NOTIUNI DE ANATOMIE

DESCRIPTIVA SI FUNCTIONALA

A CORDULUI
GENERALITATI
Cordul este un organ muscular cavitar, tetracameral (doua
atrii si doi ventriculi)
Functioneaza ca o pompa aspiro-respingatoare, pompand
sangele in tesuturi
Se situeaza in torace, intre cei doi plamani, in mediastinul
mijlociu, repauzand pe diafragm cu toate cele patru cavitati
Atriile se situeaza postero-superior fata de ventriculi, astfel
incat orificiile atrio-ventriculare se afla pe peretele anterior al
atriilor , in segmentul inferior al acestora;deasemenea, arterele
cu origine ventriculara se vor regasi la baza cordului, ce
priveste superior
Sangele este adus la cord prin vene, ce se varsa in atrii si
paraseste cordul prin artere, cu originea in ventriculi
Intreg cordul drept acopera partial cordul stang
 PERICARDUL

I. Pericardul fibros
- inveleste la exterior cordul
- are structura fibroasa
- are forma de trunchi de con
- baza mica superior ( nivel la care se continua
cu adventicea vaselor mari de la baza cordului)
- baza mare inferior ( nivel la care se insera pe
diafragm)

- inveleste fetele cordului, exceptand-o pe cea

diafragmatica
II. Pericardul seros
1) Foita parietala - captuseste la interior pericardul
fibros
2) Foita viscerala - se mai numeste si epicard
- acopera intim suprafata cordului,
pe toate fetele sale
-linia de reflexie -este locul unde se continua una cu
alta cele doua foite ale pericardului
seros
-se afla la nivelul vaselor mari de la
baza cordului
-cavitatea pericardica -virtuala, intre foitele
pericardului seros
Structura cordului Sectiune
prin cordul drept:
1.Sinus transvers al pericardului
2.Miocard atrial
3.Diafragm
4.Valva tricuspid
5.Cordaj tendinos
6.Muschi papilar
7.Miocard ventricular
8.Cavitate pericardic
9.Foit visceral a pericardului seros
(epicard)
10.Foit parietal a pericardului seros
11.Pericard fibros
12.Valvul semilunar
Situatia cordului
- organ toracic, nepereche, situat in tre cei doi plamani
- ocupa mediastinul mijlociu
- se afla intre:
- lateral plamanii inveliti in pleure
- inferior - muschiul diafragm
- anterior - sternul ai cartilajele costale
- posterior - elementele mediastinului posterior
- esofagul
- aorta descendenta toracica
- vertebrele toracale T4-T8
- o treime a codului se afla la dreapta liniei mediane,
doua treimi la stanga
Asezarea cordului:
1.Stern
2.Spatiul V intercostal
3.Apex
4.Cartilajul costal II
5.Prima coast
Pozitia vaselor mari de la bazacordului
- la dreapta vena cava superioara ( coboara si se varsa in
atriul drept)

- la mijloc aorta ascendenta(isi are originea in ventriculul

stang, urca spre dreapta, inapoia trunchiului
arterei pulmonare, si ajunge la dreapta
acestuia;se continua cu crosa aortei, care se
incurbeaza spre stanga, deasupra bifurcarii
trunchiului pulmonar)

- la stanga trunchiul arterei pulmonare ( are origine in

ventriculul drept, urca spre stanga si se situeaza
la stanga aortei ascendente; dupa un scurt traiect
se bifurca in cele doua artere pulmonare)
Mediastinul si cordul:
1.Traheea
2.Vena brahiocefalic dreapt
3.Vena cav superioar
4.Plamnul drept
5.Diafragma
6.Vena cav inferioar
7.Aorta
8.Esofagul
9.Plamanul stng (tras napoi)
10.Vena pulmonar
11.Artera pulmonar
12.Vena brahiocefalic stng
13.Esofagul
 Caracteristicile cofiguratiei externe a codului:

- atriile se afla superior si posterior de ventriculi, astfel incat

orificiile atrio-ventriculare se afla pe peretele anterior al
atriilor si la baza ventriculilor

- camerele drepte ale cordului acopera partial camerele stangi,

astfel incat ventriculul drept este mai bine reprezentat pe fata
sternocostala iar cel stang, pe fata diafragmatica

- prezenta vaselor mari care sosesc su parasesc cordul la

nivelul bazei cordului mascheaza fata anterioara a atriilor pe
fata sternocostala

