Introducere in studiul

MICROBIOLOGIEI
MICROBIOLOGIA
Studiaza organisme vii care sunt prea mici
pentru a le putea vedea cu ochiul liber (micros
= mic, bios = viata, gr.), cum sunt:
Bacteriile Bacteriologia
Virusurile Virusologia
Protozoarele Protozoologia, Parazitologia
Fungi (ciupercile microscopice, levuri)Micologia
algele verzi Algologia
 MICROORGANISMELE
Sunt ubiquitare, sunt prezente peste tot unde
viata este posibila
Indeplinesc ROLURI BENEFICE
indispensabile ecosistemului nostru,
ciclul carbonului, oxigenului, azotului si sulfurilor in sistemul
nostru terestru si acvatic.
descompunerea materiei organice, mentinand fertilitatea solului.
formarea zacamintelor petroliere, de carbune, etc.
utilizate in industria alimentara
Lapte, bere, vin, muraturi
utilizate in industria medicamentelor
Antibiotice, vaccinuri, vitamine
Cauzeaza si EFECTE NEGATIVE
MICROBIOLOGIA MEDICALA
Studiaza microorganismele implicate in
patologie
MICROORGANISMELE
Efecte pozitive:
Sintezade vitamine
Apararea naturala

Efecte negative
Infectii, boli, uneori foarte grave, letale.
IMPORTANTA
MICROBIOLOGIEI MEDICALE
Mai mult de din patologia umana este de
natura infectioasa !!!

Diagnostic

Tratament

Profilaxie
 Scurt istoric al Microbiologiei
1674 Anton van Leeuwenhoeck decoper lumea
microbilor (animicules animale mici) ntr-o picatur
de ap - examinat cu ajutorul unor lentile primitive.
1840 Friedrich Henle propune teoria germenilor care
susinea c microorganismele sunt cauza anumitor boli .
1870 1880 Robert Koch i Louis Pasteur confirm
aceasta teorie prin o serie de experimente (antraxul,
rabia, ciuma, holera, tuberculoza). Koch este considerat
fondatorul microbilogiei diagnostice, iar Pasteur tatl
medicinei moderne.
1890 Dimitri Ivanovski i Martinus Beijernick au
descoperit independent unul de cellalt primul virus
(virusul mozaicului tutunului).
 Scurt istoric al Microbiologiei
1910 chimistul german Paul Erlich descoper
primul agent antibacterian, un compus eficient
mpotriva spirochetei Treponema pallidum, care
produce sifilisul.
1928 Alexander Fleming descoper penicilina.
1935 Gerhard Domagk - sulfamida.
1943 Selamn Waksman streptomicina.
1946 John Enders a reuit s cultive pentru
prima oara virusuri n culturi de celule
deschiznd astfel calea pentru producerea de
vaccinuri antivirale.
Scurt istoric al Microbiologiei
Victor Babe (1854-1926), prin organizarea primului institut de
cercetri medicale Inst. V. Babe din Bucureti (1887) i a
primelor laboratoare de igien i bacteriologie din Romnia, se
poate spune c Babe a introdus diagnosticul microbiologic n ara
noastr.
Ioan Cantacuzino (1863-1934), biolog i medic, om de o vast
cultur, cu cercetri privitoare la patogenia holerei i vaccinarea
antiholeric, asupra scarlatinei, infeciei tuberculoase i
vaccinrii antituberculoase,
Dar, realizarea de amploare a profesorului Cantacuzino este
reprezentat de Institutul care i poart numele, Institutul Dr.
I. Cantacuzino, nfiinat n 1921, centru de cercetare stiintific
fundamental si aplicativ, centru de nvtmnt de specialitate.
Acesta reprezint instituia de baz a rii noastre pentru
profilaxia i combaterea bolilor infecioase, n care n prezent se
prepar seruri, vaccinuri si alte produse biologice utile n
diagnosticul bolilor transmisibile.
 Agenii rspunzatori pentru producerea de boli
infecioase la om aparin urmatoarelor grupuri
majore:

