Mersul normal si patologic in

biomecanica umana

Consideratii asupra
conduitei terapeutice
Mersul normal
Unul dintre cei mai importani factori ai evoluiei umane este mersul
rectiliniu biped, caracteristica ce deosebete rasa umana de restul
mamiferelor.
Direcia de deplasare este dat de poziionarea labei piciorului,
aceasta poziionare a labei piciorului este asigurata de articulaia
gleznei.
Deosebit de important este faptul c articulaiile membrului pelvin dein
o structur favorabil staticii i mersului. Articulaiile au un grad mare
de libertate pe direcia de deplasare nainte, n timp ce celelalte
articulaii au o libertate mai restrns de mobilitate i micare.
Mersul uman reprezint o micare locomotorie ciclica, care se
realizeaz prin poziionarea succesiva a unui membru pelvin naintea
celuilalt, fiecare din cele doua membre inferioare avnd pe rnd funcia
de propulsor si de suport.
Mersul normal
Stabilitatea corpului uman in timpul mersului este eseniala deoarece
ea trebuie sa susin echilibrul in timpul accelerrii, decelerrii si
oscilaiilor care se produc in timpul efecturii fiecrui pas.
Mobilitatea este indispensabila dirijrii diferitelor segmente ale
corpului uman pe traictoria mers, fiind rezultata coordonrii activitii
musculare, a gravitaiei si a ineriei sistemelor de prghii osteo-
musculare.
Pasul simplu este distanta dintre clciul piciorului de contact cu solul
si vrful piciorului de propulsie, lungimea pasului simplu este mai mare
la brbai dect la femei, la brbai este de aproximativ 0,60 centimetri
iar la femei este de circa 0,50 de centimetri.
Mersul normal

Numrul de pai executai intr-un minut reprezint cadena pailor si

se numete caden sau frecvena. Cadena normala de pai pe minut
ar fi de circa 110-120 de pai simpli.
Mersul este declanat de aplecarea trunchiului spre nainte, care duce
la proiecia centrului de greutate corporal naintea bazei de susinere a
corpului. Unul dintre membrele inferioare intra in extensie iar celalalt
membru inferior devine pendulant prsind solul pentru a fi proiectat
nainte, urmnd a fi din nou fixat pe sol naintea membrului de sprijin.
Unitatea de baza a mersului este data de un ciclu de pai. Acest ciclu
este format dintr-un pas dublu care este reprezentat de intervalul de
timp care se scurge intre doua atingeri ale solului de clciul aceluiai
membru inferior. Durata fiecrei faze in care membrul inferior este
pilon de sprijin sau element pendulant, este dependenta de viteza de
deplasare.
Mersul normal
Mersul normal

Functia de sprijin se imparte in trei faze:

1- aezarea clciului pe sol si se ncheie cnd halucele este in
contact cu solul, aceasta faza reprezint 12% din faza de sprijin;

2 - contactul complet al labei piciorului cu solul si dureaz 40% din

totalul fazei;

3 - aceasta faza ncepe cu ridicarea clciului de pe sol si se

finalizeaz cu desprinderea degetelor labei piciorului de sol, acesta
dureaz 48% din totalul fazei de sprijin
Biomecanica mersului
Gamba piciorului de sprijin se nclina nainte, in sensul unei flexii
dorsale a labei piciorului, astfel ca prin nclinarea gambei anterior,
ntreg corpul, la fel ca si centrul de greutate sunt deplasate in direcia
de mers.
In timpul contactului integral cu solul degetele labei piciorului se afla
ntr
o pozitie neutrala. Desprinderea calcaiului de pe sol determina
extensia pasiva a degetelor, mai ales a halucelui. Desprinderea
degetelor de pe sol se realizeaza prin flexia plantara a lor.