- prezenta unor santuri pe suprafata cordului marcheaza la

exterior limita intre cavitati
Santurile cordului

1. Santul coronar
- se afla in plan aproape frontal
- se afla in acelasi plan cu orificiile atrio-
ventriculare
- se observa pe toata lungimea posterior, este
intrerupt anterior de emergenta vaselor mari de
la baza cordului
- separa la suprafata atriile de ventriculi
2. Santul interventricular

- coboara pe fata sternocostala de la nivelul santului

coronar( anterior) si se continua pe fata diafragmatica
( posterior), urcand pana la santul coronar

- corespunde septului interventricular

- separa la exterior ventriculii intre ei

3. Santul interatrial

- este mai putin marcat

- se afla numai pe fata posterioara a atriilor,

la baza cordului

- este in acelasi plan cu septul

interventricular

- separa la exterior atriile intre ele

 CONFIGURATIA EXTERNA A CORDULUI

1.Fata sternocostala(anterioara)

- priveste anterior ( se adaposteste inapoia

plastronului costal)
- are trei portiuni:
a) Zona ventriculara
- se afla inferior de santul coronar
- este reprezentata de fata anterioara a
ventriculilor
- prezinta santul interventricular
anterior
 b) Zona arteriala

- se afla superior de santul coronar

- este reprezentata de emergenta vaselor mari

de la baza cordului ( vena cava superioara, aorta
ascendenta, trunchiul arterei pulmonare)
Fata sternocostal a cordului:
1.Trunchiul brahio-cefalic
2.Cornul superior al lui Haller
3.Vena cav superioar
4.Aorta ascendent
5.Urechiusa dreapt
6.santul coronar
7.Ventriculul drept
8.Incizura apexului
9.Vrful inimii
10.Ventriculul stng
11.santul interventricular anterior
12.Conul arterial
13.Aorta descendent
14.Urechiusa stng
15.Trunchiul pulmonar
16.Artera pulmonar dreapt
17.Istmul aortic
18.Arcul aortic
19.Artera carotid comun stng
20.Artera subclavie stng
c) Zona atriala

- se afla inapoia vaselor mari de la baza

cordului

- este reprezentata de fata anterioara a

atriilor

- atriile emit doua prelungiri laterale,

auriculele ( urechiusele) ce se indreapta anterior
si acopera partial emergenta vaselor mari de la
baza cordului
Fata sternocostal a cordului dup rezectia
vaselor mari de la baza cordului:
1.Fibre intertriale
2.Venele pulmonare drepte superioar si inferioar
3.Vena cav superioar
4.Aorta
5.Artera coronar dreapt
6.Urechiusa dreapt
7.santul coronar
8.Ventriculul drept
9.Vortexul inimii
10.Vrful inimii
11.Fibre proprii ale ventriculilor
12.Ventriculul stng
13.Conul arterial
14.Valvula semilunar anterioar a trunchiului
pulmonar
15.Valvula semilunar dreapt a trunchiului pulmonar
16.Valvula semilunar stng a trunchiului pulmonar
17.Artera coronar stng
18.Urechiusa stng
19.Venele pulmonare stngi superioar si inferioar
2. Fata diafragmatica (inferioara)

- priveste inferior
- se sprijina pe diafragm
- se afla anterior si la stanga fata de santul
coronar
- prezinta santul interventricular posterior
- pe acesta fata este mei larg reprezentat
ventriculul stang
Fata diafragmatic si baza cordului:
1.Artera subclavie stng
2.Aorta
3.Ligamentul arterial
4.Artera pulmonar stng
5.Venele pulmonare stngi
6.Atriul stng
7.Sinusul coronar
8.Ventriculul stng
9.Vrful inimii
10.antul interventricular posterior
11.Ventriculul drept
12.Santul coronar
13.Vena cav inferioar
14.Atriul drept
15.Venele pulmonare drepte
16.Artera pulmonar dreapt
17.Vena cav superioar
18.Arcul aortic
19.Trunchiul brahiocefalic
20.Artera carotid comun stng
3. Fata pulmonara (stng)

- este de fapt o margine rotunjita

- priveste posterior si la stnga

- se afla in contact cu plamanul stang

- este reprezentata de ventriculul stang

- se continua cu fata sternocostala si cu cea

diafragmatica
 4. Baza
- este situata in plan vertical si priveste spre posterior
- face un unghi drept cu fata diafragmatica
- este reprezentata de fata posterioara a atriilor
- atriul stang este mai larg reprezentat
- se afla superior de santul coronar
- prezinta santul interventricular
- atriul stang in unghiurile fetei posterioare se afla orificiile
de varsare a celor patru vene pulmonare
- atriul drept - pe peretele superior se varsa vena cava
superioara
- pe peretele inferior se varsa vena cava inferioara
- la stanga venei cave inferioare, la nivelul
santului coronar se afla orificiul de varsare al
sinusului coronarian
Vasele mari de la baza cordului:
1.Aorta
2.Artera pulmonar stng
3.Venele pulmonare stngi
4.Ventriculul stng
5.Atriul stng
6.Vena cav inferioar
7.Atriul drept
8.Venele pulmonare drepte
9.Artera pulmonar dreapt
10.Auriculul drept
11.Vena cav superioar
5. Varful
- se afla in stanga planului mediosagital
- aproximativ pe linia medioclaviculara
- apartine in totalitate ventriculului stang

