Sunteți pe pagina 1din 26

Cavitatia

PROF. IULIA ANTON


Generalitati
Cavitatiaestefenomenul de aparitie al unor discontinuitati de
faza in domeniul de miscare al unui fluid , ca urmare a scaderii
presiunii locale sub o anumita valoare denumita presiune
critica, scaderea presiunii fiind provocata de cresterea vitezei.
Fenomenul de cavitaie a fost observat pentru prima dat la o
elice de navn anul 1856 de ctrefrancezul George Rennie
Generalit
ati
Fenomenul de cavitatie poate sa
apara in : turbinele hidraulice,
pompele centrifuge, vane,
robinete, elice.
Aparitia fenomenului poate
conduce la scaderea
performantelor hidrodinamice
ale elicelor prin asa zisa cadere
a a valorii de impingere si a
momentului , cu consecinte
directe asupra randamentului
elicei, la zgomote si vibratii, la
eroziune cavitationala. Actiunile
cavitatii asupra solidelor,
peretilor sau partilor masinilor
si mecanismelor care limiteaza
curentul pot fi mecanica,
chimice,termice si electrice.
Mai pe scurt
Cavitatiaapare atunci cand presiunea apei e coborata sub nivelul presiunii vaporilor,
sau presiunea vaporilor este marita pana la nivelul presiunii apei. Acest lucru se
intampla de regula datorita vitezelor mari, dar poate avea loc la orice viteza, ba chiar si
in lipsa ei. Cavitatia apare intr-o pompa sau in jurul unui obstacol, cum ar fi o elice ce
se invarte cu viteza mare sau intr-o masa de lichid (cum ar fi un ceainic) datorita
schimbarilor de temperatura si de presiune. Presiunea lichidului poate scadea datorita
vitezei mari (principiului lui Bernoulli), iar atunci cand presiunea scade sub nivelul
presiunii vaporilor de apa sau temperatura creste, presiunea vaporilor va creste si ea
egaland-o pe cea a apei, iar apa se vaporizeaza formand bule mici de vapori de apa.
In hidrodinamica normala, cavitatia este un fenomen neintentionat si nedorit, bulele nu
se pot sustine asa ca implodeaza, producand o crestere de presiune ambientala.
Cavitatie hidraulica
Laeliceanavalapeextradosul
paleiianastereoregiunede
presiuni joase iar pe intrados o
regiune de presiuni ridicate.
Distributia de presiuni este
neuniforma atat de-a lungul
coardei profilului cat si de-a
lungul razei elicei, ceea ce
duce la variatii mari de
presiune in zona varfului palei.
Daca presiunea de pe extrados
atinge valoarea presiunii de
vaporizare a apei la
temperaturi respective, atunci
apare fenomenul de cavitatie.
Cavitatie hidraulica
Diferite tipuri de
cavitatie
1) Bubble cavitation
2) Sheet cavitation
3) Blade root
cavitation
4) Cloud cavitation
5) Propeller hull
cavitation
6) Tip vortex
cavitation
7) Hub vortex
cavitation
Cavitatie hidraulica
Cavitatia este totusi o solutie in

caz particular al elicelor


supercavitate instalate pe
navele rapide: cavitatia pe fetele
elicei este amorsata la joasa
viteza printr-o forma adecvata a
palelor, la viteza de regim,
fiecare pala este infasurata in
intregime printr-un nor de
cavitatie astfel incat implozia
bulelor cavitationale are loc in
spatele palelor; eroziunea in
acest fel fiind suprimata.
Cavitatie
hidraulica
Inlaboratoareleincaresecerceteaz
acavitatia(tuneluldecavitatie) se
analizeazcomportarea
diverselormateriale lauzura de
cavitaiesau se
modeleazdistrugerea cavitaional.
Posibilitatea de modificare si
mentinere a conditiilor de
experimentare (presiunea si viteza)
pentru o lunga perioada de timp,
face posibila folosirea tunelului de
cavitate pentru efectuarea celor mai
variate teste de hidrodinamica
navala, incepand cu testele specifice
elicelor navale.
