UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI

DIN TIMIOARA

Azotiii

Elevi:GeorgianaRadu
SandruSergiu
Azotiii

Azotiii(sau nitriii) sunt sruri ale acidului azotos.

Nitritul de sodiu sau E250 este un conservant artificial ce se folosete n industria alimentar

pentru inhibarea bacteriilor i pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz
a mezelurilor scumpe i a produselor din carne afumat).

Efectele consumului de alimente ce conin nitrit de sodiu (E250)

Pentru a raspunde la ntrebarea din titlul acestui articol menionez ca nitritul

de sodiu este o substan ce poate produce cancer din cauza interaciunii
acestuia cu proteinele din alimente. Aceast reacie duce la formarea de
nitrozamine. Nitrozaminele sunt considerate ca fiind compui cancerigeni.
Pentru a diminua cantitatea de nitrozamine ce se formeaz n alimentele ce

conin nitrit de sodiu productorii din industria alimentar adaug n acestea

vitamina C (acid ascorbic) i vitamina E (tocoferol).

Doza letal 50 n cazul obolanilor este de 180 mg/kgc, iar n cazul oamenilor
este de 71 mg /kgc.

Doza letal 50 reprezint cantitatea de nitrit de sodiu ce produce moartea a 50%

din animalele incluse n lotul de testare.
 Conform legislatiei europene, nitritul de sodiu se poate introduce n alimente
doar n amestec cu sarea de bucatarie, iar concentraia maxim admis este de
0.06%.
Un alt efect duntor asupra organismului uman este methemoglobinemia.
Aceasta apare din cauza faptului c hemoglobina i pierde capacitatea de a
transporta oxigenul ctre celulele organismului uman. Primele simptome ale
acestei afeciuni sunt: apatia, durerile de cap, ameeli, respiraie greoaie i
culoarea violet a extremitilor (buze, limb, mini, picioare).
Un alt efect duntor asupra organismului uman este methemoglobinemia. Aceasta apare
din cauza faptului c hemoglobina i pierde capacitatea de a transporta oxigenul ctre
celulele organismului uman. Primele simptome ale acestei afeciuni sunt: apatia, durerile de
cap, ameeli, respiraie greoaie i culoarea violet a extremitilor (buze, limb, mini,
picioare).
Femeile nsrcinate i copiii trebuie s se fereasc de acest aditiv pentru c micuii au
hemoglobina diferit de cea a adulilor, aceasta interacionnd mult mai puternic cu nitriii.
Consumul ndelungat de nitrit de sodiu poate crete riscul de apariie al afeciunilor tiroidei
de pn la 3 ori, conform unui studiu efectuat pe femeile din statul american Iowa. Acest
studiu a fost efectuat asupra femeilor ce au consumat ap contaminat cu nitrii timp de
cinci ani.
n cazul copiilor, consumul de nitrit de sodiu poate crete riscul aparitiei diabetului de tip 1.
Acest lucru se poate ntampla dac mama nsrcinat consum alimente ce conin nitrii sau
ap contaminat. Riscul de diabet crete i dac apa contaminat este consumat de ctre
copii.
 Alimente n care este prezent nitritul de sodiu (E250)

Nitriii nu se gasesc doar n alimentele procesate (carnai, parizer, salam, carne afumat,
etc.) i se gsesc n cantiti nsemnate i n diferite legume.
Legumele ce conin cantitatea cea mai mare de nitrit de sodiu sunt: salata verde,
spanacul, morcovii, conopida i cartofii. Cantitatea de nitrii din legume poate fi sczut
prin fierberea acestora, dar astfel se pierd i multe alte substane benefice (vitamine
termosensibile) i astfel este de preferat consumul de legume proaspete, neprelucrate
termic.
n mod surprinzator, carnea proaspt i neprocesat are un coninut de nitrii mai mic
dect legumele menionate mai sus, dar un coninut la fel de mare de nitrai.
Se estimeaz c peste 90% din cantitatea de nitrii ingerat de o persoan provine din
apa potabil i din legume, iar din produsele alimentare ce conin E250 doar 10%.
Totui, chiar dac estimarea este corect, nu trebuie s golim raionul de mezeluri sau de
produse ce conin nitrit de sodiu. Trebuie s inei cont de faptul c aceste produse mai
conin muli ali aditivi alimentari duntori i alte substante ce ne afecteaz santatea
cum sunt grsimile trans i glucidele rafinate.
Nitritul de sodiu este prezent i n anumite tipuri de cosmetice, bere i n tutun.
Nitratii si nitritii sunt componenti naturali ai solului si fac parte din ciclul azotului. Ei
apar odata cu mineralizarea substantelor organice azotoase provenite de la plante si
animale.
 O parte din nitrati sunt absorbiti de radacinile plantelor si au rol de materie prima
pentru sinteza proteinelor si altor compusi cu azot.
Surplusul ramas contamineaza panza freatica, regasindu-se in rauri, lacuri sau in apele
subterane.
Odata ingerati, nitratii se transforma in nitriti substante mult mai toxice decat nitratii,
in urma contactului cu microflora bacteriana a stomacului.
Nitraii (azotaii) i nitriii (azotiii) se folosesc pe scar larg, ca aditivi (E-uri), n
industria alimentar dei s-a demonstrat toxicitatea lor. Nitritul de sodiu sau de potasiu,
precum i nitraii (E249, E250, E251, E252) sunt utilizai pentru conservarea slninii,
crnii, uncii, mezelurilor i abrnzeturilor, precum si a mezelurilor, pateurilor, brnzei
i laptelui din soia.
Nitraii ca atare au o toxicitate mic. Prin reducerea acestora n organism se generaz
nitrii i nitrozamine, care sunt compui mult mai toxici, cci nhiba respiraia tisulara i
fosforilarea oxidativ, reduc absoria proteinelor, scad rezervele de vitamine (vitamina
A, tiamina, acid folic) din ficat, determin transformarea hemoglobinei in
methemoglobin, diminundu-se mult transportul oxigenului la celule si esuturi.
Efectele ingerarii unei cantitati de nitrati peste limita admisa pot fi: hipertensiune,
cefalee, intoxicatie, disfunctii ale sistemului circulator si ale glandelor tiroide, cianoza
severa, chiar cancer.
Fertilizatorii agricoli, gunoiul de grajd, deversarile de ape reziduale domestice, plantele
si animalele in descompunere sunt principalele surse de nitrati si nitriti.
 E249 Nitritul de potasiu. Fixator de culoare si de conservare pentru carne;
afecteaz capacitatea organismului de a purta oxigenul, efectul fiind o
ingreunare a respiratiei tisulare (anoxie), ameteli, dureri de cap; este un potential
cancerigen; nu este permis utilizarea in alimentele pentru copii si sugari.
E250 Nitritul de sodiu. Poate provoca hipereactivitate si alte reactii adverse,
potential cancerigen, utilizarea sa este restricionat n multe ri; se poate
combina cu substanele chimice din stomac, dnd natere la nitrozamin.
E251 Nitratul de sodiu. Se folosete att la fabricarea acidului nitric, ct si
ca aditiv la produsele fermentate din carne.