6. Marginea dreapta
- este ascutita
- separa fetele diafragmatica si sternocostala
- este intersectata la dreapta varfului de santul
interventricular, marcand incizura apexului
RAPORTURILE CORDULUI
Fata sternocostala
- elementele mediastinului anterior
( recesurile costomediastinale anterioare si
marginile anterioare ale plamanilor)
- anterior de acestea plastronul sternocostal

Fata diafragmatica
- prin intermediul diafragmului
( foliola anterioara a centrului tendinos)
- cu lobul stang al ficatului
- cu fornixul gastric
 Fata pulmonara
- fata mediastinala a plamanului stang

Baza cordului
- fata posterioara a atrului stang
- elementele mediastinului posterior
- vertebrele T4-T8
- esofagul
- aorta descendenta toracica
- fata posterioara a atriului drept
- fata mediastinala a plamanului drept
CONFIGURATIA INTERNA A CORDULUI

Generalitati
- cordul prezinta 4 cavitati :
- 2 atrii - dispuse postero-superior
- receptioneaza sangele prin
vene si il transmit spre ventriculi

- 2 ventriculi - dispusi antero-inferior

- receptioneaza sangele de la atrii si il
ejecteaza prin artere
- cavitatile inimii sunt captusite de endocard
- atriile nu comunica intre ele, sunt despartite prin
septul interatrial
- ventriculii nu comunica intre ei, sunt separati
prin septul interventricular
- fiecare atriu comunica cu ventriculul
corespunzator printr-un orificiu atrio-ventricular,
prevazut cu o valva atrio-ventriculara :
- dreapta tricuspida
- stanga bicuspida
Configuratia intern a cordului:

1.Vena cav superioar

2.Artera pulmonar dreapt
3.Venele pulmonare drepte
4.Valva pulmonar
5.Atriu drept
6.Endocard
7.Valva tricuspid
8.Cordaje tendinoase
9.Ventricul drept
10.Muschi papilar
11.Vena cav inferioar
12.Pericard
13.Miocard
14.Sept interventricular
15.Ventricul stng
16.Valva mitral
17.Valva aortica
18.Atriu stng
19.Arterele pulmonare stngi
20.Artera pulmonara stng
21.Aorta
22.Trunchiul pulmonarei
Septul inimii

Este paralel cu axul longitudinal al inimii

Desparte cavitatile inimii drepte de cavitatile inimii stangi
Se delimiteaza de la baza cordului pana la varf
Septul interatrial este mult mai subtire decat cel
interventricular
La nivelul septului interatrial este o portiune centrala
formata numai din endocard ( fara musculatura ) fosa ovala
( provenita prin acoperirea dupa nastere a unui orificiu prin
care cele doua atrii comunicau in perioada intrauterina)
Septul interventricular este format din doua parti:
- superiora(scurta) - membranoasa
- inferioara(lunga) musculara
Sectiune prin cele patru cavitti ale
cordului; septul cordului:

1.Vena pulmonar dreapt

2.Fosa oval
3.Orificiul venei cave inferioare
4.Urechiusa dreapt
5.Muschii pectinati
6.Valvula sinusului coronar
7.Sinusul venos coronar
8.Cuspisul septal al valvei tricuspide
9.Cuspisul posterior al valvei tricuspide
10.Cordaje tendinoase
11.Muschi papilari
12.Miocard
13.Trabecule crnoase
14.Foita visceral a epicardului
15.Endocard
16.Trabecule crnoase
17.Partea muscular a septului interventricular
18.Miocard
19.Muschi papilari
20.Cordaje tendinoase
21.Valva atrio-ventricular stng
22.Partea membranar a septului interventricular
23.Vasele inimii
24.Septul interatrial
25.Orificiul venei pulmonare stngi
26.Vena pulmonar stng
Sectiune longitudinala prin cele
patru cavitti ale cordului:

