Sunteți pe pagina 1din 27

PARTICULARITATI

CLIMATICE
DIN
EUROPA DE EST
1.Aspecte introductive
1.1 Aspecte generale
EuropadeEstcuprinde3tari,sianumeUcraina,Belarussiparteaeuropeanaa
Rusiei.
Climareprezintregimuldemediumultianualalproceselorifenomenelor
meteorologice,caracteristiceuneianumiteregiunisauntreguluiglob,determinat
deradiaiasolaridecirculaiageneralaatmosferei,carevariaznraportcu
poziiapePmnt,cualtitudineaabsoluticonfiguraiareliefului.

1.2 Istoricul cercetarii climatice in domeniu

Pentruacestproiectamconsultatmaimultecartidespecialitatepublicatede
expertiindomeniulgeografiei,cumarfiprof.univ.dr.IonMarin.

1.3 Precizarea scopului lucrarii


Prinacestproiectne-ampropussaconturamoimaginecatmaiamplaasupra
caracteristicilorclimaticegeneralealeEuropeideEst.
1.4 Structura proiectului
Acestproiectestestructuratntreicapitole,lacareseadaug
concluziileibibliografia.Primulcapitolaproiectuluiprezint
aspecteleintroductiveiistoriculcercetriiclimatice imaterialele i
metodelefolositelaconcepereaacestuiproiect.Aldoileacapitolse
referlaanalizageneralafactorilorclimatogeni,iarinultimul
capitolsuntprezentateoseriedeanalizeclimaticeastatelor:Rusia,
Ucraina,Belarus.Lafinalulproiectuluiesteprezentatabibliografiasi
concluziiletrasedinurmaacestuiproiect.

1.5 Materiale si metode folosite


Pentruelaborareaacestuiproiectamfolosit:

datedindiferitemanualedespecialitatedinanidiferiti,incepandcu
anul1964sipanainanul2003.
graficelucratemanualcusursedindiferitecartidespecialitate
climogramelesuntpreluatedepediferitesiteuri
2.Analiza factorilor climatici din Europa de Est
2.1 Aspecte generale
InEuropa,limiteledintreclimacontinentalsiceaoceanicasuntdificildefixat
dincauzalipsebarierelormuntoasecaredeterminaotranzitieneta.Seridicaastfel
dinnouproblemamodalitatiidealegereacriteriilorclimaticepentruadefine
categoriiledeclima.Nord-vestulRusieiesteconsideratcaavandclimacontinentala
dacasepuneaccentualpetemperaturiledeiarna,lafelsiinnordulItaliei,dacase
puneaccentulpeprecipitatii.
Regiuneatemperat-continentalasesuprapuneEuropeideEstcareiaiseadauga
ceamaimareparteaEuropeiNordicesiCentrale,undeclimatultemperat
continentalseatenueazadatoritainfluenteloroceanice.Inaceastaregiuneclimatica,
temperaturemediealunilorextremeoscileazaintre-15si0Cinianuariesi15-
20Ciniulie.Valorileprecipitatiilorsuntfoartediferite:sub500mm/aninestsi
intre500-1000mm/aninvest;regimulpluviometricsecaracterizeazaprin
concentrareaprecipitatiilorinsezonulcald,seceteledelasfarsitulveriisiinceputul
toamneifiindtotmaidesepemasurainaintariispreest,directieincarecresc
amplitudiniletermice,intensitateaviscolelorsirigorileiernii.Inzonarasariteana,
dominantesuntvanturiledinnord-estcareisipierdsuprematiainfavoareacelorde
vest,odatacuinaintareaspreparteaapuseanaacontinentului.
Climacontinentalsecaracterizeazaprintr-oiarnaasprasi
ovarablandsaucaldasirelativeploioasacuunelenuante,
asacumseintalnescinceamaimareparteatipurilorde
clima.
Climacontinentala(sauclimatemperatrece)
caracterizeazalatitudinilemediisimarialeemisferei
nordice.Inemisferasudica,absentacontinentelorlaaceasta
latitudineimpiedicainstalareasa.Easedezvoltainnordul
continenteloramericaneurasiatic.InEuropaseconsideraca
eaacoperainteriorulScandinavieisialRusieicontinentale
panalaUrali.DIncolodeUralisevorbestedespreoclima
hipercontinentala.OregasimapoiinnordulChineisipe
litoralulSiberianpanalaKamceatka.
2.2 Amplitudini termice ale climei continentale
Iernirecisiexcesive,vericalde,primaverasi
toamnescurtedardeseoristralucitoare.Clima
ocntinentalasecaracterizeazaprinamplitudini
termiceanualemari:timpde3panala4luni,
temperaturamediecoboarasub0C,cuvaloride
-30sau-40C,pentruperioademaimultsaumai
putinlungi.Intreiuniesiaugusttemperaturamedie
atingesidepaseste20C.
Amplitudineaintrelunaceamairecesiceamai
caldaeste,practic,dublafatadeceadinregiunile
oceanice(diferentade29ClaMoscovaside18C
laCopenhaga,orassituatelaaceeasilatitudine).
3. Analiza climatic a rilor din Europa Central