Ingineria chimica
n industrie, cavitaie este adesea folosita pentru a omogeniza, sau a amesteca
i descompune, particulele suspendate dintr-un compus lichid coloidal, cum
ar fi amestecuri de vopsea sau lapte. Multe masini de amestecare
industriale se bazeaz pe acest principiu de design. Acesta se realizeaz, de
obicei, printr-un design rotor sau prin forarea amestecului printr-o
deschidere inelar care are un orificiu de intrare ngust cu un orificiu de
ieire mult mai mare. In acest ultim caz, scderea drastic a presiunii cand
lichidul accelereaz ntr-un volum mai mare induce cavitaie. Aceast
metod poate fi controlat cu dispozitive hidraulice care controleaz
mrimea orificiului de admisie, ce permite adaptarea dinamic n timpul
procesului, sau modificare de substane diferite. Suprafaa acestui tip de
van de amestec, fa de care suprafata bulelor de cavitaie sunt conduse
cauzeaz implozia lor, sufer imens stres mecanic i termic localizate; ele
sunt, prin urmare, adesea construite din materiale super dure sau dificile,
cum ar fi din oel inoxidabil, Stellite, sau chiar de diamant policristalin (CPD).
Dispozitive de purificare a apei bazate pe cavitatie au de asemenea fost
proiectate, n care condiiile extreme de cavitaie poate descompune
poluani i molecule organice
Produse chimice hidrofobe sunt atrase subacvatic de cavitaie cand diferena
de presiune dintre bule i forele de ap lichid incep s se uneasc. Acest
efect poate ajuta la pliere proteine.
Biomedicina
Cavitaia joac un rol important pentru distrugerea de pietre la
rinichi. n prezent, testele sunt efectuate cu privire la faptul ca
fenomenul de cavitaie poate fi folosit pentru a transfera molecule
mari in celule biologice. Cavitaia azotului este o metod utilizat n
cercetare pentru a dezintegrara i dizolva mebranele celulare sub
aciunea agenilor fizici, chimici sau biologici lsnd organite intacte.
Cavitaia joac un rol cheie n fracionarea non-termice si non-
invaziva de esut pentru tratamentul unei varieti de boli. De
asemenea, Cavitaia mai este o metodologie de tratament termic
neinvaziv pentru cancerul.
Ultrasunetele sunt folosite uneori pentru a creste formarea osoasa, de
exemplu pentru aplicaii post-chirurgicale. Tratamentele cu
ultrasunete sau expunerea poate crea cavitaie, care pot avea ca
"rezultat un sindrom care implic manifestri de grea, dureri de
cap, durere, ameeal, i oboseal. ". [15]
Sa sugerat c sunetul trosnire a degetele deriv din colapsul de
cavitaie din lichid. Micrile care provoac trosnirea extinde spaiul
comun, reducnd astfel presiunea la punctul de cavitaie. Gazul
dizolvat n lichidul sinovial este n primul rnd de dioxid de carbon. El
se mentine dac acest lucru este asociat cu un prejudiciu comun
semnificativ clinic, cum ar fi osteoartrita. Unii medici spun ca
osteoartrita este cauzat aceasta trosnire regulata, deoarece acest
lucru duce la uzura i poate provoca osul s slbeasc.
Curatare
n aplicaiile de curare industriale,
cavitaie are suficient energie
pentru a depi forele de adeziune
de particule-la-substrat, slbirea
contaminanilor. Presiunea de prag
necesar pentru a iniia cavitaie este
o funcie puternic de durata
impulsului i puterea de intrare.
Aceast metod funcioneaz prin
generarea cavitaie acustice
controlate n lichidul de curare,
ridicare i care transport particulele
contaminante departe, astfel nct s
nu ataa din nou la materialul care
trebuie curat.
