ADN Gene Cromozomi

ADN= Substratul chimic al vietii

Carcteristici:
Structura macromoleculara alcatuita din monomeri -
formeaza lanturi moleculare cu rolul de a stoca informative
ereditara
Elementele component au structura cu capacitate de
matrita/model de sinteza al altor molecule complementare
Prezinta stabilitate (la agenti chimici, fizici, mecanici) in
vederea conservarii informatiei ereditare mecanisme de
reparare
Asigura continuitatea in evolutie caracter ereditar
Poate suferi modificari in succesiunea monomerilor
(rearanjari moleculare) caracter de variabilitate
 Istoria ADN:
ADN - Acid timonucleic - extras din timus
ARN - Acid zimonucleic - extras din drojdia de bere
Acid deoxiribonucleic - pentoza din structura monomerilor -
deoxiriboza
Acid ribonucleic - pentoza=riboza

1953 James Watson si Francisc Crick au propus

modelul moleculei ADN:
alcatuita din 2 catene polinucleotidice (monomeri),
legate complementar prin bazele azotate,
infasurate intr-o elice dubla,
rasucita spre dreapta

1962 premiul NOBEL pentru

Modelul Watson-Crick al structurii ADN
 ADN STRUCTURA

STRUCTURA PRIMARA

Macropolimer alcatuit din nucleotide

Unitatea de structura este deoxiribonucleotidul
Cantitate ADN la om 3,5x1012 daltoni
Deoxiribonucleotid:
1. Deoxiriboza un glucid cu 5 atomi de carbon
2. Radicalul fosforic
! sunt commune tuturor macromoleculelor din lumea vie
3. Bazele azotate - componentele care confera specificificitatea de
secventa succesiunea bazelor azotate reprezinta inscrierea
sub forma codificata a informatiei ereditare
 ADN STRUCTURA

BAZE AZOTATE
Clasificare:
- Purinice: (A) - adenina si (G) - guanina
- Pirimidinice: (T) - timina si (C) - citozina
+
PENTOZA (deoxiriboza)
=Nucleozid

Grupul fosforic
se leaga de C5 si C3
al deoxiribozei
(leg. fosfodiester)
= NUCLEOTID
 ADN STRUCTURA

Structura primara
- structura momocatenara rezultata in urma polimerizarii
nucleotidelor
- 2 nucleotide alaturate se leaga prin intermediul
radicalului fosforic in pozitiile C5-C3
- caracteristica structurii primare este data secventa
(ordinea) nucleotidelor din catena polinucleotidica
 ADN STRUCTURA

STRUCTURA SECUNDARA

-Asocierea celor 2 catene prin

legaturi de hidrogen
- 2 catene antiparalele rasucite in
jurul unui ax comun spre dreapta
dublu helix
- scheletul exterior este format din
pentoza si radicalul fosforic iar in
interior sunt bazele azotate
-Intre A=T 2 legaturide higrogen
- intre G=C 3 legaturi de hidrogen
 STRUCTURA SECUNDARA
Dublul helix ADN este polianionic:
-repulsii: intre segmentele lantului care se opun compactarii acestuia
-Afinitate electrostatica crescuta pentru cationii minerali si organici Mg2+,
proteine incarcate pozitiv interactioneaza acizii nucleici

Legatura de hidrogen
-Imperecherile dintre bazele azotate dintre cele 2 catene = imperecheri de tip
Watson-Crick
- A=T imperechere de tip Hoogsten, in ADN triplu helix (ADN-H) si in ARNt
 STRUCTURA SECUNDARA
Tipuri de ADN
Tipul A
- la concentratii saline mari, in cazul deshidratarii
- in vivo, in ARN in zonele unde gruparea 2-OH
impiedica adoptarea formei B
- in duplexurile hibride ADN-ARN
Tipul B
-structura generala a ADN, in regiunile active
metabolic (eucromatina)
-Dublul helix prezinta 2 fose: principala si mica
Tipul Z
- rasucit spre stanga, cu cele mai multe nucleotide
per tura de spira (12)
- prezinta o singura fosa
- in polimerii care au baze azotate alterate
- in vitro apare la concentratii mari de saruri
Tipuri de ADN
Tipul de Directia Perechi Rotatia pe Diametrul
ADN de rotatie de baze perechi moleculei
a pe pas de baze
moleculei elice
A dreapta 11 +34,7 23
B dreapta 10 34,0 19
Z stanga 12 -30 18
 STRUCTURA TERTIARA
-Rezulta din rasuciri, plieri sau suprarasuciri ale dublului helix structura 3D

-Topoizomeraze: enzime care determina suprarasuciri in ADN

-Supra-rasuciri negative: favorabile dpdv energetic
-Supra-rasuciri pozitivi: in vitro

Parametrii de topologie:
Densitatea de suprarasucire (superhelical density): , numarul de
super ture pentru o tura de elice
Numarul de inlantuiri L (linking number): numarul de ture ale unei
catene in jurul axei dublului helix intr-o molecula circulara dispusa
ipotetic pe o suprafata plana
Moleculele care nu difera decat prin indicele L = topoizomeri
Numarul de rasuciri T (twisting number): numarul total de ture (nr.
total de baze/nr baze pe tura)
Numarul de supra-rasuciri W (writhing number): 0 pentru molecula
relaxata, n pentru forma supra-rasucita
L = W+T
 Structura topoizomerazelor
Starea relaxata
-Tensiunea de la nivelul dublului helix este minima,
caracteristica pentru ADN tip B cu 10 perechi de baze pe
tur (10.5pb, Klug, Premiul Nobel 1982)

