Diareea

Alergii alimentare
Boala Celiaca Enteropatie
glutenica

Dr Mocan Mihaela
Diareea
Subiecte de examen

1. Definiti si clasificati diareea in functie de mecanismul

de producere.
2. Care sunt manifestarile digestive si extradigestive in
enteropatia glutenica?
3. Enumerati cele 8 alimente cu potential alergen.
Intestinul subire. Rapel de anatomie

Intestinul subire:
(pilor la valvula ileo-cecal)
3m
- duoden - 25-30cm
- jejun 2/5 proximale
- ileon 3/5 distale

Histologie: 4 tunici:
-mucoasa - epiteliu, lamina
propria, musculara mucoasei
-submucoasa
-musculara propria
-seroasa
 Intestinul subire. Rapel de anatomie
Observaii: adaptare anatomica la
functia de absorbtie
*Suprafaa mucoasei - multiplicat
de 600 de ori (valvule conivente,
viloziti, microviloziti)
* Epiteliu - 4 tipuri de celule:
- enterocite absorbie
- celule caliciforme mucus
- celule Paneth -lizozim,substane
antibacteriene
- celule endocrine i argentafine
(sistemul neuro-endocrin difuz)
secretina, colecistochinina,
gastrina, somatostatina, motilina,
neurotensina,GIP, VIP, serotonina
* Foliculi limfatici, plci Payer
endocitoza macromolecule
(virusuri, bacterii),
captare/transport antigene
Intestinul subire. Rapel de anatomie

Vascularizaia arterial
Duodenul
- artera gastro-duodenal
artera hepatic
trunchiul celiac
- artera pancreatico-
duodenal
artera mezenteric
superioar

Jejunul i ileonul
artera mezenteric
superioar
Intestinul subire. Rapel de fiziologie

Rapel de fiziologie

Funciile principale ale intestinului subire

*absorbia
*digestia intraluminala

Altele - *protecia imunitar

Intestinul subire. Rapel de fiziologie

Pasajul alimentelor din

lumenul intestinal n mediul
intern
3 etape succesive:

- digestia principiilor nutritive

transformate in forme
absorbabile (AA, AG,
monozaharide, vitamine,
minerale)
- penetrarea la nivelul mucoasei
intestinale a principiilor
nutritive, transformate in forme
absorbabile enterocite
- transferul n vasele sanguine i
limfatice
Intestinul subire. Rapel de fiziologie
Absorbia normal n raport cu
segmentul intestinal

Duoden - Ca, Fe, acidul folic

Jejun - lipide, proteine, hidrai de

carbon, vitamine liposolubile A,D,
E,K, acidul folic, oligoelemente,
apa, electrolii

Ileon - vit. B12, acizii biliari, apa,

electrolii

Colon - apa, electrolii

Intestinul subire. Explorri

Explorri utilizate n patologia intestinului

subire:

Explorri morfologice
Explorri funcionale
Explorarea bacteriologic
Intestinul subire.Explorri
Explorri morfologice

1.Tehnici radiologice clasice: Rx pe gol, Rx.Ba

2.Endoscopie (eso-gastro-duodenoscopie si
colonoscopie) + biopsii + ex. Histopatologic (D2,
ileon)

3.Capsula endoscopic, enteroscopia

4.Endosonografie (eco-endoscopie) (D2)

5.TC, RMN cu substana de contrast

6. Arteriografie mezenteric superioar

Intestinul subire.Explorri

Tehnici radiologice:

- Examenul radiologic "pe gol" (nivele hidroaerice)

- Examenul radiologic cu substan de contrast

baritat
- tranzit baritat
- enterocliza +- dublu contrast (Ba-aer)

- TC/RMN cu cu substan de contrast

Intestinul subire.Explorri
Intestinul subire.Explorri

Endoscopie + biopsii:

- Duodenul
(eso-gastro-duodenoscopie)
- Ileonul
(colonoscopie + ileoscopie)
+ ex. histopatologic +-
imuno-histochimie +- histo-
enzimatic