C avitation! explained HD.mp4
Cavitation damage
Pagube
Cavitatia este de multe ori un
eveniment nedorit..
A devenit o precupare in domeniul
energiei regenerabile deoarece
poate sa apara pe suprafata lamelei
a turbinelor marine.
Cavitatia produce ca efect al
imploziei bulelor cavitationale in
vecinatatea peretilor solizi a
organelor afectate zgomote
caracteristice si vibratii puternice iar
in cazul cand actioneaza mai mult
timp apare eroziunea materialului
sau chiar ruperea prin oboseala a
organelor hidromecanice afectate.
Pagube
Cand bulele de gaz incep sa isi
micsoreze volumul, incapsuleaza in
volum foarte mic o forta energetica care
creaza locuri de temperatura ridicata; in
urma acestui fenomen se emit unde de
soc, acestea fiind o sursa de zgomot.
Acest tip de zgomot este o problema
deosebita pentru submarinele militare
(cresc sansele de a fi detectate)
distrugerea materialelor respectiv
zgomotele si vibratiile se datoreaza
efectelor mecanice cu caracter
pulsatoriu ale imploziei cavitationale
produse pe suprafete extrem de mici
care afecteaza structura interna a
metalelor;
Pagube.
Distrugerea materialelor in urma
imploziilor cavitationale este accelerata
pe de o parte datorita efectelor mecano-
chimice iar pe de alta parte fenomenelor
de oboseala in mediu coroziv
Se poate accepta astfel ca distrugerea
materialului se produce datorita
coroziunii chimice, coroziunii
electrochimice si eroziunii mecanice. In
mediul coroziv rezistenta materialelor la
oboseala scade foarte mult fapt ce are
ca urmare intensificarea distrugerilor
Desi cavitatia este un fenomen cu
consum redus de energie, aceste
implozii ale bulelor pot eroda metale,
precum otelul in timp; duce la scurtarea
duratei de viata a pompei, a
materialelor.
Pagube..
Curparea bulelor n vecintatea pereilor solizi are
ca efect solicitarea puternica acestora la
strivire, iar n timp materialul obosind se desprind
particule mici din zonarespectiv. Dupun timp
mai ndelungat suprafaa afectat de implozia
bulelor decavitaie pierde o cantitate nsemnat
de material, vizibil i cu ochiul liber, sub
formaunor caverne cu aspect spongios.
ndeprtarea aceasta de material se mai numete
eroziune cavitaional i se constituie ntr-unul
din efectele fenomenului de cavitaie.
Pompe si elice
Fenomenul de cavitatie este frecvent intalnit la pompe
si pe elice.
In lichidele normale, aceste cavitati (goluri) se formeaza
cand presiunea in anumite puncte se reduce pana la
valoarea presiunii de vaporizare a lichidului. In aceste
puncte sau zone, lichidul fierbe si se formeaza bule de
vapori, care impreuna cu curentul de lichid ajung in
zona presiunilor ridicate, unde are loc surparea acestor
cavitati. Condensarea bulelor de vapori in aceasta
regiune provoaca socuri hidraulice locale si
suprapresiuni, in momentul, in care, la sfarsitul
condensarii, particulele inconjuratoare de lichid
inaintand spre centrul bulei se ciocnesc si se opresc
brusc.
Energia cinetica se transforma in energie elastica de
deformatie. In zonele in care se termina procesul de
cavitatie cresterea presiunii datorita socului hidraulic
atinge cateva zeci, sute sau chiar mii de bari, iar
energia acestor socuri se propaga sub forma undelor de
presiune care se manifesta in exterior, prin vibratii
puternice si zgomote caracteristice. In zona de
vaporizare apare un mediu suprapus care printr-un
geam poate fi observat si cu ochiul liber.