1.Atriul drept
2.Nodul sinoatrial
3.Tracturi internodale
4.Ventriculul drept
5.Ventriculul stng
6.Septul interventricular
7.Reteaua Purkinje
8.Atriul stng
9.Nodul atrioventricular
10.Fasciculul Hiss
11.Ramura stng a fasciculului Hiss
12.Ramura dreapt a fasciculului Hiss
Atriile

Caractere generale
Se afla posterior si superior de ventriculi
Au forma sferoidala
Prezinta 6 pereti subtiri, cu musculatura de
grosime mult mai mica decat peretii
ventriculilor
Prezinta orificii - de deschidere a venelor
- atrio-ventriculare, de
comunicare cu ventriculii
Sectiune longitudinal prin atriul drept:
1.Atriul drept
2.Cuspisul anterior
3.Orificiul atrio-ventricular drept
4.Valve tricuspida
5.Cuspisul posterior
6.Muschiul papilar posterior
7.Camer de receptie
8.Muschiul papilar anterior
9.Camera de ejectie
10.Trunchiul arterei pulmonare
a.Atriul drept
1) Peretele anterior
- orificiul atrioventricular drept cu valva
tricuspida(cu trei cuspizi indreptati in jos
in sistola atriala si in diastola generala,
indreaptati in sus, inchizand orificiul A-V
in sistola ventriculara)
2) Peretele posterior
- nu prezinta orificii
- este in cea mai mare parte neted, in partea
laterala prezentand muschii pectinati, ce se
continua si in auricule
Reprezentarea schematic a atriului
drept:

1.Vena cav superioar

2.Creasta terminal
3.Tuberculul intercav Lower
4.Valvula lui Eustachio
5.Vena cav inferioar
6.Banda sinusal
7.Sinusul venos coronarian (valvula lui
Thebesius)
8.Triunghiul lui Koch
9.Orificiul atrio-ventricular
10.Fosa oval
11.Limbul fosei ovale
3) Peretele medial
- reprezinta septul interatrial
- prezinta central fosa ovala
4) Peretele lateral
- prezinta orificiul de comunicare cu
urechiusa dreapta, cu care se continua
5) Peretele superior
- prezinta orificiul de varsare a venei
cave superioare
6) Peretele inferior
- prezinta orificiile de varsare ale venei
cave inferioare si al sinusului coronarian
venos
Reprezentarea schematic a atriului
drept:

1.Vena cav superioar

2.Muschi pectinati
3.Auriculul drept
4.Vena cav inferioar (valvula lui
Eustachio)
5.Sinusul coronar (valvula lui Thebesius)
6.Triunghiul lui Koch
7.Fosa oval
8.Limbul fosei ovale
9.Banda sinusal
10.Tuberculul intercav Lower
11.Creasta terminal Hiss
Configuratia intern a cordului drept:

1.Limbul fosei ovale

2.Tuberculul intervenos
3.Fosa oval
4.Vena cav inferioara
5.Valvula venei cave inferioare
6.Orificiul sinusului coronar
7.Valvula sinusului coronar
8.Cuspisul posterior a valvei tricuspide
9.Muschi papilar
10.Ventriculul drept
11.Miocardul
12.Foita visceral a pericardului seros
13.Vrful inimii
14.Trabecula septo-marginal
15.Septul interventricular, partea musculara
16.Muschi papilar
17.Cuspisul anterior a valvei tricuspide
18.Cuspisul septal al valvei tricuspide
19.Artera coronar dreapt
20.Orificiul atrio-ventricular drept
21.Atriul drept
22.Septul interatrial
23.Urechiusa stng
24.Muschi pectinati
25.Aorta ascendent
26.Septul interatrial
27.Orificiile venei mici a inimii
28.Vena cav superioar
b. Atriul stang

1) Peretele anterior
- orificiul atrioventricular stang, prevazut cu valvula bicuspida
sau mitrala ( functioneaza similar valvulei bicuspide)
2) Peretele posterior
- in unghiurile acestuia se afla orificiile de varsare ale celor 4
vene pulmonare
3) Peretele superior
- lipsit de orificii
4) Peretele inferior
- lipsit de orificii
5) Peretele medial
- reprezinta septul interatrial, prezentand proeminenta fosei ovale
6) Peretele lateral
- orificiul de comunicare cu urechiusa stanga ce prezinta muschi
pectinati, prezenti si in portiunea laterala a peretelui posterior
Ventriculii
Caractere generale
- Sunt situati anterior si inferior fata de atrii
- Ventriculul drept acopera partial anterior ventriculul
stang
- Au forma conica, cu baza posterior si varful anterior,
inferior si la stanga
-La baza prezinta orificiile atrioventriculare, prevazute
cu valve atrio-ventriculare (dreapta tricuspida,
stanga bicuspida)
- Tot la baza prezinta orificiile arteriale ( dreapta
pulmonar si stanga-aortic), prevazute cu valvulele
sigmoidiene sau semilunare, cu cate trei cuspizi
fiecare
 - Peretele ventriculilor este mai gros decat cel al
atriilor ( al ventriculului stang mai gros decat al celui
drept)