Enteroscopia

Capsula endoscopic
Intestinul subire. Explorri

Explorri funcionale

- Examenul de scaun malabsorbie

(principii care nu se absorb si raman in scaun)

- Examinri din snge pentru sindrom carenial

(principii care nu se absorb si nu ajung in sange)

Alte explorari ?!
- Teste funcionale de maldigestie i malabsorbie
- Teste de exudaie proteinic intestinal
- Funcia motorie - examen radiologic: Ba, bile radio-opace
Intestinul subire. Explorri

Valoarea examinrilor biologice n bolile

intestinului subire

sindromul carenial
explorarea status-ului imunitar
evidenierea unor mecanisme, complicaii
Intestinul subire. Explorri

Explorarea bacteriologic

- coproculturi
- explorri parazitologice
- explorri micologice
- explorri virusologice
- populare bacterian patologic
Sindroame n patologia intestinului
subire

Sindromul diareic
Sindromul de malabsorbie

Definiie termen sindrom: asociere de simptome i

semne care sugereaz o patologie a unui anumit
organ

Sindrom diareic scaune moi/apoase, numar mai

mare
Sindrom de malabsorbtie diaree + sindrom
carential
Sindromul diareic
Definiii generale:
*Tranzit digestiv normal 3 scaune/zi 3 scaune/spt
*Diareea evacuri mai multe, scaune mai fluide
Recunoaterea diareei
*Definiie diaree =
*numr de scaune mai mare de 3/zi
*consistena predominant apoas
*cantitate de peste 200g/zi
*datele coprologice - produi de maldigestie /
malabsorbie n scaun

*Diferenierea diareei de: incontinena anal, diareea

simulat
Sindromul diareic

Fiziologia intestinal normal

Volum coninut intestinal/zi = 7L (alimente, lichide,

secreii digestive)
Absorbie 5L intestin subire
1,5-2L colon (apa)

Scaun 100-200 mL (100-200 g scaun uscat)

Diaree scdere absorbie IS +- colon

Sindromul diareic - clasificare

Clasificarea diareei n funcie de evoluie:

acut / cronic
Sindromul diareic - Diareea acut

Diareea acut

Definiie: durata <4 spt.

Cauze:
- 90% - infecii
- 10% - altele medicamente, ingestie toxice, ischemie
etc
Sindromul diareic - Diareea acut infecioas
Diareea acut infecioas
- Ctigat
- Transmitere
- alimente, ap contaminate
- Oro-fecal contact cu persoane bolnave, produse
patologice
- Populaii cu risc:
* Cltorii n zone cu risc endemic
* Consum anumite alimente
* Imunodeprimai
Deficit imun primar deficit IgA, deficit imun comun
variabil)
Deficit imun secundar SIDA, btrni, imunodepresie
farmacologic)
* Subieci instituionalizai
Sindromul diareic - Diareea acut infecioas
Manifestri clinice

a. Digestive: diaree, greuri, vrsturi, dureri

abdominale

b. Generale febra

c. Sistemice
*sindrom Reiter (artrita, uretrita, conjunctivita)
Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia
*tiroidita, pericardita, glomerulonefrita Yersinia
* sindrom hemolitic-uremic E coli
enterohemoragic, Shigella

d. Diareea simptom major n infecii sistemice

hepatite virale, soc toxic, infecii cu listeria,
legionella
 Sindromul diareic - Diareea acut infecioas