BACTERII: regnul Monera

FUNGI: regnul Fungi
PROTOZOARE: regnul Protista
HELMINTI: Regnul Animalia
VIRUSURI
PRIONI
ACARIENI: Regnul Animalia
Tipuri de clasificari
BACTERII
E.coli
FUNGI
 Helminii sunt organisme complexe multicelulare care
sunt clasificate n clasa Metazoare a regnului animal.
Protozoarele i helmintii sunt denumii generic
PARAZITI
Virusurile sunt distincte de restul microorganismelor,
ele nu sunt celule, dar se pot multiplica (replica) n
interiorul celulelor pe care le infecteaz
Prionii sunt molecule proteice care pot cauza boli
degenerative ale SNC (de e. boala Creutzfeldt-Jakob,
maladia Kuru i sindromul Alpers (ntlnit numai la
copii), iar la animale: scrapie (la oi i capre),
encefalopatia spongiform bovin (BSE) sau boala
vacilor nebune
Artropode: rolul lor patogen direct este minor (scabia
sau ria- cauzata de acarianul Sarcoptes scabiei), dar
intervin ca vectori in transmiterea multor infectii
bacteriene (capuse-boala Lyme), virale (tntari virusul
West Nile), parazitare (tntarul anofel malaria)
 Paraziti: protozoare
Trichomonas vaginalis Giardia lamblia
Paraziti helminti (viermi)

Ascaris lumbricoides Enterobius vermicularis

(limbricul) (oxiurul)
VIRUSURI
VIRUSURI
 Artropode

Tantarul anofel
Sarcoptes scabiei vectorul malariei
cauzeaza scabia (raia)
Regnul Microorganism Tip de celula
patogen

animal helminti eucariota

protista protozoare eucariota

monera bacterii procariota

fungi fungi eucariota

virusuri Nu sunt celule

 Comparaie ntre microorganismele cu
importana medical
Caracteristica Virusuri Bacterii Fungi Protozoare si helminti

Celula Nu Da Da Da
Dimensiuni nm m m m/m
Acizi nucleici ADN sau ARN ADN si ARN ADN si ARN ADN si ARN
Tipul nucleului procariot eucariot eucariot
Ribozomi absenti 70 S (50 S, 80 S 80 S
30S)
Mitocondrii absente Absente Prezente Prezente
Natura suprafeei Capsida proteic Perete celular Perete Membran flexibila
externe si anvelopa rigid celular rigid
lipoproteic coninnd continnd
peptidoglican chitina
Mobilitate - unele - majoritatea
Mod de replicare Nu prin diviziune Diviziune Diviziune Diviziune binar, ciclu
binara binara binara, de viata sexuat
inmugurire
Celule eucariote i procariote
Celulele au evoluat n doua tipuri
fundamental diferite:
celule eucariote i
celule procariote,