Articulatia soldului este este flectata in timpul plasarii calcaiului pe sol,

genunchiul este in extensie sau usor flectat. In momentul de contact
integral a labei piciorului cu solul, soldul si genunchiul sunt in extensie.
Extensia acestora atinge maximum de amplitudine in momentul
desprinderii plantei de pe sol
Analiza secvenelor mersului din punct
de vedere biomecanic

1 atacul cu talonul se realizeaz cu M.I

sprijinit anterior:
- piciorul in unghi drept cu gamba
- genunchiul extins
- coapsa la 30 fa de vertical
- capul, trunchiul verticale, braul opus
proiectat nainte
- bazinul realizeaz rotaie anterioar 4
Analiza secvenelor mersului din punct
de vedere biomecanic

2 poziia medie de sprijin (sprijin unilateral)

- membrul de sprijin este blocat cu oldul i
genunchiul n hiperextensie, datorit muchilor
fesieri, ischiogambieri, cvadriceps
- tricepsul sural, gambierul anterior, controleaz
micarea de rulare a tlpii pe sol
- capul, trunchiul, verticale
- braele apropiate de axa corpului
- bazinul rotat foarte uor anterior
Analiza secvenelor mersului din punct
de vedere biomecanic

3 desprinderea de sol a piciorului urmeaz dup

momentul verticalei, constituind att o faz de sprijin
ct i de propulsie a corpului nainte i n sus.
Propulsia se realizeaz prin:
- extensia oldului, genunchiului, piciorului intrarea
n aciune a lanului triplei extensii; urmat de uoar
flexie a oldului i genunchiului
- metatarse extinse din MTF
- trunchiul, capul verticale
- braul homolateral uor napoia axului corpului,
cellalt bra naintea axului corpului.
Analiza secvenelor mersului din punct
de vedere biomecanic

4. balansarea
- piciorul n unghi drept i uor eversat
- flexia genunchiului cu oldul iniial n extensie
- nclinarea pelvisului lateral i n jos, aproximativ 5 grade
- flexia oldului
- extensia genunchiului, muchii ischiogambieri blocnd
aceast extensie atunci cnd gamba a ajuns n poziie optim
pentru a ataca solul
- dorsiflexia gleznei imediat nainte de contactul clciului cu
solul
 Parametrii mersului
Ciclul de pit e unitatea de msur a mersului, distana ntre punctul de contact cu
solul al unui picior i urmtorul punct de contact al aceluiai picior. Un ciclu dureaz
1,05 0,10 secunde.
- pasul este distana ntre punctul de contact al unui picior i punctul de contact al
celuilalt
- lungimea pasului este circa 70-80 cm (distana ntre atacul clciului al unui picior i
urmtorul contact al aceluiai clci cu solul)
- distana ntre picioare la nivelul solului este circa 8 cm
- ritmul de mers 90 120 pai / minut
- unghiul de deviaie n afar a piciorului fa de linia dreapt imaginar dintre
picioare pe direcia de mers este de 6,7-6.8
 Analiza centrului de greutate n timpul
mersului

Centrul de greutate descrie n timpul mersului o micare sinusoidal att pe

vertical ct i pe orizontal.
Centrul de greutate al corpului se afl n dreptul vertebrei a doua sacrate la
5 cm mai anterior. Micarea lui este n mod normal cam de 5 cm pe axul
vertical i tot de 5 cm pe cel orizontal.
n momentul dublului sprijin, centrul de gravitate este pe mijloc n punctul cel
mai de jos. N sprijin pe un picior el se urc n punctul cel mai de sus i cel
mai lateralizat (micarea pe orizontal).
Mersul patologic