Evoluie necesitate investigaii tratament

Usoar - autolimitat spontan sau post-terapeutic
tratament AB empiric +-
Medie diaree moderat sever i febril tratament AB
empiric +- investigatii
Sever investigaii etiologice + tratament

criterii de severitate:
*epidemie comunitar (toxiinfectii alimentare)
*durata > 48 ore, fr tendin de ameliorare
*diaree profuz cu deshidratare
*diaree hemoragic
*febra > 38,5
*asociere de dureri abdominale severe, la pacient > 50 ani
Sindromul diareic - Diareea acut infecioas
Tratament - principii
1. Suplimente hidrice-electrolitice cale
oral/parenteral
2. Antibiotice:
- Antibioterapie empiric
* diaree moderat, febril quinolone ciprofloxacina
1g/zi, 3-5 zile
* giardia metronidazole 1g/zi. 7 zile
- Antibioterapie conform etiologiei/antibiogramei
- Acoperire cu antibiotice la valvulari, purttori de
grefe vasculare, imunodeprimai, vrstnici
- Profilaxie cu AB la subieci cu risc, n cltorii in zone
endemice (deficit imunitar, boli intestinale inflamatorii,
aclorhidrie gastric (Biseptol, Ciprofloxacina
3. Modulatoare de motilitate Loperamid (Imodium)
numai n afara simptomelor de severitate !!!
4. Restaurarea florei intestinale dupa antibioterapie -
Probiotice
Sindromul diareic - Diareea acut infecioas

Probiotice:

Tipuri: formule medicamentoase care conin specii

de lactobacili, bifidobacterii
Sursa
alimentar iaurt (lacobacili)
- produse farmaceutice
Indicaii:
- Dup antibioterapie cu spectru larg
- Diaree, constipaie, balonare, dispepsie gazoas
 Sindromul diareic - Diareea acut infecioas regim
alimentar
Repaus digestiv complet - pn la ncetarea vrsturilor,
durerilor

*Reechilibrare h-e, a-b, susinere nutritiv oral/parenteral

Reluarea alimentaiei p.o. treptat, mese mici, repetate

- se ncepe cu lichide cldue - ceaiuri ment, mueel,
nendulcite
- se adaug treptat - sare, zahr, supe, orez, cereale,
zarzavat, carne, ap mineral/simpl - alimente bine fierte -
carne, legume, cartofi, pine, brnz
- excluse, pn la restabilirea complet - lapte, alimente greu
digerabile - fasole, varz, celulozice, sosuri, prjeli,alcool
*Revenirea la alimentaia normal - 1-3 spt.
Diareea cronic

Diareea cronic

Definiie durata > 4 spt

Cauze: non-infecioase > infecioase

Cauze majore: n funcie de mecanism i etiologie

Analiza unei diarei cronice:

a. Diareea cu steatoree
b. Diareea apoas
c. Diareea inflamatorie
Diareea cronic aspect mecanisme - cauze

a. Diareea cu steatoree
Aspect scaun: voluminos, neformat, pstos, decolorat, lucios,
picturi de grsime
Cauze: maldigestie, malabsorbie grasimi, afeciuni care
interfereaz cu drenajul limfatic

b. Diareea apoas
Aspect scaun lichid, fr produse patologice
Cauze: carenta dizaharidazic, malabsorbtia acizilor biliari, boli
ileale, post-vagotomie, tumori endocrine, diareea diabetic,
diarei congenitale, sindromul intestinului subire scurt

c. Diareea inflamatorie
Aspect scaun: scaun cu produse patologice, mucus +- snge
Manifestri generale +- : febra, dureri abdominale
Cauze : boli inflamatorii intestinale
Diareea cronic analiza pacientului cu diaree cronica

Analiza unui pacient cu diaree cronic

Anamneza, ex. obiectiv, ex. biologice sanguine de

rutin:

- pot sugera mecanismul diareei,

- pot identifica asocierile evocatoare pentru unele etiologii
i
- pot evalua status-ul nutriional i hidro-electrolitic al
pacientului
Diareea cronic analiza pacientului cu diaree cronica

Diareea
a. Recunoaterea diareei
b. Circumstane clinice orientative pentru caracterul
acut/cronic, funcional/organic al diareei i chiar pentru
orientare etiologic
Caracterul acut/cronic
Caracterul organic/funcional
Istoricul bolii personale
Antecedete personale patologice
Circumstane imediate
Vrsta la care se manifest
 Diareea cronic analiza pacientului cu diaree cronic

