu
osteoporoza!!!!!!!!!!!!!!
Nu bolnavul isi dicteaza diagnosticul!!!!!!!
Greseli frecvente de tratament facute de
medic si anturaj
Gandire medicala in abordarea bolii
Terminologie

Boala artrozica
Artroza
ex: coxartroza, gonartroza, omartroza,
rizartroza/ artroza unei articulatii specifice,
spondilodiscartroza
Reumatism degenerativ cronic
Osteoarthritis (in literatura de limba
engleza)
In literatura engleza cand se face referire la
reumatismele inflamatorii cronice sunt denumite
specific: rheumatoid arthritis, ankylosing
spondylitis
 aspect normal al
coloanei
Coloana-radiografie cu aspect
normal
Spondiloza
Clasificarea afectiunilor reumatismale:
Reumatismul articular acut
Reumatism cronic
Degenerativ: artrozele
Inflamator: poliartrita reumatoida,
spondilita anchilozanta, etc
 Clasificarea artrozei
I. Idiopatic (primitiv) (fr cauz evident)
O cauz posibil speculat ar fi tulburrile metabolice
la nivel condrocitar. Ar putea fi implicai i factori
ereditari ca i factori nutriionali i chimici. Artroza
idiopatic poate fi:
a. localizat: mini: noduli Heberden i Bouchard
(form nodal), artroza interfalangian eroziv
(form nonnodal), artroza carpometacarpian a
policelui; picioare: haluce valg, degete n ciocan,
artroza talonavicular; genunchi: compartiment
medial, lateral, patelofemural; old: excentric
(superioar), concentric (axial, medial), difuz
(coxa senilis); coloan vertebral: articulaii
interapofizare, discuri intervertebrale, spondiloza
osteofitoza, ligamente hiperostoz.
b. generalizat include trei sau mai multe din
articulaiile enumerate mai sus (dup clasificarea
radiologic Kellgren Moore).
Clasificarea artrozei
II. Secundar (reprezint pn la de 80% din
artroze) prin:
a. Falimentul/insuficiena cartilajului normal la ncrcri
anormale sau discontinue pentru o lung perioad de
timp (ex. traumatisme/microtraumatisme articulare
repetitive) :
se ia n considerare stresul mecanic articular (ex. n
modificrile de aliniament ale oaselor) ;
frecvent, un dezechilibru structural distal de articulaia
n cauz poate fi cauz de deteriorare articular la
nivelul articulaiilor proximale din lanul cinematic al
articulaiei respective (ex. afeciuni ale piciorului pot
promova coxartroza i gonartroza) ;
alte dezechilibre structurale pot fi cauzate de
obezitate, modele posturale deficiente, de
antrenamente sportive amatoare sau de performan,
de activiti ocupaionale.
Clasificarea artrozei
II. Secundara
b. cartilaj modificat sau cu deficiene care cedeaz la
ncrcri n condiii normale
n condiiile unei funcii normale, prin activitatea
condrocitar permanent, cartilajul hialin are tendin
de a regenera, de a se repara ;
artroza se instaleaz ca urmare a modificrii n
compoziia chimic a matricei care devine moale i uor
de distrus ; activitatea condrocitelor este compromis,
nu mai poate compensa distrugerea, iar pierderea de
cartilaj devine ireversibil. Apar modificri i n osul
subcondral care devine dur, i cu fisuri. Lichidul sinovial
ptrunde prin crpturile osoase i se formeaz chistele
din osul subcondral.
proliferarea i mineralizarea osoas se intensific i n
consecin se formeaz osteofitele. Alturi de celelalte
modificri artrozice reprezint cauz de limitare a
mobilitii.
c. modificri ale cartilajului articular consecutiv deficienelor
osului subcondral
Clasificarea artrozei
Secundare:
A. Traumatisme: acute, cronice (ocupaionale, sport)
B. Congenitale sau dobndite: boli localizate: Legg-Calv-
Perthes, dislocaia congenital de old, epifizite prin
alunecare; factori mecanici: inegalitatea membrelor
inferioare, deformri n valgus sau varus, sindrom de
hipermobilitate, displazii osoase: displazie epifizar,
osteocondrodistrofie.
C. Metabolice: ocronoza, hemocromatoz, boala Wilson, boala
Gaucher.
D. Endocrine: acromegalia, hiperparatiroidism, diabet zaharat,
obezitate, hipotiroidism.
E. Boli cu depunere de calciu: depunere de pirofosfat de calciu
dihidrat, artropatia de apatit.
F. Alte boli de oase i articulaii: localizate fracturi, necroz
vascular, infecii, guta; difuze poliartrita reumatoid, boala
Paget, osteopetroza, osteocondrita.
G. Neuropatii articulaiile Charcot.
H. Endemice Kashin-Beck, Mselani.
I. Variate afeciuni: degerturi, boala Caisson,
hemoglobinopatii.
Epidemiologie

