Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hipotermia
Degeraturile
Insolaia
oculcaloric
Trznetele
Muctura de viper
nepturile
de insecte
Mucturile de animale slbatice
Avalanele
HIPOTERMIA
Ateroscleroza
Infeciile
Malnutriia
Diabetul zaharat
Teren artozic
Vrste extreme
Semne si simptome :
Senzatie de frig
Scaderea motilitatii voluntare
Durere locala
Senzatia de arsura locala
Eritem
Parestezii
Anestezie locala
Paloarea regiunii
Rigiditate
Dupa dezghetarea regiunii :
Edem local
Flictene
Escare negre dure uscate
Primul ajutor :
Traumatismele
Asfixia imediata
Asfixia lenta - este cea mai frecventa cauza de
deces in avalanse, prin insuficienta oxigenului din
aerul inspirat, care nu se reimprospateaza suficient
si deci se viciaza treptat, in functie de rata de
consum si mai ales si de factorii anterior amintiti
(distanta fata de suprafata, "punga de aer" creata la
oprire, continutul de aer al zapezii, permeabilitatea
stratului de zapada acoperitor etc.).
Hipotermia
Prim ajutor
www.meteoromania.ro
Harta radar
Grosimea stratului de zapada
Avertizarile meteo
Serviciul Regional de Prognoz a Vremii
Sibiu, tel : 0269-235145
INSOLAIA i OCUL CALORIC
Insolaia pe glob ore pe zi
Insolatia i socul termic pot fi provocate de
expunerea indelungata la razele Soarelui pe
timp de arsita; temperatura ridicata a
mediului, combinata cu umiditate ridicata;
lucru fizic solicitant, intr-un mediu cu o
temperatura ridicata.
Vrstnicii si nou nscuii sunt mai expusi la
riscul de oc caloric.
Insolaia - simptome
Durere Transpiraii
Edem la nivelul muscaturii Bronhospasm
Efectele generale ale Tahicardie
muscturii apar in primele BAV gr 2
20 minute IMA
Greuri si vrsturi Angioedem
Diaree Hemoragii spontane
Colici abdominale Convulsii
Incontinen urinar Coma
Prim ajutor
Linitirea victimei
Sunai la AMBULAN
Imobilizarea membrului muscat
Toaleta plagii cu apa oxigenat
Proximal de plaga mucat se aplic un pansament
cu o fa elastic pentru a ncetini diseminarea
veninului pe cale limfatic. Bandajul elastic se scoate
la spital dup administrarea serului antiviperin.
Indeprtai ceasul, braarile, inelele.
NU facei incizii la nivelul plagii
NU punei ghea pe locul muscturii
Tranportati victima la spital
Serul antiviperin se administreaza in spital
Msuri preventive in timpul deplasrii
Perioada de stare
forma furioas manifestat prin hidrofobie (spasm
hidrofobic prin contractura dureroas a musculaturii
faringiene), aerofobie, agitaie extrem, furie,
hiperacuzie, halucinaii, dispnee, tahicardie, febr
(38-39C); decesul survine n general la 2-3 zile de
la debut (cel mult 7 zile).
forma paralitic, cu parestezii, paralizii
somnolen, fr hidrofobie, cu starea de contien
pstrat, decesul survenind n 8 zile prin insuficien
respiratorie acut i oc.
Boala se mai manifesta prin accese de febra,
tremuraturi, contracturi, prin aparitia unor spasme
dureroase la cea mai mica excitatie, printr-o
modificare a vocii si printr-o salivatie intensa.
Rabia animala se traduce prin modificari ale
comportamentului obisnuit al animalului: daca este
un animal domestic, el devine agresiv in mod
anormal si fara motiv; daca este un animal salbatic se
indreapta spre om in loc sa se indeparteze. Astfel de
modificari comportamentale trebuie sa atraga atentia,
mai ales cand sunt insotite de tulburari ale mersului si
de hipersalivatie.
Prim ajutor
Toaletaplagilor
Pansament
Prezentarea la Centrul Antirabic pt
vaccinarea de urgen.
nepaturile de insecte
Albina
Viespea
Aproximativ 4% din populaie este ns
alergic la veninul de albin i viespe.
La aceste persoane, chiar i o singur
neptur poate provoca o reacie
periculoas, numit oc anafilactic.