Diareea - recunoaterea diareei

Definiie =
*numr de scaune mai mare de 3/zi
*consistena predominant apoas
*cantitate de peste 200g/zi
*datele coprologice - produi de maldigestie sau
malabsorbie n scaun

Diferenierea diareei: incontinena anal

Diareea - Circumstane clinice orientative

Caracterul organic/funcional
orarul i cantitatea diareei

*Diareile organice i noaptea

*Diareile funcionale predominant ziua
n colonul iritabil dimineaa
*Originea entrogen : cantitatea mare i asocierea
slbirii
*Diareile colice: mai reduse cantitativ, starea
general se altereaz trziu
Diareea - Circumstane clinice orientative

Istoricul bolii :

- condiiile de debut (acut sau progresiv), relaia

cu alimentaia,
- dac diareea a fost continu/discontinu, n
cantitate mare/mic,
- rezultatul unor terapii,
- simptomele asociate - durere (sediu i caracter),
balonare, manifestri ano-rectale, fenomene
generale (febra, starea de nutriie)
Diareea - Circumstane clinice orientative

Antecedentele personale patologice:

- boli digestive anterioare, alte boli; chirurgie tub digestiv,

pancreas, ci biliare

- infecii, intoxicaii, teren alergic, deficit imun

- labilitate psiho-emoional, modificri de comportament

- cltorii n alte zone geografice

- condiionarea genetic - diaree n copilrie, la ali membri

din familie
Diareea - Circumstane clinice orientative

Circumstanele imediate :
cnd diareea se repet la acelai
aliment/condiii

- carena dizaharidazic (lactaza)

- alergia alimentar
- sindrom dumping
Diareea - Circumstane clinice orientative

Vrsta

- copiii mici infecii, cauze genetice de diaree

- colari parazitoze

- adultul tnr boli inflamatorii ale intestinului

(Crohn, RCH)

- vrstnic neoplazii, diarei din boli sistemice,

post-laxative, dup intervenii chirurgicale,
insuficiena pancreatic, ischemia intestinal
 Diareea cronic explorri

Explorri diagnostice
Ex. Scaun:
macroscopic, microscopic, test Hemocult, coprocultura,
parazii
CALPROTECTINA (proteina derivata din neutrofile) test
non-invaziv, discriminativ intre afectiunile intestinale
funcionale / inflamatorii
Ex. Biologice: anemie, proteinemie, sindrom inflamator,
echilibru h-e, a-b, altele
Ex. Morfologice: - eso-gastro-duodenoscopie + biopsii
D2; - colonoscopie + biopsii
Diareea cronic diagnostic

Diagnostic pozitiv

1. Diagnostic de confirmare
2. Diagnostic evolutiv diaree acut/cronic
3. Diagnostic patogenetic !?
4. Evaluare sediu predominant afectat - IS/colon
5. Evaluare substrat organic/funcional
6. Diagnostic etiologic

Diagnostic difereial
-. Eliminarea de produse patologice
-. Incontinena anal
-. Falsificarea diareei
Diareea cronic principii de tratament

Diareea cronic. Principii de tratament

1. Suport nutriional
2. Tratament etiologic
3. Reechilibrare h-e, a-b

4. Tratament simptomatic/nespecific al diareei ?!

- modulatoare de motilitate : derivai opioizi loperamid

(Imodium), difenoxilat-atropina (Lomotil) ???
- ageni formatori ai scaunului mucilagii psylium,
ispagula, pectine, metilceluloza
- mucoprotectoare: preparate de caolin, Al, Ba, Bi
Diareea cronic principii de tratament

Suportul nutriional :

a. Principii generale

b. Suportul nutritiv n raport cu boala de fond

i faza acut / remisiune a bolii
Diareea cronic principii de tratament. Suportul nutriional

Total caloric/24 ore

Coninut:
- proteine, lipide, hidrati de carbon
- Vitamine: C,A,D,E,K,acid folic, B6, B12
- Minerale: Fe, Zn, Ca, K, Mg

Numr mese/zi: 5-6

Diareea cronic principii de tratament. Suportul nutriional

Proveniena principiilor nutritive:

- Alimente

- Suplimente nutritive Formule lichide

preparate comerciale, care conin
principii nutritive n forma final de
transformare (aa, acizi grai, mono-
dizaharide, vitamine, minerale)
Diareea cronic principii de tratament. Suportul nutriional

Modalitate de administrare:

- Calea oral

- Nutriia enteral (cale orala/sonda naso-

gastrica/gastrostoma)

- Nutriia parenteral (i.v.)