- Fiecare ventricul prezinta :

- o camera de receptie - situata inferior,
prin care ventriculul primeste sangele de la
nivelul atriilor
- o camera de ejectie - situata superior , de
la nivelul careia sangele este expulzat prin
artere
Configuratia intern a cordului:
1.Vena cav superioar
2.Atriul drept
3.Valva pulmonar
4.Valva tricuspid
5.Vena cav inferioar
6.Ventriculul drept
7.Ventriculul drept
8.Valva aortic
9.Valva mitral
10.Atriul stng
11.Venele pulmonare
12.Arterea pulmonar
13.Aorta
14.Vena cav superioar
Suprafata interna a ventriculilor prezinta :

- Muschii papilari
- cu un capat se prind de suprafata interna
a ventriculului
- cu un capat se continua cu cordajele
tendinoase, ce se prind de varful cuspizilor
valvelor atrio-ventriculare ( mentin inchise
orificiile in timpul sistolei ventriculare,
nepermitand sangelui sa reflueze in atrii
din ventriculi)
Configuratia intern a cordului:

1.Vena cav superioar

2.Atriul drept
3.Ventriculul drept
4.Ventriculul stng
5.Atriul stng
6.Artera pulmonar
7.Aorta
Reprezentarea schematic a
ventriculului drept:

1.Atriul drept
2.Valva tricuspida
3.Baza ventriculului drept
4.Muschiul papilar anterior
5.Peretele anterior
6.Peretele septal
7.Trabecula septomarginal
8.Muschiul conului anterior al lui Luska
Orificiile cavitatilor cordului

a. Orificiile atrio-ventriculare
Asigura comunicarea intre atrii si ventriculi
Se situaeaza intre peretele anterior al atriilor si baza
ventriculilor
Au o forma circulara
Sunt prevazute cu valve atrioventriculare formate
din doi ( stanga) sau trei ( dreapta) cuspizi
- triunghiulari
- cu baza superior, aderenta la marginea
orificiului
- cu varful inferior, de care se prin cordajele
tendinoase ale muschilor papilari
Orificiile de la baza cordului:
1.Valvula semilunara posterioar a valvei aortice
2.Valvula semilunar dreapt a valvei aortic
3.Valvula semilunar stng a valvei aortice
4.Ostiumul trunchiului pulmonarei
5.Valvula semilunar dreapt a valvei pulmonare
6.Valvula semilunar anterioar a valvei pulmonare

7.Valvula semilunar stng a valvei pulmonare

8.Ostiumul aortic
9.Trigonul fibros stng
10.Inelul fibros stng
11.Ventriculul stng
12.Cuspisul anterior al valvei mitrale
13.Cuspisul posterior al valvei mitrale
14.Ostiumul atrio-ventricular stng
15.Trigonul fibros drept
16.Cuspisul septal al valvei tricuspide
17.Cuspisul posterior al valvei tricuspide
18.Cuspisul anterior al valvei tricuspide
19.Ventriculul drept
20.Inelul fibros drept
21.Ostiumul atrio-ventricular drept
Fiziologie

Valvele atrio-ventriculare regleaza sensul de

curgere a sangelui, dinspre atrii spre ventriculi
Valvulele sunt inchise in timpul sistolei
ventriculare ( daca inchiderea este imperfecta
insuficienta valvulara)
Valvulele se deschid in timpul diastolei
ventriculare( daca deschiderea este imperfecta-
stenoza valvulara)
b.Orificiile arteriale

Se afla tot la baza vetriculilor, antero-superior fata de

orificiile atrio-ventriculare
Au forma circulara si sunt mai mici decat orificiile
atrioventriculare
Sunt prevazute cu valvule arteriale semilunare sau
sigmoide
Valvulele semilunare prezinta cate trei cuspizi
- cuspizii au aspect de buzunarel sau cuib de
randunica, cu deschiderea superior, spre artera
 Fiziologie

- Sistola ventriculara
- presiunea sangelui expulzat din ventriculi in
artere le aplica pe peretele arterial orificiul se
deschide