Starea supra-rasucita
-Supra-rasuciri (supercoiling) pozitive: numarul de
rasuciri creste, tensiunea care apare determina formarea
unei super-helix pozitiv
-Supra-rasuciri negative: scade numarul de rasuciri
helix negativ, cel mai frecvent in natura, si permit o mai
buna interactie cu proteinele si enzimele implicate in
replicare si transcriptie
- la EK supra-rasuciri negative sunt cele care permit o
buna atasare a histonelor
 Structura topoizomerazelor
2 clase de topoizomeraze:
Tpoizomeraze de tip I: taie si re-sudeaza o singura catena de ADN, relaxand-o
prin suprimarea superturelor negative. Aduc ADN-ul supra-rasucit la conformatia
sa initiala.
Topoizomeraze de tip II (giraze): taie ambele catene de ADN si apoi le resudeaza

Aplicatiii medicale:
-quinolonele (Negram, acid nalidixic, novobiocina) pentru tratamentul infectiilor
urinare produse de colibacili
- etopozid, taxolul anticancerigeni, blocheaza refacerea legaturilor din ADN
dupa taierea de catre topoizomeraze
 Proprietatile fizico-chimice ale ADN

Consecintele naturii fibroase si marimii:

-Sarurile de Na ale ADN sunt solubile in apa si dau solutii cu vascozitate ridicata
caracterizate prin fenomenul de birefringenta de curgere
-Alcoolii (etanolul) sunt folositi pentru precipitarea acizilor nucleicii din solutie
-Densitate mare pot fi izolati prin ultracentrifugare

Consecintele compozitiei
- Dozarea ADN pentru continutul in deoxiriboza: coloratia Feulgen
- Absorbtia in UV: la 260nm datorita continutului in baze azotate

Proprietatile mecanice
-Spre deosebire de proteine, scheletul acizilor nucleici este flexibil si extensibil,
esential pentru replicare si transcriptie
 Proprietatile fizico-chimice ale ADN
Denaturarea/renaturarea ADN

-Incalzirea ADN duce la ruprea legaturilor de H si a contactelor van der Waals

ADN monocatenar (denaturat)
-Tm (melting temperature) = valoarea la care din cantitatea ADN dc se gaseste
in forma monocatenara
-Daca solutia este racita prea repede, timpul de cautare al catenelor
complementare este scurt ADN denaturat
-Daca solutia este racita treptata ADN renaturat
!!!!! Tehnica PCR
Agenti denaturanti: ph-ul, tratamentul alcalin, aldehida formica, ureea
 Organizarea ADN-ului la
Eucariote
ADN + ARN, proteine histonice,
nonhistonice, lipide, ioni de Ca2+ si
Mg2+ formeaza fibra de cromatina
Proteinele histonice: H1, H2A,
H2B, H3 H4 ) octamer histonic

Fibra de 11 nm = nucleosomul (200pb, H1

linker, 70 pb)

Fibra de 30 nm = solenoidul (6
nucleosomi pe spira completa)

Fibra de 300nm =Domenii ADN

Fibra de 700 nm

Fibra de 1400 nm = cromozomul metafazic

 Genele unitatile functionale ale ADN
Genomul uman : 3,2 x109 pb din care ~ 1,5 % sunt secvente codificatoare
-Secvente unice sau in copii putine (gene)
-Secvente intermediar repetitive
-Secvente inalt repetitive

Secvente intermediar repetitive=ADN selfish

-102-105 copii/ genom
- 45% din genom
-de tip transpozoni: familii
- LINE (long interspered nuclear elements)
-SINE (long interspered nuclear elements)
- RETROTRANSPOZONI
- PSEUDOGENE (procesate si neprocesate)
 - microsateliti (STR, short tandem repeat): se gasesc si in
interiorul genelor, lungime de 2-4 pb, variaza numarul de repetitii
 Secvente unice = gene
-45% din genom, 1,5% sunt codificatoare, restul sunt introni si ADN de spatiere
Structura genelor la Eucariote
-directia de organizare 5-3
- incepe cu o regiune up-stream 5
- se termina cu o regiune down-stream 3
- promotor (~200pb): contine secvente de legare a factorilor de
transcriptie: GC box, CAAT box, Oct box
- TATA box: locul de initiere a transcriptiei
- inaintea genei sau dupa promotor se poate gasi si ENHANCER-ul care
stimuleaza activitatea transcriptiei
- elemente de raspuns RE: la capatul 5 al promotorului
- la eucariote genele cuprind secvente codificatoare (exoni) si
necodificatoare (introni)
 Structura genelor la Procariote

Teoria operonului (F. Jacob si J.L. Monod):

-la procariote se transcriu mai multe gene odata- OPERON (ARNm este
policistronic)
- un operon contine: genele structurale
- locusul promotor
- locusul operator
- situsul atenuator
- gene reglatoare: inaintea fiecarui operon