Alergii Alimentare
 Definitie
Experimentul Prausnitz 1921 autoinjectarea de ser de
la un pacient alergic la peste si apoi de extract de
peste in acelasi loc si in locul de control baza
imunologica.

Studiul Loveless 1950 imprecizia stabilirii

diagnosticului de alergie la proteinele din lapte pe
baza anamnezei.

A standardizat metoda de diagnostic food challenge-

in alergiile alimentare
 Definitie
Reactia Toxica se va produce la oricare individ care
ingereaza o cantitate suficienta.
Reactia Non-toxica depinde de susceptibilitate individ:
Imun-mediata alergie alimentara sau
hipersensibilitate alimentara
Mediate IgE sau non-IgE mediate celular.
Non imun-mediata intoleranta alimentara
Efecte adverse la aliment- enzimatice,
farmacologice sau ideopatice
Deficitul secundar de lacataza intoleranta
enzimatica
Reactioneaza anormal la alimente
ex.Tyramina branza invechita vasodilatie
 Prevalenta
6% copii si 3,5% adulti alergii alimentare
Lapte 2,5%, oua 1,5%, alune 0,8%, grau&soia 0,4%
Aproape toti copii dezvolta alergie la laptele de vaca in
primul an de viata, 2/3 mediata IgE si 35% dezvolta si
alte alergii
Alergia la alune, nuci, susan, fructe de mare este pe
tot parcursul vietii, dar aprox 20% dintre copii mici cu
alergie la alune dezvolta intoleranta clinca.
Unele alergii dezvoltate in copilarie persista si la varsta
adultului crustacee, alune, nuci si peste.
5% din populatia SUA si UK alergie la legume si
fructe proaspete- reactii incrucisate cu polenul la care
au alergie sezoniera.
Patogeneza
Tubul GI proceseaza alimentele ingerate intr-o forma
care sa poate fi absorbita si utilizata pentru energie si
crestere celulara.
In acest proces mecanisme imunologice si non-
imunologice ajuta distrugerea diversilor antigeni
(bacterii, virusi, paraziti si proteine alimentare) sau
blocarea intrarii acestora in organism.
In ciuda acestei bariere elegante proteinele alimentare
intacte antigenice reusesc sa intre in circulatia
generala, dar sunt ignorate de sistemul imunitar care
devine Tolerant la aceste substante non-patogene.
Alergii IgE-mediate
Debut rapid min/ore dupa ingestie alimentului incriminat. Pot fi detectate prin teste
Ac IgE specifice.

Alergie mediata de polen Alergie orala

Reactie de hipersensibilitate la nivel orofaringe si rar
include alte organe
Manifestare prin prurit si angioedem la nivelul buzelor
palat, limba, faringe care se rezolva relativ rapid si
apar dupa ingestie de fructe si legume proaspete
Simptomele sunt mediate IgE de care secvente de
aminoacizi din anumite peptide care se gasesc si in
polenul plantelor acestea se distrug prin preparare
termica
Afectati de obicei pacientei cu rinita alergica sezoniera
Pepeni, banane, cartofi cruzi, morcovi, telina, mare,
alune de padure, kiwi.
Alergii IgE-mediate
Alergia gastrointestinala
Se insoteste de manifestari alergice generalizate piele, cai
respiratorii
Simptome dezvoltate min/ore greata, durere abdominala,
crampe, voma si diaree.
La unii copii poate aparea doar o reactie subclinica manifestata
lipsa apetit si durere abdominala.

