Psihosociologia

reclamei/consumatorului

BALAN GINA CRISTINA

Introducere

Publicitatea are atat o functie economica, cat si o

functie ideologica, fiind componenta a economiei de
piata. Pe termen scurt, scopul ei este de a vinde
produse, dar pe termen lung ea are un rol de
normalizare a aspiratiilor si comportamentelor, prin
colonizarea propriului nostru imaginar.
Fericirea ca obligatie

Eseul lui Franois Brune, profesor de litere si scriitor

francez, scris acum 35 de ani, intr-o vreme cand
teoreticienii si creatorii de reclame se bucurau de un
prestigiu tot mai mare, este este unul din primele si cele
mai serioase examene critice ale publicitatii.
Autorul denunta manevrele prin care publicitatea falsifica
realitatea si ierarhiile de valori, cultiva euforia,
hedonismul, narcisismul, slabeste aparatul critic si ne
ofera iluzia unei lumi reduse la consum, fericire si placeri,
din care au disprut suferinta sau esecul.
A reduce, a frustra, a erotiza, a recupera, a conditiona,
a infatiliza- acestea sunt marile tehnici ale dresajului
publicitar.
Reductia

Reductiaeste prima cale catre aceasta

standardizare:publicitatea are funcia de a
determina indivizii sa creada ca intreaga lor
viata social-culturala poate fi satisfacuta prin
consum.Ni se spune de atatea ori in reclame
este suficient sa, si retraim clipe frumoase
din copilarie, ca in reclama la inghetata
Napolact, ori descoperim deodata miracolul
apropierii si al caldurii umane vorbind in
nestire la telefonul mobil!
Frustrarea

Frustrareaeste o alta cale de normalizare

publicitara. Visul se epuizeaza in consum; de
aicideziluzia cronica a cumparatorului: nici
un obiect nu poate tine promisiunile facute de
semnele sale.Publicitatea intretine aceasta
stare de frustrare, care indeamna mereu la
consum, ca la o terapie.
Erotizarea

Erotizareaproduselor este probabil cea mai eficienta arma

de standardizare a aspiratiilor si comportamentelor, cu
impact pe termen lung. Exist un erotism ambiant al
mediului publicitar: sapunurile mangaie, cremele patrund,
imaginea aluneca pe coapsele femeilor ca si cum le-ar atinge,
trupurile se ofera obiectelor intr-un extaz de autoerotism.
Citand dintr-o revista, autorul descopera chiar de la publicitari
ca voluptatea neispravita, posesia imaginata sunt creatoare
de tensiuni firesc rezolvate prin transferul lor asupra ceea ce
este posibil, concret si real adica produsele. Ca intr-un joc
de oglinzi unde visarea si trairea trec una in alta,
sexualitatea devine centrul obsesiv al existentei noastre. O
sexualitate ce vrea sa sparga tiparele, dar care in realitate
este mutilata, fiind ancorata in imagine, narcisism, posesie si
obiecte.
Concluzii

Ratiunea nu este tocmai punctul forte al

publicitatii. Pentru o promovare cat mai
eficienta a unui produs sau a unui serviciu, se
folosesc diverse strategii pentru a manipula
gandirea.
Imersiunea senzoriala, scenarizarea
atragatoare si stimularea sistematica a
fanteziei noastre erotice sunt cele mai
eficiente cai de normalizare publicitara.