Boala artrozica ocupa locul III, IV in morbiditatea

generala.
Frecventa bolii artrozice creste cu varsta.
Incidenta pe sexe este aproximativ egala.
Europenii fac mai frecvent artroza.
 Factori de risc
A. Factori sistemici B. Factori
Varsta biomecanici locali
Sex Obezitate
Caracteristici Traumatisme
etnice articulare
Diformitati
Densitate osoasa Susceptibilitatea articulare
Tratament la artroza Sportivi de
estrogenic (femei performanta
dupa Hipotonie
menopauza) musculara
Factori
nutrtitionali
Factori genetici

Alti factori
sistemici Locul si severitatea
artrozei
Patogeneza

Procesul degenerativ articular se produce in doua

circumstante care pot coexista:
Supraincarcarea unui cartilaj normal
Incarcarea normala a unui cartilaj pregatit
anterior in acest sens prin prezenta factorilor de
risc.
La originea lantului de evenimente care conduc la
artroza se afla alterarea functiilor condrocitului
Patogeneza
Itinerarul patogenetic este urmatorul:
Incarcarea mecanica anormala, cu sau fara alterari
metabolice,
Apoptoza si depopularea condrocitara,
Ruperea echilibrului metabolic intre condroliza si
condroformare,
Esecul procesului reparator,
Generarea de enzime condrolitice si eliberarea de
citokine care raspund de :
Alterari structurale:
Ruperea fibrelor de colagen
Expandarea moleculelor de agrecan (anterior
presurizate)
Autointretinerea procesului degenerativ.
Patogeneza

Consecinta este pierderea

calitatilor si functiilor cartilajului:
Elasticitatea/amortizarea

solicitarilor
Capacitatea de lubrefiere.

Astfel, sarcinile se transmit direct

si intens osului subcondral care
reactioneaza adaptativ.
Aspect intraoperator
Tabloul clinic
Simptome
Durere articular
Redoare matinal care dureaz mai puin de 30 de minute
Instabilitate articular sau flexum
Modificarea funciei
Semne:
Hipertrofia osoas n articulaia afectat
Limitarea gradului de mobilitate
Crepitaii la mobilizare
Modificarea aliniamentului articular i/sau diformiti articulare
Modele de afectare articular:
Axial- coloan cervical i lombar
Periferic- articulaii interfalangiene proximale, interfalangiene
distale, art. carpometacarpian, genunchi, olduri.
Tablou clinic