Mersul normal poate fi modificat de multiple

afeciuni dobndite pe parcursul vieii sau
congenitale.
Pentru a ti in fata crui tip de mers
patologic ne aflam, trebuie sa examinam in
primul rnd lanul cinetic al mebrului inferior,
de la articulaia coxo femurala la picior.
Mersul patologic
La nivelul articulaiei coxo femurale apar modificri secundare unor leziuni
fracturale.
Fracturile de col femural vicios consolidate duc la scurtarea membrului
inferior si la apariia mersului chioptat.
Fracturile masivului trohanterian consolidate vicios produc de asemenea
scurtarea membrului inferior,la fel ca si contuzia capului femural, mersul este
schiopatat.
In luxaia congenitala de sold bilaterala, netratata, membrele inferioare sunt
scurtate, micrile in articulaia coxo femurala limitate si dureroase, mersul
balansat sau aa zisul mers de rata cu bazinul in hiperextensie, lordoza
compensatorie.
In luxaia congenitala unilaterala bolnavul merge legnat, aplecndu-se pe
partea bolnava.
In coxartroza, mersul este lent, ovielnic, pacientul folosete din
proprie iniiativ bastonul de mers. Fazele avansate de coxartroza sunt
caracterizate de mers chioptat si nclinarea bastonului pe partea bolnava.
Este important de reinut ca soldul dureros, indiferent de cauze:
infecioase,T.B.C. , tumorala. produce modificri importante ale mersului normal.
Semnul lui Marjolin sau semnul geambaului este cunoscut in artrita
T.B.C., Situaie in care pacientul evita sa calce pe membrul inferior respectiv.
Mersul patologic

Exista afectiuni neurologice ale regiunii coxo

-femurale care modifica mersul normal: paraliziile
musculare partiale sau totale, uni sau bilaterale.
In paraliziile partiale mersul se realizeaza prin
efectul de suplinire a muschilor ramasi activi.
Membrul inferior sau bazinul sunt proiectati inainte
pentru a se efectua mersul.
In paraliziile totale mersul se realizeaza printr-o
proiectare inainte a bazinului de partea interesata.
Mersul patologic

Articulatia genunchiului in cazul unor afectiuni traumatice

produce modificari importante ale mersului, ducand pana la
imposibilitatea ca acesta sa mai fie efectuat.
O ruptura de menisc, produce un blocaj fix in semiflexie,
ce nu permite efectuarea mersului normal. La fel se intampla si
la fracturile complete ale oaselor care alcatuiesc articulatia
genunchiului.
Mersul este schiopatat in entorsele de genunchi, in
trumatisme meniscale si contuzii.
La nivelul genunchiului pot exista diformitati sau devieri ce
pot modifica mersul uman normal. Diformitatile genunchiului
apar in diferite malformatii congenitale cum ar fi: absenta
congenitala de rotula, aplaziile de femur sau tibie.
Mersul patologic
Devierile genunchiului sunt descrise sub patru forme principale:
Genu varum, este o deviere in plan frontal a genunchiului, membrul inferior
formeaza o curba cu concavitatea interna, punctul maxim al curburii fiind la
nivelul genunchiului. Acesata deformare ce modifica mersul normal se gaseste
in rahitism, in artropatia tabetica, in fracturile platoului tibial intern, in fracturile
condilului femural intern.
Genu valgum, este o deviere in plan frontal a genunchiului, membrul inferior
formand o curbura cu concavitatea in exterior. Se intalneste in rahitism, sechele
de polimielita, luxatia recidivanta de rotula,fracturile de platou tibial extern,
fracturile de condili femurali externi. La examenul clinic un genu valgum este
de180-170 fiziologic, daca unghiul este mai mic de 170 avem dea face cu un
genu valgum patologic.
Genu flexum, gamba se afla intrun anumit grad de flexie pe coapsa. Mersul
normal nu poate fi efectuat. Apare in gonartroza, poaliartrita cronica, T.B.C.
osteoarticular, paralizii spastice, etc.
Genu rcurvatum, este deformarea in care gamba nu se afla in prelungirea
coapsei in timpul extensiei maxime,ci formeaza cu acesta o curba cu
concavitatea anterioara. Se intalneste mai des in sechele dupa fracturi ale
condililor femurali, hiperlaxitati capsulo ligamentare, in neuropatii, etc.
Mersul patologic

