FRACTURILE

FEMURULUI SI A
PATELEI
USV, BFKT, AN III
Chirila Diana
 FRACTURILE

Prin fractura se intelege o solutie de discontinuitate de diferite

grade la nivelul sistemului osos, produsa in urma unei actiuni traumatice
ce a actionat in mod direct sau indirect asupra segmentului osos
respectiv.
PARTICULARITATILE SCHELETULUI
IMATUR
Cartilajul de crestere;
Periostul;
Mecanismele de crestere;
Proprietati fizice ale osului imatur.
 CARTILAJUL DE CRESTERE

Cartilajul de crestere este principala particularitate a scheletului

imatur.

ANATOMIA TOPOGRAFICA A UNUI OS LUNG LA COPIL

 PERIOSTUL

Este partea mai groasa si prezinta o rezistenta mecanica ;

Are un potential osteogen mare;
Intervine in momentul producerii fracturii;
Influenteaza reducerea ortopedica.
 MECANISMELE DE CRESTERE A
OSULUI
Cresterea masei osoase se face prin apozitie osoasa si nu prin
expansiunea interna a masei de esut osos:
Osificarea endocondral:
Apare la nivelul cartilajului de crestere;
Responsabila pentru cresterea in lungime.
Osificarea de membrana:
Apare la nivelul periostului;
Responsabila pentru cresterea in grosime i remodelarea osoasa.
Remodelarea osoasa:
n zona metafizodiafizara;
La nivelul calusului osos.
 PARTICULARITATI FIZICE ALE
OSULUI LA COPIL COMPARATIV
CU ADULTUL
Mai poros, mai putin mineralizat si deci mai putin rezistent;
Mai hidratat si in consecinta mai elastic si mai plastic;
Invelisul periostal este mai gros si mai bine vascularizat.
 FRACURILE DE CAP FEMURAL

Fracturile de cap femural sunt foarte rar intalnite la copii si apar in

urma unor traumatisme severe.
 FRACTURILE DE COL FEMURAL

Fractura de col femural este o fractura rara la copil , frecventa la

pacientul varstnic.
In cazul unei fracturi de col femural fara deplasare, impotenta
functionala este partiala, pacientul poate ridica piciorul de la nivelul patului
si nu exista deformare vizibila.
In cazul unei fracturi de col femural cu deplasare, se pot observa
urmatoarele:
Membrul inferior are o atitudine de rotatie externa si adductie;
Membrul pare scurtat;
Palparea plicii inghinale este dureroasa, uneori se palpeaza o tumefactie a
acestei zone;
FRACTURILE DE COL FEMURAL
CU DEPLASARE
 CLASIFICAREA FRACTURILOR
FEMURULUI
FRACTURILE DIAFIZARE
Tratamentul ortopedic este inevitabil;
Tratament chirurgical este indicat atunci cnd refacerea este
imposibil;
Nu se folosesc tije centromedulare ca laadult pentru a proteja
cartilajele de cretere;
Osteosinteza centromedulara elastica poatetrece la distane de zonele
fertile sieste preferabil placii nurubate.
CLASIFICARE
A
FRACTURILOR
DE FEMUR
REMODELAREA DUPA FRACTURA
DE FEMUR
 CLASIFICARE FRACTURILOR
FEMURULUI
FRACTURILE METAFIZARE
Se refac mai repede dect fracturile diafizare; au un prognostic bun;
Tratamentul ortopedic este indicat;
Supravegherea ulterioara a cresterii.
 CLASIFICARE FRACTURILOR
FEMURULUI
Fractura completa Fractura n lemn verde Fractura n bulgre de unt
Fractura n lemn
verde + periost
FRACTURILE FEMURULUI
 GENUNCHIUL

Majoritatea studiilor clasifica aceste fracturi in deplasate si

nedeplasate. In functie de traiectul de fractura, cele nedeplasate pot fi
transverse, verticale sau in stea. Fracturile cu deplasare pot fi transverse,
in stea, cominutive sau osteocondrale.
FRACTURILE PATELEI
INTERVENTIA CHIRURGICALA
 TESTE IMAGISTICE

RADIOGRAFIA reprezinta modul cel mai obisnuit de a evalua o

fractura, aceasta furnizeaza imagini clare ale osului. Radiografiile pot
evidentia daca un os este intact sau este fracturat si pot oferi
informatii despre tipul de fractura si localizarea acesteia la nivelul
femurului.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA (CT). Rareori necesara pentru
evaluarea fracturii de diafiza femurala. Examenul CT poate fi indicat
de catre medic cand linia de fractura e foarte subtire si greu de
identificat pe o radiografie simpla. In acest caz tomografia
computerizata poate pune diagnosticul de certitudine.
 TRATAMENT