Cavitatia in pompe poate avea loc sub 2 forme diferite:
Cavitatie la aspiratie
Cavitatie la descarcare

Cavitatia la aspiratie apare cand aspiratia pompei este la o presiune


mai joasa (precum ce a vidului) iar lichid incepe sa vaporizeze, la
rotorul pompei. Acesti vapori apar cand refuleaza pompa fiind
comprimati napoi ntr-un lichid de presiunea de refulare. Aceast
aciune are loc alaturi de o implozie violenta i atac faa rotorului. Un
rotor care a fost opereaz sub o condiie poateavea buci mari de
material scos din faa sa sau buci foarte mici de material eliminate.
Acest lucru va duce la defectarea prematur a pompei. Cavitaie la
aspiratie este adesea identificat printr-un sunet de pietri sau bile n
carcasa pompei.
n aplicaiile auto, un filtru colmatat ntr-un sistem hidraulic
(servodirecie, frane electrice) poate provoca cavitaie la asporatie;
face un zgomot care se ridic i se ncadreaz n sincronizare cu RPM
motor. Este destul de frecvent un scncet ascuit.
Cavitaie la refulare apare atunci cnd presiunea de refulare a pompei
este extrem de mare, care apar n mod normal ntr-o pomp care
funcioneaz la mai puin de 10% din cel mai bun punct de eficien.
Presiunea ridicat de refulare face ca majoritatea fluidului s circule n
interiorul pompei n loc s fie lsat s curg. Pentru a evacua lichidul
din jurul rotorului, acesta trebuie s treac prin pasa mic dintre rotor i
carcasa pompei la vitez extrem de mare. Aceast vitez provoac un
vid care se dezvolta pe peretele carcasei (similar cu ceea ce se produce
ntr-un tub Venturi), care se transform din lichid in vapori. O pomp
care a fost opereaz n aceste condiii prezinta uzura prematur la
paletele rotorului i carcasa pompei. n plus, datorit condiiilor de
presiune nalt, poate fi de ateptat defectarea prematur a etanarii i
rulmeni mecanici ai pompei. n condiii extreme, acest lucru poate rupe
arborele rotorului.
Efectele fenomenului de cavitatie
Fenomenul de cavitaie are un efect perturbatorasupra curgerii n zona rotorica pompelor centrifuge. Dezvoltarea cavitilor
n masade lichid determinfuncionarea cu un mediu bifazic cu concentraie volumicsauraport olumic ntre faze aleatori
variabil n timp. Efectele fenomenului de cavitaiese grupeazn trei categoriii se vor trata funcie de manifestarea lor n timp.
1)Zgomotei vibraii:implozia bulelor de cavitaie produce n gomot specific.Acesta se manifestodatcu apariia primelor
bule de cavitaie. Vibraiile se resimtdatoritvariaiei n volum a cavitilori a distribuiei lor neuniforme n canalelerotorice
2)Efecte hidrodinamice:n onele unde apar caviti se modificregimul decurgere. Fluidul coninnd caviti va avea o
densitate mai micfapt ce va influenanegativ (diminuare) nlimea de pompare, puterea
absorbit,debitul.Densitateaamestecului scade proporional cu creterea concentraiei de bule cavitaionale ceeace
nseamncgradul de dezvoltare al cavitaiei n pomppoate fi evaluat prininfluena asupra arametrilor energetici.
Aceastproprietate va fi folositladeterminarea experimentala caracteristicii de cavitaie.
3)Distrugeri cavitaionale:Fenomenele complexe care nsoesc formarea,dezvoltareai implozia cavitilor pe suprafeele
solide ale canalului rotoric producn timp ai ndelungat dect primele dou, erodarea locala materialului solid.Aceasta se
datoreazefectelor mecanice cu caracter pulsatoriu ale implozieicavitaionale produse pe suprafee extrem de mici, care
afecteazstructura internamaterialului. n timp, se produc dislocri de materiali distrugerea e extinde pesuprafee tot mai
marii n profunzime. istrugerea materialului se produceidatoritcoroziunii chimice, coroziunii electrochimicei coroziunii
mecanice, careapar n fenomenul imploziei bulei cavitaionale.Se impune, deci, evitarea apariiei cavitilor, cu oate
fenomenele pe care legenereaz: eroziune de material, vibraii, zgomote, perturbarea fluxului hidrodinamici alterarea
caracteristicilor energetice ale mainilor hidraulice. Acest lucru se poateobine prin evitarea pariiei presiunii critice n fluxul
hidrodinamic.Fenomenul de cavitaie este prezent n pompele hidrodinamice cu toate efectelesale prezentate anterior.