Nitratii si nitritii sunt substante chimice care se pot regasi in alimente si apa, in
doua ipostaze.
In alimente acestia pot avea statut fie de poluant, atunci cand provin din poluarea
(neintentionata) a alimentelor si apei ca urmare a utilizarii neadecvate a
ingrasamintelor chimice azotoase (NPK), fie de aditiv alimentar atunci cand sunt
introdusi voluntar in alimente, sub forma E-urilor (E 250 nitrit de sodium, E
251 nitrat de sodium, E 252 nitrat de potasiu, E 249 nitrit de potasiu).
n ara noastr, concentraia nitriilor n produsele finite este limitat la maxim
70mg/kg, iar n unele ri aceasta poate fi de 200mg/kg.
 Surse de poluare
Exista 2 surse principale de nitrati (azotati) si nitriti (azotiti): ingrasamintele
chimice si apa

Folosirea ingrasamintelor chimice , obicei des practicat inca din secolul 19 , a adus
la cresterea productiei in defavoarea calitatii solului si a cresterii naturale a
plantei/legumei. Aceast lucru a atras dupa sine scaderea capacitatii de aparare
impotriva daunatorilor si implicit , folosirea insecticidelor. Asadar , un dublu
proces de intoxicare pentru plantele si legumele pe care le consumam zilnic.In
prezent , Europa de Vest foloseste 27 milioane tone/an de ingrasaminte chimice pe
baza de nitrat si azot , iar Europa Centrala si de Est 5 milioane tone.

A doua sursa de nitrati si nitriti este apa , deoarece sunt solubili in apa si ajung
usor in cavitatea stomacala. Fertilizatorii cu azot , deseurile umane si excrementele
animale sunt potentiali poluanti ai apei potabile , dar si ai apei imbuteliate.
Cercetarile arata ca 20% dintre nitritii si azotatii din corp provin din apa
 Cum te fereti de nitrai i nitrii?

a) Evit carnea procesat

Aici includem orice tip de carne care a fost afumat, srat sau care con ine conservan i.
Exemplele cele mai frecvente care ar trebui evitate sunt unca, baconul, pastrama, salamul, hot-
dogul i crnaii. Dac nu poi evita aceste tipuri de carne, alege totui o carne organic, proaspt
preparat, de la animale hrnite cu iarb, sau pete slbatic.
b) Consum fructe i legume organice
Fructele i legumele conin fitonutrieni i antioxidani care pot ajuta la prevenirea inflama iei
i reducerea riscului de cancer. Chiar dac nu este ntotdeauna convenabil sau accesibil s
consumi legume i fructe organice, acest lucru este esenial datorit reducerii consumului de
pesticide, care se adaug substanelor cauzatoare de cancer. De asemenea, nitra ii se gsesc i n
ngrminte. Chiar dac nitraii din legume nu ar trebui s fie o problem deoarece vitamina C
previne formarea nitrozaminelor, alegerea variantei organice te ajut i mai mult la evitarea
problemelor. Legumele recomandate pentru consum, cu cantiti mai mici de nitra i dect
majoritatea, includ roii, sparanghel, cartofi dulci, dovlecei, vinete, usturoi, ceap, ardei, fasole
verde, ciuperci i mazre.
c) Filtreaz apa
Nitraii se gsesc, de asemenea, n apa potabil. Cu toate c sistemul public de
ap conine anumite filtre i tratamente speciale care ar trebui s fac apa potabil, e
nevoie de unele filtre suplimentare pentru prevenirea consumului de bacterii i ali
contaminani, precum nitraii.
 Bibliografie:

1. http://www.referat.ro/referate/Azotiti_si_azotati___contaminarea_alimentelor_si_a_apei_4eedf.html

2. http://greenly.ro/apa/poluarea-apei-cu-nitrati

3. http://www.ziaruldesanatate.ro/articole/sanatate/de-ce-sunt-periculosi-nitratii-si-nitritii-si-cum-sa-te-feresti-de-e
i/

4. livestrong.com/article/329160-list-of-nitrate-free-foods/