La copil tratamentul fracturilor diafizare este preponderent

ortopedic. Tratamentul chirurgical e mai rar indicat (n imposibilitatea
reducerii ortopedice).
Imobilizarea unei fracturi reduse ortopedic se realizeaz prin
multiple mijloace. Cel mai utilizat este aparatul ghipsat circular sau atela
ghipsat. Ca principiu, aparatul ghipsat trebuie s imobilizeze o
articulaie supraiacent i una subiacent focarului de fractur.
 PROGRAM DE RECUPERARE

Indiferent de metoda ortopedica sau chirurgicala de tratament al

fracturii, imediat dupa realizarea imobilizarii trebuie inceput tratamentul
de recuperare funcionala.
Tratamentul de recuperare se amplifica progresiv (pe masura
consolidarii fracturii, marind progresiv incrcarea membrului pelvin
fracturat). Se adauga procedee de kinetoterapie, hidroterapie,
ergoterapie sau masaj.
 HIDROKINETOTERAPIA
Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii
musculaturii, care se produce sub influenta apei calde si pierderii
greutatii corpului conform legii lui Arhimede.
Baia la temperatura de indiferenta
Baia cald simpla
Baia kinetorepica
Baia cu masaj
Baile ascendente fierbinti complete
 BALNEOTERAPIA

Baia cu iod
Duul cu aburi
Impachetarea umed inferioar
Aciunea mpachetrii umede
 TERMOTERAPIA

Impachetarea cu parafina
Impachetarea cu namol
Bailec de aburi complete
Baile cu aer cald
Baile de lumina
Cataplasmele
 ELECTROTERAPIA

Curentul galvanic / Ionizarea (novocaina)

Curentul diadinamic ( perioada lunga, diafazat 4 minute)
Ultrasunetele (consolidarea fracturilor)
 KINETOTERAPIA

Recuperarea prin kinetoterapie cuprinde dou etape :

Etapa de imobilizare la pat (primele doua saptamani de la operatie), in care
va trebui sa se faca :
-Posturari antideclive pentru ameliorarea circulatiei de intoarcere si evitarea
edemului, a escarelor, redorii articulare.
- Mobilizari active sau activo-passive
- Mobilizarea articulatiilor invecinate (daca imobilizarea o permite).
-Mentinerea tonusului musculaturii de sub ghips prin exercitii izometrice.
-Antrenarea fortei musculare a celorlalte membre.
-Perioada de imobilizare variaza de la 34 saptamani la 2 luni in functie de
sediul si tipul fracturii.
 KINETOTERAPIA

Etapa care urmeaza imobilizarii, cu urmatoarele obiective :

- Refacerea mobilitatii articulare ; uneori, mobilitatea trebuie asigurata prin
posturari pe atele ghipsate.
- Refacerea fortei musculare, a stabilitatii si controlului motor
- Reluarea mersului - la inceput, dupa deghipsare, in carje, apoi in baston;
momentul inceperii incarcarii este variabil ; cel mai indicat pentru inceput ar
fi mersul in bazine cu apa (nivelul apei scazandu-se treptat), in final
reluandu-se mersul pe uscat.
- Considerand ca in general consolidarea fracturii se produce dupa 45 luni,
mersul cu sprijin total se va incepe dupa trecerea acestui interval. Evident
ca pot exista si intarzieri in consolidare, in aprecierea acesteia ghidandu-ne
atat dupa aspectul radiografic, cat i dupa cel clinic.
 TERAPIA OCUPATIONALA

Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia

folosind diverse activitati adaptate la tipul de deficiente motorii ale
individului cu scop recreativ si terapeutic, ajutand bolnavul sa folosesca mai
bine muschii ramaai indemni si recuperand functia celor afectati de boala,
contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile vietii curente.
Bolnavul poate executa unele exercitii cum ar fi:
-urcatul i coboratul scarilor;
-masina de cusut;
-roata olarului;
-sritul cu coarda;
-mersul pe plan inclinat;
-mersul pe teren accidentat.
 https://cartierul.files.wordpress.com/2012/01/partic-ap-locomotor.pdf
https://www.google.ro/search?
q=Anatomia+topografica+a+unui+os+lung+la+copil&source=lnms&t
bm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiJxtSfiYzQAhXFORQKHYKbBfAQ_AUICCg
B&biw=1280&bih=890#tbm=isch&q=femur+cartilajul+de+crestere&
imgrc=4u06DTg_k7pyZM%3A
Rdulescu A. Ortopedie chirurgical, vol. II, Ed. Medical, 1954
Dinculescu T. Balneofizioterapie, manual pentru colile tehnice
sanitare, Ed. Medical, 1963
Kiss Jaroslav Fizio-kinetoterapie i recuperare medical n afeciunile
aparatului locomotor, Ed. Medical, 1999
VA MULTUMESC!