Condiiile de la aspiraie sunt cele ce determinatingerea
norpresiuniminimepepaletelerotorului,egalecupresiuneadevaporizare,ceeacevaconduce la apariia fenomenului de
cavitaie n pompei chiar la dezvoltarea sa.Zonele sensibile la cavitaie ale pompelor sunt, pe ngcea a rotorului, localizaten
camera spiralla pinteni n statorul cu palete. Cele mai sensibile zone sunt nscele de pe dosuli faa paletelor rotorului, n
apropierea bordului de atac.n vederea optimizrii onstruciei pompelor, a exploatrii eficiente din punct devedere cavitaional,
este necesar sse stabileascunele criterii ce definesc stadiulcavitaional, nlimea maximde spiraie precumi curbele lor
aracteristice lacavitaie.
Masuri pentru prevenirea
cavitatiei la pompe La proiectarea sistemelor hidraulice se cauta
solutii constructive pentru evitarea, pe cat
posibil, a creerii conditiilor favorabile scaderii
presiunii statice pina la valoarea presiunii de
vaporizare. Daca acestea nu pot fi identificate
atunci se recomanda utilizarea unor materiale
rezistente la eroziunea cavitaionala cum ar fi
otelurile inoxidabile pentru componentele
expuse riscului de aparitie a cavitatiei.
Vehicularea lichidului prin instalatie poate fi
asigurata in bune conditii daca se actioneaza
corespunzator asupra marimilor ce pot fi
controlate inca din faza de proiectare a
instaltie:
Inaltimea geodezica de aspiratie H trebuie
limitata la o valoare ce exsclude aparitia
cavitatii chiar si la pomparea debitului maxim
Pierderile de sarcina pe linia de aspiratie al agregatului
trebuie reduce la valori minime-rezonabile.
Pentru acest lucru se recurge la conducte
de aspiratie cat mai scurte cu putine
schimbari de directie, se evita folosirea
vanelor cu viteze mari si se limiteaza
vitezele in conducta la 1-1.5m/s
In exploatare se controleaza periodic starea
de curatenie a sorburilor a circuitului de
aspiratie si se asigura ca vanele atunci
cand exista sunt complet deschise.
Deversoare
Cnd apa curge peste un deversor(baraj) neregulile de pe suprafaa
lui va provoca mici zone de separare un flux mare vitez, i, n
aceste regiuni, presiunea va fi redusa. n cazul n care vitezele sunt
suficient de mari presiunea poate scdea sub presiunea de vapori
local a bulelor de ap i vapori se vor forma. Cnd acestea sunt
transportate n aval n regiune de nalt presiune bula care a dus la
presiuni ridicate i deteriorarea cavitaie se prbuete.
Cnd nite aer este prezent n apa amestecul rezultat se poate
comprima i aceasta eman nalt presiune cauzate de bule
prbuite. Dac vitezele sunt suficient de mari, aeratoare (sau
dispozitive de aerare) trebuie s fie introduse pentru a preveni
cavitaie. Dei acestea au fost instalate de civa ani, mecanismele
de antrenare a aerului la Decantori si micarea lent a aerului
departe de suprafaa deversor sunt nc o provocare.
Motoare
Unele motoare diesel mai mari sufer de cavitatie din cauza compresiei ridicate i
pereii cilindrilor subdimensionate. Vibraiile de pe peretele cilindrului induc
presiune joas i nalt n lichidul de rcire mpotriva peretele cilindrului. Rezultatul
este de gaurire a peretelui cilindrului, ceea ce va permite n cele din urm
scurgerea lichiduluii de rcire n gazele de cilindru i ardere.