Simptomatologie
ABC
Aplicare de ghea la nivelul muscturii
Transportul de urgen la Spital
Copii si varstnicii se interneaza in spital
Scorpionul carpatic
Scorpioni
Centuroides sculpturatus
USA Arizona
Potential letal
Venin neurotoxic la nivelul
sinapsei neuronale si la
nivelul placii motorii
Apare durere si hiperestezie
local
Agitatie, neliniste, varsaturi
Tulburari de vorbire si
deglutitie
Cpua
Capuele triesc de obicei n solul umbrit,
umed i adesea se prind de de iarba nalt,
de tufiuri, arbuti i crengile joase ale
copacilor.
Pajitile i grdinile pot adposti capue,
mai ales cele de la marginile pdurilor .
Borelioza Boala Lyme
Durere intensa
Leziuni eritematoase,
hemoragice
Greata si varsaturi
Insuficienta respiratorie
Soc
Cnidoblast
ABC
Seaplica otet local pt a preveni eliberearea
veninului din celulele intepatoare situate in
tentacule
Pisica de mare
TRZNETUL
Traznetul
este a treia cauza de deces legat
de fenomenele periculoase ale naturii
Frontul rece
Trsnetul este o descarcare electrica in scanteie
care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi
nori(90% din descarcari), fie intre un nor si scoara
terestr (10%).
Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara,
in special, cu sarcina negativa, iar suprafata
pamantului cu sarcina pozitiva.
Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se
numeste fulger, iar fenomenul acustic poarta
denumirea de tunet.
Protecia mpotriva consecinelor duntoare
ale trsnetului se realizeaz cu ajutorul
paratrsnetului, un dispozitiv inventat la
jumtatea secolului al 18-lea de ctre
Benjamin Franklin.
10 % din trsnete ating scoara terestr
Mai puim de 1/3 din victime prezint arsuri,
care sunt superficiale din cauza contactului f
scurt
240,000 victime / an din care 24,000
decedati
Mortalitatea este de 8-10 %- stopul cardiac si
leziunile traumatice
n caz de furtun, trebuie s cutai, pentru a v adposti,
o cldire sau o structur n ntregime metalic, sau
echipat cu un sistem de protecie contra trsnetului.
Majoritatea pagubelor suferite de oameni se datoreaz
focului provocat de trsnet. Restul, sunt cauzate de
descrcrile prin conducte metalice (de aer, gaz, etc.)
sau prin liniile electrice i telefonice.
n timpul unei furtuni, este recomandat s se
deconecteze antena de televizor i s nu se utilizeze
telefoanele fixe. Pe de alt parte, nu este recomandat s
se ating obiecte metalice ca ferestre sau garduri, etc.
Totui, cum s-a menionat, orice cldire reprezint o
mai bun protecie dect un teren deschis. Interiorul
unei maini este de asemenea un loc protejat, dac
nu este vorba de o decapotabil. Automobilul fiind
complet metalic, va avea comportamentul unei cutii
Faraday, salvnd persoanele din interiorul lui.
Este bine s se opreasc vehicolul, deoarece n
drumul su spre pmnt, trsnetul ar putea distruge
un pneu, cauznd astfel un accident.
Pe un teren deschis, obiectele metalice,
oricare ar fi forma lor, sunt foarte periculoase.
A ine n mn un baston de golf, o umbrel, o
unealt metalic sau o undi poate fi mortal.
ntr-un loc fr copaci, oamenii reprezint un
punct mai nalt dect celelalte componente ale
mediului, i n consecin sunt punctul cu cea
mai mare probabilitate de a fi trsnit.
pe un teren descoperit, oamenii pot
suferi rni dac se afl n apropierea
locului unde cade un trsnet, curentul
acestuia se mprtie n pmnt,
producnd diferene de tensiune enorme
ntre puncte apropiate, de exemplu ntre
cele dou picioare ale unei persoane.
Posibilitatea mare a descrcrii trsnetelor n copaci face ca
acetia din urm s fie un refugiu nerecomandabil n timpul
furtunii..
Pe un teren accidentat, trebuie s se evite locurile nalte. Vile,
rpele i prpastiile s-au dovedit a fi mai sigure. Este periculoas
deplasarea cu bicicleta sau clritul, precum i notul.
Nu este permis jocul cu zmee: experiena lui Franklin ar fi putut
fi mortal.
n cazul n care nu exist refugiu apropiat, trebuie s reducei din
nlimea dv. (s v aezai pe vine) i din suprafaa de contact
cu solul (unii-v picioarele), i s nu atingei nici un obiect
conectat la pmnt.
Primul ajutor