Colicile sugarului
Sapt 2-4 --- luna 3-4 de viata a sugarului
Factori mediati IgE responsabili din alimentatia mamei- daca
copilul este alimentat la san sau in formula de lapte praf folosita.
Non-mediate IgE
Sindrom enterocolitic indus de
proteinele alimentare
Prezenta la sugar 1sapt 3 luni
Diaree si voma prelungite cu deshidratare
Lapte vaca si soia; ou, grau, orez, ovaz,
alune,nuci, pui, curcan, peste, fructe de mare
care le manca mama
Prezenta de sange PMN si eozinofile in scaun
Dg.pozitiv indepartarea alergenului incriminat
produce disparitia simptomelor in 72h; deficienta
secundara de dizaharidaza poate persista
Non-IgE mediata
Enteropatia indusa de proteinele alimentare
Se manifesta in primele luni de viata prin diaree si creste
slaba in greutate
Voma si diaree prelungite la 2/3 pacienti
Malabsorbitie grasime in scaun, absortie deficitara D-
xyloza.
Sensibilitatea la proteinele din laptele de vaca cea mai
frecventa cauza; se pot asocia sensibilitate la soia, oua,
grau,orez, pui si peste.
Dg.pozitiv excluderea antigen responsabil, endoscopic
atrofie vilozitara parcelara/neuniforma
Lipsesc manifestarile de colita - mucus, sange desi 40%
sugari au anemie
Vindecarea implica indepartarea alergenului 6-18 luni.
Management
Istoricul bolii util detectarea r.anafilactica
<50% din alergiile alimentare raportate se pot devedi prin
teste dublu orb.
Informatii utile care trebuie obtinute:
Alimentul care a provocat reactia
Cantitatea de aliment ingerata
Timpul intre ingestie si aparitia simptomelor
Tipul de simptome provocate
Simptome similare la intestia anterioara a alimentului incriminat
Supiciunea IgE mediat sau non-IgE mediat
Management
Alimente responsabile de hipersensibilitate
IgE mediate Non-IgE mediate
Lapte Secara
Oua Vita, miel
Alune Oua
Crustacee Peste
Nuci Lapte
Susan Crustacee
Peste Soia
Soia Grau
Grau Cartofi

Tratament cu antihistaminice, corticosteroizi si Anti

IL 5
Interventii nutrinionale in intoleranta la
lactoza
Tratamentul dietetic consta in excluderea din
alimentatie a produselor lactate si a
derivatelor.
Produsele lactate care trebuie excluse:
Lapte
Lapte praf, zer
Iaurt (unii pot tolera iaurturi in cantitati
mici)
Branzeturi
Unt (unii pot tolera untul in cantitati mici)
Smantana
Frisca
 Interventii nutrinionale in intoleranta la
lactoza

Alte alimente care pot contine lactoza si sunt interzise:

- paine si alte produse de patiserie preparate cu
lapte/derivate
- musli procesate
- cartofi instant, supel instant sau bauturi pentru micul dejun
- margarina
- carnuri preparate-mezeluri
- sosuri de salate, sosuri preparate cu lapte/smantana
- dulciuri sau alte snacks-uri
- amestecuri pentru clatite, biscuiti, prajituri
- supe crme
- shake-uri
- ciocolata
Cateva asa-zise produse non-lactate, cum ar fi laptele praf
pentru cafea sau frisca vegetala, pot contine ingrediente
derivate din lapte si deci, pot contine lactoza.
Interventii nutrinionale in intoleranta la
lactoza
Trebuie citite etichetele de la produsele alimentare cu atentie,
cautand nu numai laptele sau lactoza, ci si cuvinte ca zer, lapte
batut, produse intermediare din lapte, produse solide din lapte
praf si lapte praf degresat. Daca oricare din acestea apare pe
eticheta, produsul poate contine lactoza.