- Diastola ventriculara
- sangele care are tendinta de a se intoarce din
artere in ventriculi umple cavitatea valvulelor
semilunare, acestea se destind, marginile libere vin in
contact orificiul arterial se inchide
Orificiul trunchiului pulmonar:

1.Valvula semilunar stng

2.Valvula semilunar dreapt
3.Lunulele valvulelor semilunare
4.Ventriculul drept
5.Nodulii valvulelor semilunare
6.Valvula semilunar anterioar
7.Trunchiul pulmonarei
Orificiul aortei:

1.Sinusul aortic
2.Artera coronar dreapt
3.Valvula semilunar dreapt
4.Ventriculul stng
5.Muschi papilar
6.Cordaje tendinoase
7.Valva atrioventricular stng
8.Valvula semilunar posterioar
9.Valvula semilunar stng
10.Ureschiusa stng
11.Nodul al valvei aortice
12.Artera coronar stng
13.Aorta
STRUCTURA CORDULUI

- Pericardul la exterior

- Miocardul adult
- formeaza cea mai mare parte din peretii caavitatilor
cardiace
- fibre musculare striate de tip cardiac
( au structura striata dar inervatie vegetativa)

- roluri - contractie
- conducere (numai la nivelul miocardului atrial)
-Miocardul de tip embrionar/tesut nodal excitoconductor

- Fibre musculare cardiace modificate, in care se petrec procese

metabolice ce duc la descarcarea ritmica de impulsuri nervoase
ce determina contractia miocardului adult
- Structuri constitutive :
1. Nodul sino-atrial - in atriul drept, langa orificiul de varsare a
VCS
2. Nodul atrio-ventricular - in partea inferioara a septului
interatrial
3. Fasciculul Hiss - in portiunea membranoasa a septului
interventricular
4. Ramurile dreapta si stanga ale fasciculului Hiss
- de o parte si de alta a septului muscular
interventricular
5. Reteaua Purkinje - patrunde in miocardul ventricular
Sistemul excitoconductor:

1.Atriul stng
2.Aorta
3.Vena cav superioar
4.Nodul sino-atrial
5.Atriul drept
6.Nodul antrio-ventricular
7.Fascicul atrio-ventricular (Fasciculul
lui Hiss)
8.Ramurile fascicului Hiss
9.Septul interventricular
10.Reteaua Purkinje
Roluri - initierea influxului contractil al miocardului adult ( asigura automatismul cordului)
- conducerea impulsului nervos de contractie pana la miocardul adult ventricular

Sistemul excitoconductor:

1.Nodul sinoatrial
2.Nodul atrioventricular
3.Atriul drept
4.Ventriculul drept
5.Ventriculul stng
6.Atriul stng
INERVATIA CORDULUI
Intrinseca - data de sistemul excitoconductor
(automatismul cordului)
- nodul sino-atrial imprima ritmul fiziologic al
cordului ( ritmul sinusal)
- impulsurile de contractie sunt conduse prin
miocardul atrial pana la nodul atrio-ventricular ( in
acest timp se contracta musculatura atriala sistola
atriala)
- de la nodul atrio-ventricular impulsul este condus de
fasciculul Hiss si de ramurile sale, iar prin reteaua
Purkinje ajunge la miocardul ventricular ( acesta se
contracta sistola ventriculara)
 Extrinseca

- Sistemul nervos vegetativ

- Simpatic - cardioaccelerator
- coronarodilatator
- mareste forta de contractie a cordului
- Parasimpatic- cadioinhibitor
- coronaroconstrictor
- scade forta de contractie a cordului
VASCULARIZATIA CORDULUI
Arteriala - de tip terminal
Artera coronara stanga
- are originea in aorta ascendenta
- are un scurt traiect prin segmentul stang al santului coronar
- se imparte in - artera interventriculara anterioara
(coboara prin santul interventricular anterior)
- artera circumflexa
(are traiect prin santul coronar, inclusiv in
jumatatea stanga a segmentului posterior)
Artera coronara dreapta
- are originea in aorta ascendenta
- are traiect spre dreapta prin santul coronar, apoi in jumatatea
dreapta a segmentului posterior al acestuia, terminandu-se ca
artera interventriculara posteriaora)
Arterele coronare:

1.Vena cav superioar

2.Artera coronara dreapt
3.Atriul drept
4.Artera marginal
5.Vena cav inferioar
6.Ventricul drept
7.Artera interventricular posterioar
8.Artera interventricular anterioar
9.Ventricul stng
10.Artera circumflex stng
11.Artera coronar stnga
12.Trunchiul pulmonarei
13.Aorta
Venoasa -sangele venos al cordului este drenat prin mai multe vene in sinusul
coronarian venos care se varsa direct in atriul drept( cordul este singurul organ care nu
isi varsa sangele venos in vreuna din venele cave )