In T.B.C. de genunchi apare de asemenea semnul

geambasului, pacientul menajeaza membrul inferior
bolnav, lovind solul mai puternic cu cel sanatos,
producand un zgomot inegal la fiecare pas.
In unele afectiuni neurologice care produc paralizia
muschiului cvadriceps, componenta cea mai
importanta a aparatului extensor a genunchiului,
proiectia inainte a coapsei se face de catre muschii
psoas si tensor al fasciei lata.
O situatie dramatica este produsa de genunchiul
balant paralitic.
Mersul patologic- gamba
Modificari ale mersului normal apar in diferite afectiuni ale gambei.
Traumatismele directe sau indirecte pot produce ruptura tendonului lui
Achile, cu modificarea timpilor mersului normal si abolirea sariturii si
fugii.
In fractura de diafiza tibiala vicios consolidata pot aparea diformari in
valus sau valgus, duc la un mers schiopatat,se produc scurtari uneori.
In absenta congenitala a tibiei apare o deformare in varus, rotatie
interna si flexie a gambei pe coapsa.
Absenta congenitala a peroneului produce o deformare gambei in
valgus.
In leziunile de sciatic popliteu extern apar tulburari senzitive pe
teritoriul cutanat dependent de acest nerv, iar mersul este caracteristic,
stepat sau cosit.
Mersul patologic- glezna

Articulatia gleznei ocupa un rol important in timpullocomotiei, ca

fiind raspunzatoare de pozitionarea labei piciorului in directia de
deplasare, cat si de asigurarea structurii compacte si stabile in
repaus. Un rol foarte important in dinamica mersului il reprezinta
sndesmoza tibio-fibulara,care asigura stabilitatea piciorului si
elasticitatea gleznei, ajuta la economisirea de energie musculara, in
timpul mersului si al deplasarii rapide, prin sistemul sau bioelastic.
Articulatia gleznei este frecvent afectata de fracturi maleolare.
In redorile gleznei de diferite etiologii mersul este modificat datorita
faptului ca piciorul intra usor in usor echinism, pasul se lungest, iar
piciorul este rotat extern.
Atunci cand se produce o anchiloza fixa in echinism, secundar
apare in timp un genu-recurvatum de compensare, fapt ce
altereaza si mai mult mersul normal.
Mersul patologic- piciorul

Deviatiile piciorului sunt cunoscute sub denumirea de picior stramb,

congenital sau castigat.
Exista patru variante de picior stramb:
Picior equin, in care sprijinul pe sol se face pe antepicior;
Picior talus, in care sprijinul se face pe calcai;
Piciorul varus, in care sprijinul se face pe marginea externa a
piciorului, fata plantara a acestuia privind inauntru, supinatie;
Piciorul valgus, in care sprijinul se face pe marginea interna a
piciorului, fata plantara privind in afara, pronatie.
De obicei piciorul stramb, in special congenital segaseste rar intr-
una din aceste variante, ele fiind asociate, cel mai frecvent existand
piciorul stramb congenital varus-equin.
Mersul patologic- piciorul

Piciorul plat, in care sprijinul se face pe marginea interna a

piciorului. Calcaneul este deviat in valgus; antepiciorul este in
pronatie si abductie; degetele sunt rasfirate in evantai, apare un al
treilea punct de sprijinanterior sub capul celui deal treilea
metatarsian.
Piciorul cu: are degetele retractate in ghiara; apar durioame la
nivelul capetelor primului si celui de al cincilea metatars. Toate
aceste deviatii ale piciorului atrag dupa sine modificari imortante ale
mersului normal.
In maladia Kohler, pacientul calca pe marginea externa a piciorului,
mersul normal fiind foarte dureros.
Paralizia totala muschilor unui picior face ca mersul si statica sa fie
greu de executat.
Examinarea mersului este obligatorie intr-o serie de afectiuni
neurologice, uneori acest examen si observatia simpla putand
permite emiterea unui diagnostic
Mersul patologic in afectiuni
neurologice

Mersul, alergarea, saritura sunt acte

voluntare complexe pentru a caror realizare
este nevoie de integritatea sistemului
extrapiramidal, piramidal, cerebral, vestibular,
a aferentelor proprioceptive, a sistemului
muscular si a celui osteoarticular al
membrelor pelvine (inferiore).
Mersul patologic in afect neurologice