Urmatoarele sfaturi pot ameliora simptomele asociate cu

intoleranta la lactoza:
- Disconfortul gastric poate fi diminuat daca laptele se bea
impreuna cu felul de mancare principal si nu ca atare
- Se recomanda branza cheddar sau schwaitzer sarace in lactoza
- Se recomanda iaurturile cu culturi active
- Se recomanda tratarea laptelelui cu formule de reducere a
lactozei. Prin adaugareea acestor substante si refrigerarea laptelui
se poate hidroliza pana la 99% din lactoza
-lapte cu cacao
- consumul de suplimente cu LACTAZA (enzima care digera
lactoza)
 Interventii nutrinionale in intoleranta la
lactoza
Alimente permise in intoleranta la lactoza:
Paine integrala, cereale integrale
Cartofi, orez, paste si biscuiti (care nu contin lapte)
Legume
Leguminoase si oleginoase
Fructe
Oua
Carne (atentie la mezeluri)
Unele produse lactate:
Lapte/iaurt de soia
Lapte/alte lactate fara lactoza (produse special pentru cei cu
intoleranta la lactoza)
In cantitati mici branzeturi maturate/procesate, iaurt cu probiotice,
unt
In momentul incercarii reintroducerii lactateor in ailmentatie,
se recomanda consumul acestora impreuna cu alte alimente,
pentru a creste toleranta!
 Boala celiaca enteropatie
glutenica
= afectiune cronica a tractului digestiv rezultata
din inabilitatea de a tolera gliadina fractiunea
solubila in alcool a glutenului.
Varsta de introducere a glutenului nu
influenteaza riscul de aparitie a boalii celiace.
Autoimuna
Genetica: asociata cu Tiroidita si DZ tip 1
Boala celiaca enteropatie
glutenica
 Fiziopatologie

Scaderea absorbtiei de apa

Diaree

Scaderea absorbtiei de grasimi

Steatoree

Scaderea vitamine de grup B, Fe,

B12, Vitamina K

Anemie, tulburari de coagulare

Semne clinice si simptome:

Simptome gastro-intestinale:
Diarree - 45-85% pacienti
Scadere in greutate - 45% dintre pacienti;
Oboseala cronica si astenie - 78-80% pacienti
Dureri abdominale severe - 34-64% pacienti.
 Examen obiectiv:
Abdomen protuberant si cu timpanism
Semne de scadere in greutate
Hipotensiune ortostatica
Edeme periferic
Echimoze
Hiperkeratoza si dermatita herpetiforma
Cheilita si glosita
Semne de neuropatie periferica
Semnele Chvostek sau Trousseau sign (vizibile
in deficienta de calciu)
Afectare extra-intestinala:
Anemia - 10-15%
Osteopenia si osteoporoza - 1-34%
Neurologice - 8-14% : incluzand slabiciune motorie,
parestezii sensitive si ataxie; uneori convulsii
Dermatologice- 10-20% ; dermatita herpetiforma
manifestata prin prurit, leziuni cutanate
papuloveziculare la nivelul suprafetei externsorilor,
extremitati, trunchi, fese, scalp, gat.
Hormonale - amenorrhea, intarzierea menarha,
infertilitate la femei si barbati, impotenta la barbati
Diateza hemoragica cauzata de deficita de
protrombina produsa de scaderea absorbtiei vit K
lipo-solubile.
Diagnostic pozitiv:
Test serologic:
Ac anti IgA transglutaminaza
tisulara (TTG)
Ac anti endomisium
Alte explorari:
Electroliti, Alb serice
HLG, Fe, B12, TQ
Examen scaun Malabsorbtia
grasimilor
Test alterat de toleranta la lactoza
Diagnostic pozitiv:
Endoscopie si biopsie de mucoasa
duodenala cel putin 6 fragmente de
biopsie
Atrofie vilozitara
Cripte elongate
Inflamatie (Ly)

Teste terapeutic prin indepartarea

glutenului din dieta.
Tratament:
Dieta:
eliminarea produselor care contin gluten (grau,
secara, ovaz).

UE a impus standarde de etichetare a

produselor alimentare no gluten sau gluten-
free contin mai putin de 20 parti gluten/milion.