Vascularizatia arterial si venoas a

cordului vedere posterioar:

1.Vena pulmonar dreapt superioar

2.Vena pulmonar stng superioar
3.Sinusul coronar
4.Vena oblic a atriului stng
5.Vena mare a cordului
6.Artera marginala stng
7.Venele posterioare ale ventriculului stng
8.Artera interventricular posterioar
9.Vena interventricular posterioar
10.Artera coronar dreapt
11.Vena cav inferioar
12.Vena mic a cordului
13.Vena cav superioar
MAREA CIRCULATIE

Asigura circulatia nutritiva a tuturor organelor si

tesuturilor
Ventriculul stang ( contine sange incarcat cu O2)
- artera aorta artere - mari, mijlocii si mici ( se
distribuie tuturor structurilor organismului) arteriole
vase capilare ( au loc schimburile gazoase: O2 este
cedat la tesuturi, CO2 este asimilat in sange) venule
( sange incarcat cu CO2) vene mici, mari,
superficiale si profunde venele cave superioara si
inferioara atriul drept
Circulatia sngelui in interiorul
cordului:

1.Artera pulmonar dreapt

2.Vena cav superioar
3.Vena cav inferioar
4.Orificiul sinusului coronar
5.Venele pulmonare
6.Artera pulmonar stng
Mica si marea circulatie:

1.Artera pulmonar
2.Vena cava
3.Vene
4.Valve
5.Capilare
6.Artere
7.Aorta
8.Venele pulmonare
9.Capilare pulmonare
MICA CIRCULATIE ( CIRCULATIA PULMONARA)

Reprezinta circulatia functionala a plamanului

Are ca scop oxigenarea sangelui la nivel pulmonar ( O2
trece din aerul alveolar inspirat in capilarele pulmonare,iar din
capilarele pulmonare CO2 trece in aerul alveolar ce va fi
expirat)
Ventriculul drept (contine sange venos , incarcat cu CO2)
trunchiul arterei pulmonare doua artere pulmonare, una
dreapta si una stanga ( cate una pentru fiecare plaman)
capilarele pulmonare ( la nivelul membranei alveolo-capilare,
unde are loc schimbul gazos soldat cu oxigenarea sangelui)
patru vene pulmonare ( ce contin sange oxigenat, incarcat cu
O2) atriul stang
 EFECTELE ANTRENAMENTULUI FIZIC ASUPRA APARATULUI
CARDIO-VASCULAR

Modificarile pe care le induce efortul la nivelul aparatului cardio-

vascular fac sa se instaleze in timp anumite adaptari ce ajuta la obtinerea
performantei

Frecventa cardiaca
- la persoanele neantrenate, n timpul efortului se pot nregistra valori de
190-210 contracii/minut;scade astfel durata diastolei, ca atare si
umplerea diastolica si implicit si fractia de ejectie;astfel, un efort
indelungat nu poate fi posibil
- mecanismul adaptativ la cei antrenati este bradicardia de repaosprin
stimulare vagala mai mare; astfel, pornind de la valori de baza mai mici,
in timpul efortului tahicardia ajunge la valori mai mici decat la cei
neantrenati, si efortul devine suportabil pe timp mai indelungat
(frecventa cardiaca este invers proportionala cu umplerea distolica si cu
debitul sistolic , deci implicit cu debitul cardiac)
 -Modul de revenire dupa efort

- este obligatorie revenirea n trei faze, care reflect

de fapt adaptarea funcional cardiovascular bun:

- Faza I - de cteva secunde, n care

revenirea spre valorile bazale s fie
rapid
- Faza a-II-a - de 1-2 minute, cu o
revenire mai lent i aproape de parametrii
cardiaci de plecare
- Faza a-III-a - de 2-4 (5) minute, n care
trebuie s se ajung la frecvena cardiac
- Debitul sistolic

- la individul neantrenat
- in decubit si repaos, volumul sistolic este de 60-80 ml de sange
- in ortostatism si repaos, volumul sistolic mai scade putin
( intoarcerea venoasa scade datorita gravitatiei)
- in efort, debitul sistolic creste la 100-110 ml de sange
( max 140ml)

- la individul antrenat ( adaptare)

- la efort, debitul sistolic creste la 170-200 ml de sange
- cauze - modificarile de frecventa cardiaca ( mai mica), prin
consecinta de durata mai mare a diastolei si de umplere
distolica ventriculara mai mare)
 - Debitul cardiac