Mersul cerebelos apare in leziuni ale

cerebelului. Este un mers necoordonat, pasii
sunt mari, trunchiul prezinta oscilatii
nesistematizate, mersul spastic, hemiplegic
sau paraplegic, in care apar deficiente de
pasire si de propulsie.
Mersul in cazul unui hemiplegic este cosit
datorita flexiei plantare a piciorului. In cazul
unei parapareze spastice mersul este rigid si
saltaret.
Mersul patologic in afect neurologice

Mersul extrapiramidal apare in boala

Parkinson. Pacientul merge cu pasi mici,
trunchiul fiind aplecat inainte, membrele
superioare fiind flectate langa trunchi.
Mersul talonat este mersul leganat de raa
apare in distrofii musculare progresive.
Mersul stepat apare in paralizia muschilor
peronieri si tibiali.
Modalitati de recuperare ale mersului
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Psoas iliacus- intervine la

sfritul primului dublu sprijin,
limitnd tendina de extensie
marcat a oldului prin
contracie izotonic excentric;
- particip la al doilea sprijin
unilateral, realiznd propulsia
coapsei
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Croitor (sartorius)- primul dublu

sprijin: mpreun cu dreptul intern i
semitendinosul se opune accenturii
valgusului fiziologic, stabiliznd
articulaia genunchiului;- la sfritul
celui de-al doilea dublu sprijin
unilateral: limiteaz extensia
genunchiului i acioneaz sinergic
cu muchiul iliac n flexia oldului.
Este rotator extern al oldului.
Micare maxim n momentul
atacului cu talonul
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Tensor al fasciei lata- primul

dublu sprijin: particip la aciunea
stabilizatoare a bazinului, mai
ales n raport cu tibia, deoarece
este biarticular;
- primul sprijin unilateral: asigur
echilibrul lateral al bazinului,
mpreun cu fesierii mic i
mijlociu
- al doilea sprijin unilateral:
asigur echilibrul lateral al
coapsei, fiind antagonistul
adductorilor; menine coapsa n
echilibru.
n absena aciunii sale
predomin intervenia rotatorilor
externi n momentul atacului cu
talonul.
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Fesier mijlociu- primul dublu

sprijin: stabilizeaz lateral
bazinul, mpiedicnd prin
contracie izotonic
excentric nclinarea
bazinului de partea opus;-
primul sprijin unilateral:
asigur mpreun cu
muchiul tensor al fasciei
lata echilibrul lateral al
bazinului
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Fesier mic- primul dublu sprijin:

se contract n tot acest timp i
iniiaz rotaia extern a
bazinului participnd la
stabilizarea lateral a acestuia-
primul sprijin unilateral oscilat:
se contract n tot acest timp,
producnd rotaia bazinului n
raport cu femurul (relativ fix).
Se relaxeaz nainte ca
membrul inferior opus s
realizeze atacul cu talonul.
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Adductorii- primul sprijin

unilateral momentul verticalei:
intr n aciune la sfritul
acestei faze, cnd nceteaz
activitatea abductorilor;- al
doilea dublu sprijin: produc
rotaia intern a bazinului i
reduc flexia oldului- al doilea
sprijin unilateral: stabilizeaz
lateral oldul, fiind antagonitii
tensorului fasciei lata. La
sfritul fazei de oscilaie,
regleaz unghiul de atac la sol,
evitnd rotaia extern.
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Dreptul femural- primul dublu

sprijin: stabilizeaz
genunchiul, opunndu-se
accenturii valgusului
fiziologic;- al doilea dublu
sprijin: iniiaz rotaia intern
a bazinului i flexia oldului;-
al doilea sprijin unilateral: se
contract mpreun cu
croitorul
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Rotatorii externi- intervin n timpul primului