Este posibil s mpiedicam acest lucru, cu utilizarea aditivilor chimici in lichidul de
rcire care formeaz un strat protector pe peretele cilindrului. Acest strat va fi
expus la aceeai cavitaie, dar se reconstruieste. n plus, o suprapresiune
reglementat n sistemul de rcire previne formarea de cavitaie.
Inca din1980, se construiesc noi modele de motoare expuse, de asemenea,
fenomene de cavitaie. Un rspuns la nevoia de motoare mai mici i mai uoare a
fost un volum de lichid de rcire mai mic i o vitez a lichidului de rcire
corespunztoare mai mare. Acest lucru a dat natere la schimbri rapide n viteza
de curgere i schimbri rapide, prin urmare, de presiune static n zonele de
transfer de cldur mare. Bulele de vapori au avut ca un prim efect distrugerea
straturilor oxidice protectoare (de materiale din aluminiu turnat) i apoi n mod
repetat deteriorarea suprafeei nou formate, prevenirea aciunii unor tipuri de
inhibitor de coroziune (cum ar fi inhibitorii pe baz de silicat).
In natura
Geologie
Unele teorii referitoare la formarea diamantul spun despre un posibil rol pentru cavitaie si anume cavitiatia n
conductele kimberlite asigur presiunea extrem necesara pentru a schimba carbon pur n allotrope rare, diamant.
Plante vasculare
Cavitaia apare n xylem (tesutul de transport al plantelor) la plante vasculare atunci cand presiunea de ap n xylem
devine att de mare nct apa lichid (sau seva) vaporizeaz la nivel local i aerul dizolvat n apa se extinde pentru a
umple fie elementele sevei sau traheide. Plantele sunt n general capabil de a repara cavitaie, ntr-un diferite moduri.
Pentru plantele mai mici de 50 cm inaltime, presiunea poate fi suficient pentru a redizolva aer. Pentru plantele mai
mari, acestea trebuie s distruga cavitaia prin importul de substane dizolvate n xylem prin celule cu raze, sau n
traheide, prin osmoz prin gropi mrginite; pentru acest lucru este necesara apa si pot apoi redizolva aer.
Via marin
Aa cum bule de cavitaie formeaz pe elicea unei barci rapide filare, ele pot forma, de asemenea, pe cozile i
aripioarele animalelor acvatice. Efectele cavitaie sunt deosebit de importante n apropiere de suprafaa oceanului, n
cazul n care presiunea apei ambiant este relativ sczuta i cavitaia este posibila.
Pentru animalele puternice, cum ar fi delfini i ton, cavitaie poate fi duntoare, pentru c limiteaz viteza lor de not
maxim. Chiar dac au puterea de a inota mai repede, delfinii ar putea avea restricii la viteza lor, deoarece
prbuirea bule de cavitaie pe coada lor sunt foarte dureroase. Cavitaia incetineste, de asemenea, tonul, dar pentru
un alt motiv. Spre deosebire de delfini, acesti pesti nu simt bulele dureroase, pentru c ei au aripioare osoase, fr
terminatii nervoase. Cu toate acestea, ele nu pot inota mai repede, deoarece bulele de cavitaie creaza un film de
vapori n jurul nottoarele care limiteaz viteza lor. Leziunile care au fost gsite pe ton, sunt n concordan cu leziuni
cavitaie.
Cavitaia nu este ntotdeauna o limitare pentru via marina; unele animale au gsit modaliti de a o folosi n
avantajul lor, atunci cnd vneaza prada. Crevetele fixeaz o ghear pentru a crea cavitaie, care poate ucide petii
mici. Crevei Mantis (a soiului Smasher) folosete cavitaie, precum i n scopul de a asomarea, sau pentru a ucide
molutelor .