- debitul cardiac optim se obtine la o frecventa

cardiaca de 130/min

- la frecvente mari (180/min), debitul sistolic

scade, prin consecinta si debitul cardiac

- mecanismele compensatorii ale scaderii

debitului cardiac la cei antrenati sunt:
- mai buna extragere a O2
- cresterea diferentei arterio-venoase a O2
 - Tensiunea arteriala

- tensiunea sistolica in efort la neantrenati este cea de 100-145

mmHg, dar poate creste pana la 200 mm Hg
- dupa incetarea efortului aceste valoriale tensiunii sistolice scad
relativ repede datorita:
- incetarii actiunii de pompa a muschilor scheletici
- scaderii nivelului de adrenalina
- incetarii stimularii simpatice ( cardio-acceleratoare)

- la antrenati , adaptarea se face printr-o mai buna revenire a

tensiunii arteriale dupa incetarea efortului, datorita hipervagotomiei de
repaus ce duce la niste valori de baza mai mici ale tensiunii sistolice; din
aceleasi motive, modificarile tensionale sunt mai mici in efort la cei
antrenati
 - Vascularizatia coronariana
- coronaro-dilatatie
- deschiderea unor anastomoze nefunctionale in repaus
- Hipertrofia miocardului
- pentru a face fata necesitatilor de flux, inima trebuie sa-si
mareasca volumul
- in functie de tipul de efort, avem hipertrofie:
- ventriculara stanga, la eforturi de rezistenta
- ventriculara dreapta la cei cu efort efectuat in apnee, cu
toracele blocat
- biventriculara, foarte rara
- Viteza de circulatie a sangelui
- creste in efort, prin marirea fortei de contractie a cordului
- Arterele din alte teritorii
- sufera vasoconstrictie(in teritoriul uro-genital si partial
digestiv), pentru a asigura necesarul de sange in teritoriile cardiac,
- Rezervele adaptative :

- rezerva de frecven cardiac;

- rezerva de debit sistolic, realizat fie printr-o golire sistolic

aproape complet, fie prin umplere diastolic crescut;

- rezerva de volum sistolic,realizatprin creterea volumului

cordului;

- rezerva de volum diastolic indus de proprietile fibrei

miocardice de a se alungi la presiuni de umplere crescute;

- creterea fractiei de snge ejectat n timpul efortului

 - Reglarea nervoasa
- formatiunile nervoase bulbo-pontine trimit impulsuri ce regleaza :
- debitul cardiac
- distributia periferica a sangelui
- coordonarea cordului cu circulatia periferica

- aceste formatiuni sunt in relatie cu formatiunile diencefalice, si

ca urmare , in legatura cu activitatile metabolice si de termoreglare

- o legatura stransa se mai maniesta cu hipofiza si scoarta

cerebrala
- asupra centrilor nervosi actioneaza factori declansatori:
- reflexe conditionate - stimuli emotionali in starea de
prestart
- reflexe neconditionate stimuli de la proprioceptorii
osteo-tendinosi in timpul efortului
 - Reglarea umorala

- creterea presiunii pariale a CO2

- creterea concentraiei de H+ prin

acumularea acidului lactic

- scderea presiunii pariale a O2

- creterea concentraiei de K+, H2CO3

n concluzie efectele antrenamentului asupra aparatului cardiovascular
pot fi sistematizate:

bradicardia de repaus i relativ de efort ;

alungirea sistolei, ca economie de travaliu, ct i a diastolei cu

favorizarea fluxului coronarian;

scderea consumului de O2 la 20-35 cm3 O2/minut fa de 30-50 cm3

O2/minut la neantrenat ;

mbuntirea circulaiei miocardice prin mrirea ostiumului

coronarian, creterea n lungime i diametru a capilarelor, creterea
numrului de capilare funcionale active ;

hipertrofia miocardic cu creterea n greutate a cordului de la 300

grame la 500 grame, greutate critic ;
 dilataia reglatoare a inimii prin mrirea cavitilor acesteia;
volumul mare al cavitilor i cantitatea mare de snge
rezidual confer cordului antrenat posibilitatea de a expulza n
efort un volum sistolic mai mare.

creterea capilarizrii muchilor scheletici ;

creterea rezistenei periferice n repaus i scderea

considerabil n efort prin deschiderea prompt a unui numr
mai mare de capilare care vor asigura un flux sanguin
corespunztor i adaptat cerinelor;

creterea diferenei arterio-venoase considerat ca un

indicator al ameliorrii indicelui de utilizare a oxigenului