(eu (gr.) = adevrat, pro (gr) = nainte,

karyon (gr) = nucleu),
i care se deosebesc pe baza structurii i a
complexitaii organizrii lor.
Comparaie ntre celulele
eucariote i procariote
Procariote
Nu au un nucleu adevrat, ci un nucleoid,
alcatuit dintr-o singur molecul de ADN
dublu helicoidal, spiralat, care este unicul
cromozom al celulei. Lipsete membrana
nuclear i aparatul mitotic.
Citoplasma nu este compartimentat, nu
conine organite celulare cu excepia
plasmidelor (eventual) i ribozomilor,
care sunt 70 S.
Membrana citoplasmatic are structura
trilaminar i servete pentru
transportul de electroni. Nu conine
steroli, cu excepia mycoplasmelor.
Prezinta perete celular.
eucariote
Nucleul conine 22 de perechi de
cromozomi autozomali i cromozomii X i
Y i este legat de membran.
Citoplasma este compartimentat i
conine numeroase organite: mitocondrii,
lizozomi, aparat Golgi, ribozomi (80 S)
etc
Membrana citoplasmatic nu servete
transportului de electroni i conine
steroli.
Nu poseda perete celular.
BACTERIOLOGIA
MEDICALA
Clasificarea bacteriilor
1. Dup caracteristici fenotipice
proprietai morfologice (microscopice - forma,
col. Gram, macroscopice - aspectul coloniilor,
forma lor, culoare, proprietai hemolitice, etc)
proprietai biochimice, cel mai frecvent
utilizate pentru identificarea bacteriilor,
serotiparea mai ales pentru bacteriile inerte
din punct de vedere metabolic, pentru cele greu
sau imposibil de cultivat, are importanta
epidemiologica,
tipizarea cu ajutorul bacteriofagilor,
profile de sensibilitate la antibiotice,
tipizarea pyocianinei, etc
Clasificarea bacteriilor
2. Dup caracteristici analitice
analizarea peretelui celular
determinarea acizilor micolici prin
cromatografie, etc
coninutul lipidic
analiza proteinelor
tipizarea enzimelor
Clasificarea bacteriilor
3. Caracteristici genotipice
raportul Guanina/Citozina
analizarea secvenelor de ADN,
analizarea plasmidelor,
tipizarea ribozomilor, etc.
Clasificarea bacteriilor
Bacteriile sunt clasificate n familii, genuri,
specii, subspecii, grupuri, tipuri i subtipuri.
EX:
Familia Micrococcaceae
Genul Staphylococcus
Specia: Staphylococcus aureus
Subspecia Staph. aureus subspecie anaerobius
Familia Enterobacteriaceae
Genul Esherichia
Specia Escherichia coli
Serotip E.coli enterohemoragica O157:H7
Morfologia
bacteriana
 Morfologia bacterian studiaz
forma,
dimensiunea,
aranjamentul (gruparea) celulelor
bacteriene,
mobilitatea,
prezenta endosporilor, incluziunilor
citoplasmatice si a capsulei.
Aceast caracterizare este fcuta
examinnd bacteriile la microscopul
optic.
 1. DIMENSIUNEA
Dimensiunea bacteriilor este de ordinul micrometrilor
(1m =10 -3 mm)
In medie: 0,5 1 m grosime/3 6 m lungime,
exista variatii in functie de
specie,
forma bacteriei,
mediul de cultura,
varsta culturii
- Stafilococii au diametrul de aprox. 1 m
- Ps. aeruginosa: lungime: 1,5 3 m/grosime: 0,5 0,6 m
- Bacillus anthracis:lungime: 3 - 10 m/grosime: 1 - 1,3 m
- Francisella turalensis:lungime: 0,3 0,7 m/grosime: 0,2
m
2. FORMA
Exist trei forme fundamentale ale
bacteriilor:
sferic = coci,
bastonae = bacili,
spiral =
spirili (rigizi) sau
spirochete (flexibile)
1. Cocii au diametrul de aproximativ 1 micrometru (m) i pot
fi sferici, ovalari, form de boab de cafea, lanceolati.
2. Bacilii pot fi
cu capetele taiate drept: B. anthracis
cu capetele rotunjite: E. coli
forma de piscot sau haltera: C. diphtheriae
forma de racheta de tenis: B. botulinum
forma de fus: Fusobacterium
forma de virgula: Vibrio cholerae.

Forme intermediare: cocobacili: Brucella, Bordetella, Yersinia

3. Forma de spirala:
Spirilii (PC rigid): Spirillium
Spirochete (PC flexibil) Tr. pallidum, Borrelia, Leptospira
4. ASEZAREA, GRUPAREA
BACTERIILOR.
Este data de orientarea in spatiu a diferitelor planuri
succesive de diviziune, si de tendinta celulelor fiice
de a ramane unite.
Planuri paralele:
- perechi: N. gonorrhoeae, N. meningitidis
- lanturi: streptococii, streptobacilii
- grupuri: V, M, L, armonica, palisada
Doua planuri perpendiculare: tetrade: micrococii
Trei planuri perpendiculare:
asezarea in ciorchine de strugure: stafilococii sau
sub forma octade; genul Sarcina
4. ASEZAREA, GRUPAREA
BACTERIILOR.
Aranjamentul bacililor este foarte divers:
lanturi (streptobacili) B. anthracis
diplo Klebsiella
palisade
X, Y, Z B. Koch
Litere chinezesti b. difteric