Cauzele durerii din boala artrozic nu sunt deplin

cunoscute. Cartilajul n sine nu conine terminaii
nervoase i probabil durerea artrozic s-ar datora
implicrii altor componente articulare.
Sursele de durere n artroz ar fi:
revrsatul articular i punerea n tensiune a
capsulei articulare (consecinta sinovitei),
presiunea vascular crescut n osul subondral,
inflamaia burselor periarticulare,
contractura musculaturii periarticulare,
factori psihologici,
crepitaii (o senzaie de pocnitur) care se
evideniaz la palpare n timpul mobilizrii
articulaiei afectate.
 Tabloul clinic
Sensibilitate pe linia articulara
Redoarea articular. Bolnavii se plng de rigiditate la
mobilizarea articular, la pornirea unei activiti dup un repaus
prelungit, i/sau, redoare matinal care dureaz maximum 20-30
de minute ( de PR unde redoarea matinala>30 min) .
Tumefacia articular i cracmente la mers. Pentru muli
bolnavi tumefacia i diformitatea articular independente de
factorul durere, se constituie n condiii stresante. Cracmentele din
timpul mersului, chiar n absena durerii, pot defini boala
artrozic.
Inflamaia articular. n evoluia afeciunii artrozice sunt
episoade de inflamaie articular exteriorizate prin: tumefacie,
roea, cldur i sensibilitate local. Ar putea fi episoade de
artrite microcristaline prin cristale de pirofosfat. Fenomenele
inflamatorii se pot nsoi de revrsat articular cu caracteristicile
clinice ale hidartrozei.
Tablou clinic
Limitarea progresiv a mobilitii. Urmeaz
durerii ca importan n simptomatologia artrozei.
Este cauz de disfuncie perturbnd o parte din
activitile uzuale, mai ales prin limitarea razei de
mers.
Atitudinea vicioas. Este urmarea unor contracturi
antialgice a musculaturii stabilizatoare a articulaiilor
portante, tiut fiind faptul c o flexie articular scade
presiunea intraarticular i implicit va scdea
durerea. n timp aceste contracturi se vor constitui n
retracturi ce antreneaz poziii vicioase.
Blocarea miscarii prin corpi reziduali
Datorit vecintii cu articulaia, structurile
adiacente articulaiilor (tendoane, ligamente, fascii),
pot fi afectate i ele n procesul artrozic.
mersul
Deformare articulara
acelasi caz radiologic
postura
Investigatii paraclinice/complementare

Probe de laborator
Examenul rediologic standard
Computer tomografie
Rezonanta magnetica nucleara
Ecografie articulara si parti moi
Investigatii paraclinice/complementare

Probe de laborator

Sunt in general nesemnificative in artroza si

contribuie la diagnosticul pozitiv mai ales atunci
cund sunt negative
Probe de inflamatie nespecifica: VSH, CRP usor
crescute in procesele de activare (cu sinovita
acuta)
Lichidul sinovial de tip neinflamator/mecanic
Leucocite<5000/mm3
Investigatii paraclinice/complementare
Examenul radiologic
Radiografia simpla/standard = cel mai util mijloc
imagistic in artroza; scop diagnostic si urmarirea
evolutiei.
Aspecte radiologice principale in artroza

Aspectul Substratul morfologic

Ingustarea spatiului articular
Scleroza subcondrala
Osteofitoza marginala
Pseudochisturi sau geode
Pierdere de cartilaj (subtire,
ulcerare, disparitie)
Ingrosarea osoasa reparativa
Proliferare osoasa si
cartilaginoasa
Microfracturi subcondrale si
invadare de lichid sinovial
Aspect normal radiologic
Aspecte patologice
Modificari radiologice de
coxartroza
coxartroza
Piesa anatomica
Semne radiologice
aditionale:
- Subluxatii
- Condrocalcinoza
- Corpi reziduali
- Metaplazie condroida
sinoviala
Investigatii paraclinice/complementare
Alte evaluari imagistice
CT
RMN
Ecografia articulara
radiografia
RMN
 RMN/radiografie
standard
Diagnosticul pozitiv al bolii artrozice