3.1.1 Aspecte generale


SituatainestulEuropeisinordulAsieiestecelmaiintinsstatal
Globuluiavandosuprafatade17.075.400km.Seinvecineazain
sud-estcuRepuplicaPopularaDemocrataKoreana,insudcu
Mongolia,RepublicaPopularaChineza,Kazahstan,MareaCaspica,
Azerbaidjan,Georgia,MareaNeagraiarinsud-vestulRusiei
europenecuUcrainasiBelarus;investcuLituania,Letoniasi
Estonia,FinlandasiNorvegia.Rusiaareinestolargaiesirela
OceanulPacific(MareaBering,MareaOhotsk,MareaJaponiei)iarin
nordlamarilesiOceanulArctic.
Desfasurareaatatinlatitudine(delavestlaestpe10.000km)cat
siinlongitudineateritoriuluiRusiei,vecinatateamarilorsioceanelor,
prezentaunuiedificiuorographicimpunatorinsuds.a.augenerat
conditiinaturalsipeisajecorespunzatoaredeomarediversitate.
3.1.2 Relieful
Esteoconsecintaaambelorprocesesifenomeneendosiexogenecareau
avutlocdinarhaicsipanaastazi.PeteritoriulRusiei,formatiunilearhaice
reprezentateprinsisisturicristaline,gnaise,granite,aparlaziinKarelia,
Kola,MasivulAzovo-Podolec,Voronejetc.Structuriarhaico-proterozoice
aparsiinscuturileAnabarsiAldandinPodisulSiberieiCentrale.
Campiile,ingeneral,suntsituatelainaltimi
sub300mdetin44%dinteritoriulU.R.S.S.;
regiunilecualtitudinicuprinseintre
12%
300si1500m-44%iarcelepeste1500m
sub 300 m
12%.Principalelecampiisidepresiuni 44%
intre 300 - 1500 m
peste 1500 m
sunt(CampiaEuropeideEst,CampiaSiberiei 44%

deVest,CampiaTuranului)aufundamental
cuostructuradeplatforma.(vezifigura1)
3.1.3 Aspecte climatice
Pe teritoriul Rusiei gasim mai multe feluri de clima: domina
clima temperat-continentala cu nuante de ariditate ,mai umeda
spre vest, n apropierea Marii Baltice si pe tarmul Oceanului
Pacific,unde se simte influenta musonilor;si excesiva n Siberia.
Clima sub-polara si polara,cu ierni prelungi (8-9 luni) si veri scurte,
racoroase. Latitudinea si adesea departarea de ocean si dispozitia
reliefului, toate contribuie la caracterul specific al climei. Iarna,
porturile nordice, ca St. Petesburg,sunt blocate de gheata. Rusia
este cea mai rece ar din lume. Temperatura medie anual este de
5,5C ,precipitatii sub 500 mm/an,vanturile polare si Minstral
,Vanturile de Est.
Radiatia solara, ca unul dintre principalii generatori ai conditiilor
climei, cunoaste valoarea maxima in lunile mai si iulie. Turanul
Cantitatea
primeste cantitati foarte mari de
de radiatie
caldura, solara ( kcal/cm/an
intre 150 si 160 )
kcal/cm/an, in timp ce nordul
Nordul Rusiei 5 Rusiei primeste sub 5 kcal/cm/an.
(vezi figura 2)
Turan 150

0 20 40 60 80 100 120 140 160


Regiuneasubpolara(subarctica)oceanicacorespundejumatatii
nordiceaIslandei,insulaNordicaaArhipelaguluiNovaiaZmelea,
tarmulnordicalRusiei(delaPeninsulaKolalaMuntiiUral).Mediile
termiceanualesuntegalesaumaimicide0Ctimpde6-7lunipean;
inianuarie,mediaoscileazaintre-15si-10C,iariniulieestede
15C.
Nebulozitateasediferentiazavaloricavandinvedereconditiile
naturalextremedecomplexe.Astfelnebulozitateamaximaestede
88%inariamarilorarcticesisub10%inariadesertica.
Temperaturamedieaaeruluiinlunaianuariecunoastevaloride
5CinsudulTuranuluiincomparatiecu-50Ccatseinregistreazain
regiuneaVerhoiansk,Oimeakon(minimaabsoluta-70).Inlunaiulie
valorilemediisuntcuprinseintre0Cinnord,inarhipelagurilearctice
urcandlapeste30CindeserturiledinsudulTuranului.Temperatura
maximaabsolutaaaerului,varapoateajungeinTurcmeniala48C.
LunaceamaicaldapemajoritateateritoriuluiU.R.S.S.esteiulie.
Fig.nr.6ClimogramaInsulaVranghel(http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf)