Dupa o perioada initiala de evitare, ovazul

poate fi reintrodus in dieta pacientilor cu boala
celiaca. Monitorizare atenta in ceea ce priveste
reaparitia simptomelor.
Complicatii si evolutie:

Riscul ridicat de cancer la pacientii cu boala celiaca RR-

1,28
Adenocarcinom de orofaringe, esofag, pancreas, intestin si
hepatobiliar.
Limfome cu celule T si Non-Hodgkin cu celule T si B.

5% dintre pacienti au forma refractara de boala si

prezinta simptome de malabsorbie, scadere in greuteate,
distensie abdominal si anemie.
Type 1 fenotip - limfocite intraepiteliale normale
type 2 cresterea limfocite intraepiteliale IL 15 intraepiteliana
super-exprimata.
Interventii nutritionale in
enteropatia glutenica

Pacientii trebuie sa elimine alimentele care contin grau, orz,

secara;

Desi glutenul se gaseste si in ovaz, in unele studii s-a

constatat ca pacientii pot tolera, in perioadele de remisiune,
cantitati mici (< 2g/zi mai rar 40 g/zi) de preparate cu faina
pura de ovaz (unele preparate comerciale cu faina de ovaz
pot fi contaminate cu alte cereale);

Evitarea complete a aportului de gluten este practic

imposibila. Se accepta un grad de contaminare de 100 mg/kg
in preparatele gluten free (300 g/zi de faina fara gluten pot
contine aprox 30 mg de gluten).
Interventii nutritionale in
enteropatia glutenica
Sunt interzise:
Sunt interzise:
grau, orz, secara , ovaz
branzeturile procesate
grau,orz,secara inclusiv sub bere
forma de tarate, fulgi, germeni bulion
paine, chifla, covrigi mustar
biscuiti
sosuri din comert, dressing-
produse de patiserie
uri
paste din grau, orz, ovaz, secara
supele din comert
dulciuri (prajituri, caramele,
inhgetata din comert) condimentele din comert
torturi Bauturi: ness, bere, cacao cu
carnea procesata din comert aditivi din cereale, whisky,
(mezeluri) gin
 Interventii nutritionale in
enteropatia glutenica
Sunt permise (din categoria
fainoaselor/cerealelor):
porumb, orez, cartofi
Soia, tapioca, amidon,
hrisca
quinoa, malai, mei
fructe
legume
leguminoase (fasole, mazare,
naut, soia, etc)
oleaginoase (nuci, seminte,
migdale, alune)
carnea gatita in casa
supe creme gatite in casa
Alte alimente permise:
lapte, iaurt, branzeturi
(a se citi eticheta)
oua, unt
dulciuri: zahar, miere,
gem, jeleu, siropuri,
prajituri sau budinci
facute in casa cu
amidon de orez
uleiuri vegetale
condimente: vegetale
(plante, ierburi
aromate), sare, piper,
otet, muraturi
Bauturi: lapte, cafea,
ceai, cacao, suc fructe
sau legume, rom, votca
Produsele
inscriptionate cu
gluten free
Interventii nutritionale in
enteropatia glutenica
 Interventii nutritionale in
enteropatia glutenica

Corectarea deficitelor nutritionale:

Dietele gluten free produc deficite de vit B, Ca, vit D, Fe, Zn,
Mg si fibre. Aceste deficite sunt prezente chiar si la obezi
(obezitatea este frecventa la pacientii cu boala celiaca !).
Corectia se face nutritional (lapte de soia fortifiat pentru Ca si
vit D, legume pentru Fe si Mg);
Deficitul de vitamine din complexul B este de 2-5 ori mai
frecvent decat in populatia generala, iar 5% dintre indivizii cu
deficite de Fe sau folati au semne histologice de boala celiaca.
20-40% dintre pacientii cu boala celiaca netratata au deficit
de vit B12.
Deficitele de vit liposolubile sunt manifeste uneori (miopatia si
neuropatia se corecteaza cu suplimente de vit E, iar tulb de
coagulare prin aport de vit K).