Tablou clinic (durere, redoare matinala, disfunctie,

etc)
Profil biologic (absenta inflamatiei/semne minime
de inflamatie)
Aspecte radiologice standard (ingustarea
spatiului articular, osteofitoze marginale, cresterea
densitatii osului subcondral, chiste subcondrale
Diagnostic functional in functie de capacitatea
de desfasurare a ADL (activities of daily living)
 Diagnostic functional
Artroza articulatiilor portante scara WOMAC (sectiunea
durere, redoare)
Scara WOMAC - sectiunea functie articulara
Tratamentul bolii artrozice
Tratamentul bolii
artrozice:
Profilaxie
Tratament (in trepte
terapeutice)
Tratamentul bolii artrozice
Se prefera abordarea
terapeutica in trepte pentru
evitarea, minimalizarea
complicatiilor/intarzierea lor
Tratamentul bolii artrozice

Atentie!
Rezultatele tratamentului bolii artrozice trebuie sa se
materializeze in castig de ani de viata de calitate.

Astfel monitorizarea rezultatelor tratamentelor

conservatoare si/sau invazive se apreciaza in baza
chestionarelor de calitate a vietii.
 Tratament
condroprotector
Ce administram?
Fibre colagene sau substanta
fundamentala?
Cand le administram? Stadiul II eventual III
Cat timp?
Preparate: condroitin sulfat, glucozamin
sulfat, acid hialuronic.
Per os si/sau intraarticular
Artroscopia
 Tratament chirurgical
Artroscopic: emondaj, foraj, mozaicoplastie,
microfracturi subcondrale
Osteotomii de axare
artroplastii
Protezare articulara
Protezare articulara
 Osteotomie vs.
artroplastie
 sold patologic vs.
operat
Model: Chestionarul de evaluare al calitii vieii din
Questionnaire Concis sur la douleur (QCD)
Complicatii
Urmatoarele considerente nu pot fi considerate
neaparat complicatii ale afectiunii artrozice in sine ci
consecinte ale disfunctiei articulare care apare in
evolutia artrozei:
Deconditionarea cardiorespiratorie ca urmare a
reducerii functiei articulare
Scaderea capacitatii de efort
Agravarea afectiunilor cardiovasculare in conditiile
limitarii miscarii si a scaderii concentratiei tisulare
de oxigen si/sau consumului de AINS
Riscul accidentelor trombembolice la AINS
Complicatiile digestive:
Constipatia prin sedentarism
Gastrita, ulcerul post AINS cu posibilelele HDS
exteriorizate prin hematemeza, melena
Complicatii
Disfunctii articulare, dezechilibre musculare si
in final deteriorari la nivelul articulatiilor din
lantul de miscare al articulatiilor (lant cinematic):
Coloana vertebrala regiunile supra si/sau
subjacente segmentului afectat
Coloana lombara, sold, genunchi, glezna, picior in
cazul articulatiilor membrelor inferioare
Coloana cervicala, umar cot, mana in cazul
articulatiilor membrului superior
sau la nivelul articulatiilor contralaterale.
Ca atare examinarea clinica nu se rezuma la
articulatia in cauza ci in intregul lant de miscare
si la nevoie contralateral sau global. Nu se face
economie de timp si gandire!
Complicatii
Pot rezulta si din actele terapeutice invazive:
Injectii articulare (sepsisul, trombembolismul)

!!! Diploma de medic fara cursuri speciale pentru injectiile

intraarticulare in caz de accidente nu va protejeaza!!!
Chirurgia articulara :artroscopica, osteotomii de
aliniere, artroplastia (sepsisul, progresia artrozei,
accidente de anestezie, accidente trombembolice,
etc)
Caderile care cresc numeric in conditiile disfunctiei
din artroze si a nerespectarii regulilor de igiena
(incaltaminte fixa, dispozitive ajutatoare de mers,
inaltarea suprafetelor de sezut, dormit, toaleta,
corectia vederii, controlul vertijului) si ca urmare a
alterarii sensibilitatii proprioceptive
(=sensibilitatea profunda).
Prognosticul

De viata
De functie
De munca
?
?
?
?
?
Va multumim