Fig.nr.7ClimogramaMoscova(Rusia)(http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf)
Fig.nr.8ClimogramaKazan(Rusia)(http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf)

Fig.nr.9ClimogramaJakutsk(Rusia)(http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf)
3.1.3 Temperaturi
Valoriletemperaturiiaeruluidepindderadiatiasolara,succesiunea
anotimpurilor,dinamicamaselordeaersiderelief;aceastadependenteste
reflectatadeconfiguratiaizotermelorlunilorextreme.
Temperaturamedieanualestede5,5C.
Temperaturamediealuniiianuarieestede-12,6ClaArhanghelsk,-10,3
ClaMoscova,-5,8ClaRostovpeDon.(vezifigura7)
0
Arhanghelsk Moscova Rostov pe Don
-2

-4

-6

-8

-10

-12

-14

Inlunaiulietemperaturemediescadepedirectiasud-vest-nord-estde
la20-22CinvestulPeninsuleiIbericepanala10-12CinnordulMuntilor
Ural.
TemperaturilemediilunaredinorasulOlekminsk,Rusia
IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOI DEC An Amp

-35,4 -28,0 -18,3 -5,3 5,7 14,7 18,8 14,6 6,9 -4,7 -20,9 -32,1 -7 54,3
3.2Precipitatii
Faraafislabe,precipitatiilesuntrelativeputinabundentedatoritadepartariide
ocean,sislabiriisauabsenteiadvectiilordinvest.Cutoateacestea,precipitatiile
contituierareoriunfactorlimitat,elefiindreduseintimpuliernii,candvegetatiaare
putinanevoiedeapa,sirelativeabundenteintimpulverii,datoritaimportantei
fenomenelordeconvectie.
Cantitateaanualasidistributiaprecipitatiiloratmosfericesuntinfluentatede
circulatiamaselordeaersiderelief.MaseledeaercarevindinspreOceanulAtlantic
aducprecipitatiiabundenteinvestulEuropeideundescadtreptatspreest,media
anualafiindde575mmlaMoscova.Multmaiatenuataestescadereainsenslatitudinal
amediianualeaprecipitatiilor:539mmlaArhanghelsk,483mmlaRostovpeDon.
Precipitatiile medii anuale ( mm/an )
600
580
560 575
540
520 539
500
480
483
460
440
420
Moscova Rostov pe Don Arhanghelsk
Precipitatiile,casitemperatura,cunoscdiferentiericantitativeanuale
cuprinseintreaproximativ100mminregiuniledeserticesipeste3000
mminunelesistememuntoase,cadeexempluinMuntiiCaucaz.
Repartitialorestedestuldediferita:circa500-600mminCampia
EuropeideEst,400-500mminvestulSiberian,200-300mminestul
Siberian.InKamceatka,acoloundesesimtemusonul,seajungepanala
800mmanual.(vezifigura11)

900
800 Precipitatii medii anuale ( mm/an )
700
600
500
400
300
200
100
0
C.E.E. V Siberian E Siberian Kamceatka
3.2.1Vanturile

Casivanturi,inRusiaavemvanturilepolare
siMinstral,VanturiledeEstsiCrivatul,carebate
pedirectiaNE-SV(anticiclonulsiberiansi
ciclonulmediteranean);crivatuladucevara
caldurasiseceta,iariarnafrigsitroieneste
zapada.
3.3UCRAINA
3.3.1 Aspecte generale
UcrainaestesituatnestulEuropei,maiprecisnsud-estul
CmpieiEuropeneOrientale.Areosuprafaade603700km
isenvecineazacu:Belarudnnord,Federa iaRusnest,
PoloniaiSlovacianvest,Ungaria,Romania iRepublica
Molodovansudiest,MareaAzoviMareaNeagrnsud
3.3.2 Relieful
Sedistingtreitrepemaridepeisajavndnvedere
altitudinilelacaresegsescianume:treaptamontan,
respectivCarpaiiCentralisauCarpaiiPaduro iaiUcrainei,
careocupasud-estulariiiMuniiCrimeiinsudulpeninsulei
Crimeea.
3.3.3 Aspecte climatice