sprijin unilateral, momentul verticalei
Ischiogambieri- primul dublu sprijin: limiteaz
extensia genunchiului, n momentul atacului
cu talonul- al doilea dublu sprijin unilateral:
poriunea scurt a bicepsului (singurul muchi
monoarticular din grup) controleaz calitatea
i amplitudinea flexiei genunchiului; poriunea
lung i ceilali muchi se contract tardiv,
naintea atacului cu talonul
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Cvadriceps- primul dublu sprijin: n timpul

atacului cu talonul, sub influena greutii
corporale, genunchiul tinde s se flecteze,
micare contracarat de muchiul cvadriceps
astfel:1. vatii monoarticulari se contract rapid
izotonic concentric2. dreptul anterior, biarticular
acioneaz ca o ching, diminund flexia
genunchiului i oldului;- primul sprijin
unilateral: cvadricepsul se contract parial,
deoarece stabilitatea genunchiului este
asigurat mai ales de tricepsul sural- al doilea
dublu sprijin: dreptul anterior i cruralul se
contract pentru a limita flexia genunchiului la
sfritul acestui timp- al doilea sprijin unilateral:
dreptul anterior amplific flexia oldului
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Tibial anterior- primul dublu sprijin:

limiteaz extensia piciorului pe sol,
prin contracia izotonic
excentric;- al doilea dublu sprijin:
acioneaz la sfritul acestui timp,
pregtind ridicarea vrfului
piciorului- al doilea sprijin
unilateral: se contract izotonic,
concentric, aciune care se opune
celei din primul dublu sprijin
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Triceps sural- primul dublu sprijin: solearul se

contract la sfritul acestui timp, cnd piciorul este
n contact complet cu solul, stabiliznd genunchiul;-
primul sprijin unilateral: se opun flexiei gambei prin
contracie izotonic, excentric; solidarizeaz gamba
de picior, permind ridicarea talonului printr-o
contracie aproape izometric;- al doilea dublu sprijin:
solidarizeaz gamba de picior i prin contracie
izotonic puternic realizeaz extensia piciorului
pn la 15
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Tibial posterior- primul dublu sprijin: se

contract imediat ce talonul ia contact cu
solul, stabiliznd lateral piciorul; ulterior
execut o contracie excentric antivalgus,
care transfer greutatea corpului pe
marginea extern a piciorului;- primul sprijin
unilateral, momentul verticalei: se contract
aproape de sfritul acestei faze, meninnd
echilibrul medial al piciorului
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Peronier lung- primul sprijin

unilateral: acioneaz ca
antagonist al tibialului
posterior, ridicnd marginea
extern a piciorului;- al doilea
dublu sprijin ridic marginea
extern a piciorului acionnd
ca antagonist al tricepsului
sural, care realizeaz inversia
Muschi ce intervin in biomecanica
mersului

Flexor comun al degetelor- primul sprijin unilateral:

acioneaz ca sinergist al tricepsului sural, aplicnd
degetele pe sol printr-o contracie izotonic excentric;
al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior
Flexor scurt al halucelui- se contract la sfritul
dublului sprijin pentru a menine halucele pe sol, cnd
talonul este ridicat de triceps
Lungul flexor al halucelui- primul sprijin unilateral:
acioneaz ca i tricepsul sural- al doilea dublu sprijin:
solidarizeaz gamba de picior
Mersul la hemiplegic

Pentru a se putea deplasa,

hemiplegicul folosete la
maximum forele musculare
restante, ceea ce ns
atrage dup sine
modificarea n totalitate a
structurii pasului.
Afectarea fazei de sprijin i
fazei de balans se datoreaz
urmtoarelor fenomene:
Reacia pozitiv de suport

Hemiplegicul spastic, atac solul cu metatarsul (nu cu clciul), iar

stimulul exteroceptiv declanat de contactul piciorului cu solul,
declaneaz contracia simultan a flexorilor i a extensorilor,
provocnd astfel rigiditatea M.I. plegic. De asemenea, i un stimul
proprioceptiv produs de tensiunea muscular provocat prin flexia
dorsal a piciorului a piciorului contribuie la rigiditate. Aceast
rigiditate are urmtoarele consecine:
- suport greutatea bolnavului, dar nu permite mobilitatea
articulaiilor, precum i a ajustrilor fine posturale a muchilor M.I.;
- datorit suprafeei de sprijin reduse, crete dificultatea meninerii
echilibrului, fenomen compensat de ctre trunchi, M.S. de partea
hemicorpului sntos.
Rspunsul static se termin o dat cu dispariia stimulilor
prezentai, adic atunci cnd M.I. este ridicat de pe sol.
Reacia negativ

Reprezint procesul contrar al reaciei

pozitive de suport. La spastici ridicarea de pe
sol a M.I. plegic n timpul fazei de balans nu
produce relaxarea reflex complet a
muchilor extensori, astfel reacia pozitiv de
suport nu este niciodat total inhibat,
inducnd un grad de contracie al
extensorilor, ce nu permite bolnavului s-i
ridice planta de pe sol n timpul mersului
Reflexul de extensie ncruciat

Reprezint un reflex medular ce const n tripla flexie a membrului ce este excitat, concomitent
cu extensia membrului opus. Efectul lui asupra hemiplegicului este urmtorul: ridicarea de pe
sol a M.I. sntos provoac exagerarea tonusului extensorilor gambei de partea plegic,
transformnd M.I. afectat ntr-un pilon rigid. Astfel bolnavul i pierde echilibrul, evit cderea
pe spate prin flexia oldului i plasndu-i M.I. sntos naintea celuilalt, astfel hemicorpul
bolnav rmne n urm.
Fora reflexului de extensie ncruciat, ntrit de reacie pozitiv de suport are ca rezultat
mersul caracteristic hemiplegicului.
n faza de sprijin pe M.I. afectat apar urmtoarele probleme majore:
- absena dorsiflexiei piciorului precum i a extensiei oldului
- absena controlului de flexie extensie a genunchiului pe arcul de 0-15
- excesiva deplasare lateral-orizontal a pelvisului de partea afectat concomitent cu excesiva
nclinare n jos a pelvisului de partea intact.
n faza de balans pe M.I. afectat apar problemele urmtoare:
- absena flexiei genunchiului la desprinderea vrfului piciorului de pe sol, producnd abducia
M.I. ce d natere mersului n circumducie (cosit)
- absena flexiei oldului
- absena extensiei genunchiului concomitent cu dorsiflexia piciorului la contactul clciului cu
solul
n timpul mersului, M.I. paralizat este proiectat nainte printr-o micare de balans a bazinului, se
menine rigid i descrie o micare de circumducie. Piciorul sntos este dus pn la nivelul
piciorului paralizat. S-ar putea spune c membrul paralizat execut numai semipasul anterior
iar membrul sntos numai semipasul posterior.
Schema comparativa a mersului la
hemiplegic

Micarea articulaiilor M.I. normal

comparat cu cele ale articulaiilor M.I.
plegic n timpul pasului anterior.
ax < ax
ay < ay
Fv > Fv
Mk < Mk
ay ay distana genunchi sol
Mk Mk extensia art. Genunchiului
Fs Fs fora de frecare
Fv Fv fora reactiv a solului
ax ax distana ntre proiecia
perpendicular a genunchiului pe sol
i contactul piciorului cu solul
METODOLOGIA RECUPERARII
MERSULUI LA HEMIPLEGIC

Recuperarea mersului incepe prin ridicarea

pacientului in ortostatism intre barele paralele
Dupa obtinere ortostatismului se incepe reducarea
mersului intre barele paralele
Reducare echilibrului in timpul sprijinului in baston
Reeducarea mersului cu ajutorul bastonului
Mersul independent fara ajutor
Urcatul si coboratul sacrilor cu bastonul sau
independent
Mersul la paraplegic

Mersul paraplegicului depinde de nivelul si

gravitatea leziunii
In functie de restantul functional paraplegicul
trebuie sa invete mai multe tipuri de mers
- mersul alternant in 2 sau 4 timpi
- mersul pendular
Mersul pendular

Mersul pendular este de cele mai multe ori

caracteristicin special leziunilor inalte de
coloan vertebral mai sus de D10,
Exista 2 tipuri de mers pendular,aceste doua
tipuri de mers se pot realiza prin tararea
picioarelor pe sol sau prin ridicare de pe sol
Mersul pendular nu este posibil in cazul in
care este o spasticitate crescuta pe muschii
flexori sau abdominali
Mersul pendular

Mersul swing to gate- fie tarsait fie cu ridicarea

picioarelor de pe sol se caracterizeaza prin
deplasarea picioarelor simultan pana la nivelul
sprijinului
Mersul ,,swing trough to gate se caracterizeaza
prin depasirea, cu membrele inferioare, a liniei de
sprijin
Acest tip de mers se vor exersa intai intre barele
paralele , apoi cu cadrul de mers (pt) ca in final sa se
treaca la mersul cu ajutorul carjelor cu sprijin pe
antebrat
Mersul alternant

Mersul alternant in 2 si 4 timpi se caracterizeaza prin

faptul ca prin faptul ca sunt ciclice si se apropie cel
mai mult de mersul normal
Pentru a putea indeplini aceste tipuri de mers
paraplegicul trebuie sa aiba un bun control al
bazinului iar leziunea nu trebuie sa fie mai sus de
D12
Mersul in 2 timpi este mai dificil si se realizeaza prin
participarea flexorilor coapsei si un bun echilibru
Mersul alternant

Mersul in 4 timpi (T) cu ajutorul carjelor

T1 avanseaza carja dr
T2 se ia sprijin in carja stang, se inclin
trunchiul puin in lateral dreapta si se
avanseaz cu piciorul stang
T3 se inainteaza carja stg
T4 se inainteaza piciorul dr
Mersul alternant

Mersul alternant in 2 timpi cu ajutorul carjelor

T1 in acelasi timp se inainteaza carja stg si
piciorul dr
T2 se inainteaza carja dr si piciorul stg
Mersul in afectiuni traumatice ale
membrelor

In cazul leziunilor traumatice ale mebrelor

musculatura de la acest nivel sufera un proces de
hipotrofie iar stabilitatea articulra scade f mult
In acest sens reluarea mersului se face prin
incarcarea progresiva a segmentului afectat (prin
reluarea progresiva a sprijinului)
Este indicat ca incarcarea initiala sa fie de 8-10% din
greutatea corporala, sprijinul total fiind reluatat
progresiv in functie de restantul functional si de
evolutia pacientului.
Reeducarea mersului

Datorita imobilizarii de lunga durata

reeducarea mersului va incepe inca din
perioada imobilizarii la pat
Fiindca mersul va incepe cu folosirea unor
mijloace ajutatoare este necesar a dezvolt
musculatura trunchiului si a mebrelor
superioare inca din perioada imobilizarii la
pat, atat din decubit dorsal cat si din asezat
Reeducarea mersului

Reeducare va incepe cu in ordinea prezentata mai sus dar pe

teren plat apoi se poate trece pe planuri inclinate
Este ideal ca reducarea mersului sa inceapa in bazine cu apa
In cazul mersului pe pante ascendente (rampe) trunchiul se
inclina anterior, genunchiul care paseste se flecteaza mult, iar
pe sol se aseaza mai intai antepiciorul si apoi calcaiul,
musculatura MI realizeaza contractii concentrice
In cazul mersului pe pante descendente trunchiul se inclina
inapoi , genunchiul care paseste se extinde iar piciorul este
asezat pe sol prima data cu calcaiul si apoi va ajunge in sprijin
pe toata talpa, musculatura MI va executa contractii excentrice
Bibliografie selectiva

Mariana Cordun Kinetologie medicala ed axa

1999 pag 418-430
Sbenghe, T. Kinetoterapie profilactic, terapeutic
i de recuperare, Editura Medical, Bucureti 1987
Sbenghe, T. Bazele teoretice i practice ale
kinetoterapiei, Editura Medical Bucureti 1999
Baciu, C., Chirurgia i protezarea