PeisajulUcraineiestedeterminatdeprezen aclimatului
temperat-continentalcuiernimaicalde(celpu innsud)
datorateinflueneiMriiNegre.Temperaturilemediin
ianuariesuntcuprinsentre-4C i-8Cnnord,undegerul
dureazaproape3lunilaKiev,ntimpcensud,iarnavalorile
negativesuntatenuate:laOdessa,nianuarie,sunt-1-0C
(vezifigura12).Varaestepretutindenicald,temperaturilen
iulie-augustoscilndntre20si25C(vezifigura13).Este
sezonulorajelor,cuexcep ialitoraluluisudicalCrimeei,care
seafllaadpostullailelor,protejatdeinfluen eleclimatului
continental.Secetelesunt ieleprezente,iarvntul,uneori
foarteputernic,transportprafmodificndreliefuldunar.
Temperatura medie ianuarie ( C ) Temperatura medie iulie ( C )
30
0
Kiev Odessa

-1
25

-2

20
-3

-4
15

-5

10
-6

-7
5

-8

0
-9
3.3.3.2 Precipitatiile
Precipitaiilesuntgeneratedeorajeledevar,darsunt iploiciclonalecare
provindincirculaianord-vestic.ngeneral,seconstatcploilemairegulatecad
innord-estdepind600mm/anlaKiev.nacestecondiiisedezvolt,alturide
pdure,silvostepsistepdndnastereaanumiteiUcrainabocajera.

Ctresud,precipitaiilescadsub500mm/an,vegeta iadominantfiinddestep
cugramineesubcareseaflcernoziomuri,solurifertile.
nnordulMrilorNegreiAzov,
ploilescadsub400mm/an, Precipitatii medii anuale ( mm/an )
vegetaiaesteexcesivdestep 700
iarpentruagriculturseimpun 600
500
irigaiile.(vezifigura14)
400

300

200

100

0
Kiev Azov Odessa
Uncaracterparticularloferavegetaiadepelitoralul
sudicalCrimeeiundeigasescloculmaimultespecii
subtropicale(laur,chiparos,magnolii,speciidestejaretc.).
3.4Belarus

3.4.1 Aspecte generale RepublicaBelaruseste


situatnparteacentral-vesticaCmpieiEst-
Europene;areosuprafaade207.600km,iarca ari
vecineRusianest,nord-est,Ucrainansud,Lituania
iLetonianvest,nord-vestiPolonianvest.

3.4.2Relieful
arfraccesdirectlaOceanulPlanetar,Belarus
are,pemaimultdetreisferturidinsuprafa arii,un
reliefdecampie,cualtitudinisituatesub200m.
3.4.3Aspecte Climatice

Sunteminprezenaunuiclimattemperat-continentalmai
umedimaimederatctrevestimaiaspructreest(tipic
Europeirsritene).Suntprezentemasedeaercareaparin
circulaiearcticenordicesiaceleivestice,atlantice.Este
evidentinfluenaMriiBaltice,precumsianumeroaselor
mlatiniprinumiditateapecareodegajanatmosfera.
Temperaturamediealuniiianuarieestentre-4nSud-Vest
i-8C,nNord-Est,iaraluniiiulietrecede16-17C.
Precipitaiiledepesc600mmanual,obunparteczndin
intervalulmai-iulie.
3.4.4 Vanturile
VanturileN-E,estetemperat-
continentala,racoroasasiumeda;otranzitiedintre
ceaexcesivadinestsiceaoceanicadinvest.
Ninsorilesuntmaiabundentennord-vest.Cele
maibogateprecipitaiiaulocnperioadacalda
anului.
CONCLUZII
n Europa, limitele dintre clima continental i cea oceanic
sunt dificil de fixat din cauza lipse barierelor muntoase care
determin o tranziie net. Se ridic astfel din nou problema
modalitii de alegere a criteriilor climatice pentru a define
categoriile de clim. Nord-vestul Rusiei este considerat ca
avnd clim continental dac se pune accentual pe
temperaturile de iarn, la fel i n nordul Italiei, dac se pune
accentul pe precipitaii.
Temperaturile variaz n funcie de latitudine i de altitudine
iar apropierea de climatul polar i las amprenta n varietatea
climatului statelor.
Radiaia solar variaz n funcie de locaia geografic a
statului i de unghiul de inciden format cu suprafaa terestr
ntr-un anumit punct/ora. De exemplu, n sudul Rusiei, n
provincial Turan radiaia solar este de 150 kcal/cm/an n timp
BIBLIOGRAFIE
IORDACHECostelaEuropacaracterizaregeograficacomplexa,editura
UNIVERSITARIA,2003
MARINIon,MARINMarianEuropaGeografieregional,EdituraUniversitara,
2002
MARINIonGeografieregionalEuropa.Asia,edituraFundatieiRomaniade
Maine,1999
MARINIonGeografiaContinentelor-Europa,edituraDidacticasiPedagogica,
1982
POPGheorgheClimatologie,EdituraDidacticasiPedagogica,1964
CHMERYLaureClima,edituraMicaEnciclopedieLarousse,2003

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/9/90/Europa_de_Est.png
http://en.climate-data.org/location/218/
http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf