ISTORIA PSIHOLOGIEI

CURS
PROF.UNIV.DR.
MIHAI ANITEI
 STRUCTURA CURSULUI
1. OBIECTUL ISTORIEI
PSIHOLOGIEI 8. FUNCTIONALISMUL
2. PERIOADA ANTICA 9. BEHAVIORISMUL SI
3. PERIOADA NEOBEHAVIORISMUL
MEDIEVALA 10. GESTALTISMUL-
PSIHOLOGIA FORMEI
4. RENASTEREA SI
ILUMINISMUL 11. PSIHANALIZA
12. PSIHOLOGIA
5. EMPIRISMUL SI
UMANISTA
ASOCIATIONISMUL
13.TENDINTE NOI IN
6. RATIONALISMUL SI PSIHOLOGIE
MECANICISMUL 14. PSIHOLOGIA IN
7. PSIHOFIZICA SI ROMANIA
PSIHOLOGIA
EXPERIMENTALA
1. OBIECTUL ISTORIEI PSIHOLOGIEI

PERSPECTIVE ALE STUDIULUI

ISTORIEI :
-CA STUDIU SUBIECTIV
-CA NSEMNARE SCRIS A
TRECUTULUI
-CA CICLICITATE
-IMPORTAN I VALOARE
PSIHOLOGIA ARE O ISTORIE SCURT, DAR
OBSERVAREA I STUDIUL FENOMENELOR
PSIHICE AU UN TRECUT LUNG
 DE CE SA STUDIEM ISTORIA
PSIHOLOGIEI?

CHEIE PENTRU
ALIMENTEAZA MODESTIA
INTELEGEREA
VIITORULUI

NE INVATA
UN SCEPTICISM BENEFIC
ISTORIA

CUNOATEREA ISTORIEI
INFLUENEAZ ESTE O CONTRIBUTIE LA
PROCESELE PSIHICE EDUCATIE
UMANE
 POATE ISTORIA SA FIE OBIECTIVA?
EVOCAREA EVENIMENTELOR
FARA A FI INFLUENTATE DE
IDEOLOGII:POLITICE
RELIGIOASE, FILOZOFICE

ASPECTUL OBIECTIV AL
ISTORIEI PSIHOLOGIEI

PREZENTAREA
EVENIMENTELOR
EVOCAREA EVENIMENTELOR
FARA IMPLICAREA SUBIECTIVA ISTORICE DIN MAI
A ISTORICULUI MULTE
PERSPECTIVE
 MODEL PREDEFINIT SAU
DIRECTIE IN ISTORIE?
IPOTEZA LINEAR-
PROGRESIVA
IPOTEZE FIECARE GENERATIE
ALE DIRECTIEI SE CONSTRUIESTE
ISTORIEI PE DESCOPERIRILE
GENERATIEI
PSIHILOGIEI
ANTERIOARE

IPOTEZA HAOSULUI
STRUCTURA
REALIZARILOR OMULUI
IPOTEZA CICLICA POATE FI DISTRUSA DE
EXISTA UN FLUX SI UN ACCIDENT
UN REFLUX TEHNOLOGIC SAU
ISTORIA SE REPETA SISTEM POLITIC
DEFICITAR
 CARE SUNT CRITERIILE DUPA CARE
PRETINDEM CA STIM ADEVARUL?

PRAGMATISMUL
AUTORITATEA

ESTETISMUL
CRITERII ALE
VERIDICITATII
ISTORICE

EMPIRISMUL RATIONALISMUL
 PRINCIPALELE ABORDARI ALE PSIHOLOGIEI

NICKY HAYES
BEHAVIORISTA
SI
SUE ORRELL(1993)
PREZINTA SASE
ABORDARI
BIOLOGICA

COGNITIVA

DEZVOLTARII SOCIALA
UMANISTA
 PSIHOLOGIA IN ANTICHITATE

1. GANDIREA 5. CHINA ANTICA

PSIHOLOGICA LA
EGIPTENI
6. JAPONEZII SI
2. PERSIA ANTICA IMPLICAREA LOR IN
PSIHOLOGIE
3. GANDIREA
PSIHOLOGICA LA 7 CULTURA SI
EVREI CIVILIZATIA GREACA IN
4.INDIA ANTICA SI ANTICHITATE
INFLUENTELE SALE
 GANDIREA PSIHOLOGICA LA EGIPTENI
-STIINTA EGIPTENILOR AVEA
UN CARACTER EMPIRIC SI
PRACTIC;
- II INTERESAU CAZURILE
CONCRETE MAI MULT
DECAT CELE ABSTRACTE;
- DESCOPERIREA
MATEMATICII ATADEZVOLT
LA GANDIREA ABSTRACTA;
- IN ARTA PERSONAJELE
ERAU PREZENTATE INTR-O
POSTURA RIGIDA,
SOLEMNA,CONVENTIONAL
A DOMINATE DE
IDEOLOGIE RELIGIOASA
 GANDIREA PSIHOLOGICA LA EGIPTENI
IDEEA CONTINUITATII
VIETII DE DUPA
MOARTE

MUZICA- ROL
IMPORTANT IN
EXPRIMAREA
EMOTIILOR

AVEAU CUNOSTIINTE
DE MEDICINA SI
ANATOMIE
 CIVILIZATIA SI CULTURA EBRAICA
DISTINGEAU
RELATIV CLAR ORGANELE ORGANELOR LI
OMENESTI DAR NU SI SE ATRIBUIAU
FUNCTIILE CORESPUNZATOARE
FUNCTII
PSIHICE

EVREII
STOMACUL PRODUCE INIMA-GANDESTE,
SOMN, FICATUL E SEDIUL
NASUL DESTEPTAREA PASIUNILOR,
RINICHII DETERMINA
STARILE DE
UNELE BOLI NERVOASE BUCURIE
ERAU TRATATE
PRIN MUZICA
 CIVILIZATIA SI CULTURA PERSANA

CADRUL GEOGRAFIC-
ELEMENT DE ASIMILARE,
TRANSMITERE SI
INTERMEDIERE A
FORMELOR CULTURALE SI
DE CIVILIZATIE ORIGINALE
ROL IMPORTANT- CODUL
LUI HAMURABI

STATUS-URILE FAMILIARE
ERAU BINE STABILITE IAR
ROLURILE BINE
DETERMINATE
 CIVILIZATIA SI CULTURA PERSANA

STIINTA SI MEDICINA
- NEINSEMNATA
PANA IN SEC AL-V-LEA
- SUB FORMA DE
VRAJITORIE

-MEDICINA S-A
DEZVOLTAT ODATA CU
INFLUENTELE
ELENICE INCEPAND
CU SECOLELE VI-VII
 CULTURA SI CIVILIZATIA DIN INDIA

BUDISMUL
BUDDHAILUMINATUL(500 IH)
DOCTRINA ERA INCARCATA CU
PUTERNICE IMPLICATII
PSIHOLOGICE
-OMULUI I SE IMPUNEAU
NORME MORALE:
A NU MINTI, A NU BEA
BAUTURI FERMENTATE,
STAPANIREA DE SINE,
COMPASIUNE,
INVINGEREA URII PRIN
IUBIRE.
CULTURA SI CIVILIZATIA DIN INDIA

BUDISMUL ERA MAI

MULT O MORALA DECAT
O RELIGIE,
FIIND MAI APROPIATA DE
EDUCATIA, MORALA SI
PSIHOTERAPIA DIN
ZILELE NOASTRE;
PROPORTIILE PERFECTE
ALE LUI BUDDHA,
GRATIA FORMELOR,
ARMONIA SUNT
CARACTERISTICILE
ARMONIEI SI ALE FIINTEI
SUPREME.
 DOCTRINA BUDISTA SI CELE PATRU
ADEVARURI ASUPRA SUFERINTEI
CAI DE URMAT PENTRU
NATURA SUFERINTEI A INLATURA
NASTEREA BOALA SUFERINTA
BATRANETEA

PATRU ADEVARURI
ASUPRA SUFERINTEI

CAUZELE SUFERINTEI: NECESITATEA DE

DORINTA DE A TE NASTE SUPRIMARE A SUFERINTEI
INTR-O ALTA VIATA, PRIN TEHNICI DE DETASARE
PASIUNILE,DORINTA DE AMBITII DESARTE
DE PLACERE SI BOGATIE
 BUDISMUL ANTIC SI DIVERSELE ORIENTARI
IN PSIHOLOGIA CONTEMPORANA
BUDISMUL NU CUNOSTEA CONCEPTUL
DE EU- SI DE SUFLET
FIINTA OMULUI FIIND CONSTITUITA DIN
CINCI ELEMENTE: CORP, INSTINCTE,
SENTIMENTE, PERCEPTII, CONSTIINTA;
-CALEA CARE ASIGURA MANTUIREA,
ERA SCAPAREA DE REINCARNARILE
VIITOARE PRIN ABANDONAREA DE
SINE SI A FAPTEI BUNE.
-ACEASTA ERA STAREA DE REPAUS
DEFINITIV, DE TOPIRE IN ABSOLUT:
NIRVANA
ACESTEA SUNT RELUATE DE:
PSIHOLOGIE TRANSPERSONALA,
EXPERIENTIALA, IN MEDITATIE ETC
 SISTEME PSIHOLOGICE PRECURSOARE ALE
CURENTELOR DIN PSIHOLOGIE DE MAI TARZIU

1. UN PRIM SISTEM FILOZOFIC

IMPARTEA REALITATEA IN SASE
CATEGORII: SUBSTANTA,
CALITATE, ACTIVITATE,
GENERALITATE,
PARTICULARITATE, INERENTA

2. YOGA- FOLOSEA TEHNICI YOGINE

DE ELIBERARE A PSIHICULUI DE
AMINTIREA TRECUTULUI SI
REINCARNARE.

3. SISTEMUL FILOZOFIC SAMKHIA-

BAZAT PE DUALISMUL MATERIE
SPIRIT
TEHNICI BUDISTE DIN ANTICHITATE
PANA IN PREZENT
 CULTURA SI CIVILIZATIA CHINEZA

TRADITIA- REZERVOR
SPIRITUAL ACTIV;
-SPATIUL GEOGRAFIC-A
OFERIT MARE VARIETATE
DE CONDITII NATURALE;
CULTURA CHINEZA S-A
DEZVOLTAT TOTAL
INDEPENDENT DE
CULTURA EUROPEANA
PANA IN SEC.al-XIX-lea;
FILOZOFIA CHINEZA PUNE
ACCENT PE ETICA
(GANDIREA ETICA
CHINEZA)
 UNIVERS SI VIATA- YANG SI YING

Sec al-VI-lea I.H. AU APARUT

ELEMENTELE FILOZOFIEI
UNIVERSULUI SI VIETII: PRINCIPIILE
ANTAGONISTE SI COMPLEMENTARE
YANG- MASCULIN, LUMINA, CER,
SOARE;
YING- FEMININ, INTUNERIC, PAMANT,
LUNA, RECE;
ORICE LUCRU E COMPUS IN PROPORTII
DIFERITE DIN YANG SI YING;
EXCEPTIE O FAC : CERUL-YANG;
PAMANTUL-YING
 CONFUCIUS SI CONFUCIANISMUL

CONFUCIUS- (Kong-Fu-zi)- A INTEMEIAT CONFUCIANISMUL SI A

DOMINAT CULTURA, MEDICINA SI STIINTELE MAI MULT DE 2000 ANI

SOCIETATEA
CONFUCIANISMUL
SI TEMELE SALE EXISTENTA SOCIALA
FUNDAMENTALE A INDIVIDULUI

SCOPUL: FORMAREA OMULUI

UTIL SOCIETATII;
CONDITIILE SI
OMUL TREBUIA SA PASTREZE O
RELATIILE
ATITUDINE RESPECTUOASA SI
OM-SOCIETATE
SINCERA
 DAO SI DAOISMUL

LAO-ZI-DAO A INTEMEIAT DAOISMUL;

ACESTA AFIRMA: MOTIVUL PENTRU CARE E
GREU SA GUVERNEZI POPORUL CHINEZ STA IN FAPTUL CA
STIE PREA MULTE (APROPIATA DE FILOZOFIA EUROPEANA)

RELATIA OM-UNIVERS PORNIND

DE LA NATURA UNIVERSULUI
FILOZOFIA
DAOISTA
DAO- REPREZINTA REALITATEA ULTIMA;
PRINCIPIUL ORDINII IN SOCIETATE;
IN COMPORTAMENTUL SI GANDIREA
UMANA
 TERAPIA PRIN ACUPUNCTURA SI
IGNIPUNCTURA
MEDICII CHINEZI CREDEAU: CA
BOLILE SI TULBURARILE FUNCTIONALE
APAR CAND ARMONIA DINTRE
UNIVERS SI INDIVID E RUPTA

TERAPIA PRIN ACUPUNCTURA: S-

AU STABILIT PESTE 120 PUNCTE PE
MERIDIANE CE CORESPUND
DIFERITELOR ORGANE ASUPREA
CARORA SE ACTIONA CU ACE (DIN
DIFERITE METALE)
TERAPIA PRIN IGNIPUNCTURA:
PRIN APLCARE DE PULBERE CE
CAUTERIZA LA NIVEL CUTANAT
 TERAPIA PRIN ACUPUNCTURA SI
IGNIPUNCTURA

IGNIPUNCTURA
MERIDIANELE SI HARTA ORGANELOR
IN TALPA
 SCULPTURA DE MICI DIMENSIUNI SI
JADUL
PREDILECTIE SPRE SCULPTURA DE
MICI DIMENSIUNI: FILDES, BRONZ,
JAD, PORTELAN;
ARTISTUL CHINEZ NU ESTE
INFLUENTAT INCA DE FRUMUSETEA
CORPULUI OMENESC CI REDA DOAR
FIZIONOMII DEOSEBIT DE EXPRESIVE
SE ATRIBUIAU PUTERI MAGICE
JADULUI
JADUL-POSEDA SI SIMBOLIZA CELE
PATRU VIRTUTI: CARITATEA,
SINCERITATEA, INTELEPCIUNEA SI
CURAJUL.
ARTA LA CHINEZI

ARTISTUL CHINEZ GLORIFICA

TIPURI DE INTELEPTI, SFINTI,
IMPARATI, DAR NU CORPUL
UMAN;

- REPREZINTA FOARTE RAR

FEMEI;

- ESTE INTERESAT DE REDAREA

BALAURULUI-SIMBOLUL
IMPARATULUI
 CALIGRAFIA SI IDEOGRAMELE
CHINEZESTI
IDEOGRAMELE-ERAU
SINTETIZARI ALE UNOR IMAGINI
DIN REALITATE EXECUTATE CU
PENELUL
CAND ACESTEA INSOTEAU UN
TABLOU PICTAT, IL COMPLETAU
ARTISTIC, ARMONIOS SI
PERFECT.
PICTORUL CHINEZ ESTE
OBLIGAT ASTFEL SA-SI
PREGATEASCA BINE INAINTE
IMAGINILE VIZUALE MINTAL
NELUCRAND NICIODATA DUPA
MODELUL EXTERIOR.
 NATURA SI ESENTA DIVINA
UN PICTOR ATINGE
SUBLIMUL IN ARTA SA
DOAR DACA ESTE UN
CARACTER
EMINAMENTE MORAL
(FILOZOFIA CONFUCIANISTA)
NATURA ESTE PATRUNSA
DE ESENTA DIVINA, IN EA
SE INTEGREAZA NATURA
UMANA.
NATURA SI SOCIETATEA
ALCATUIESC O UNITATE
INTIMA.
 OMUL CA PARTE A NATURII

OMUL TREBUIE SA-SI CONFORMEZE

COMPORTAMENTUL POTRIVIT
RITMULUI ORDINII COSMICE

ASTFEL PICTURA CHINEZEASCA NU

IMITA REALITATEA CI O SUGEREAZA
LASAND LOC LIBER IMAGINATIEI
SPECTATORULUI

EXTERIORIZAREA EMOTIILOR ESTE

MULT MAI CONTROLATA- ATITUDINE
IMPUSA DE TRADITIE CE IMPUNE
CALM, DECENTA IN
COMPORTAMENT
ARMONIE SI ECHILIBRU
 GANDIREA PSIHOLOGICA LA JAPONEZI

NATURA GEOGRAFICA, CLIMA,

CONDITIILE SEISMICE AU CONDITIONAT
SI DETERMINAT GANDIREA FILOSOFICA,
SOCIALA SI PSIHOLOGIA JAPONEZILOR.
FLOAREA- E LEGATA DE CONCEPTIA
DESPRE VIATA, DEOARECE FLOAREA
REPETA MIRACOLUL NATURII,
REPRODUCE ARMONIA UNIVERSULUI,
REFLECTA DRUMUL EXISTENTEI
OMULUI, NEVOIA DE LINISTE SI
ECHILIBRU INTERIOR.

ARTA
IKEBANA
 ARTA IKEBANA

FLORILE EXPUSE
TREBUIE SA FIE PUTINE
LA NUMAR(CEL MULT3)
DEOARECE FLORILE IN
NUMAR MARE
ANULEAZA, ASCUNDE
PERSONALITATEA SI
FRUMUSETEA FLORII IN
SINE.
ACEASTA COMPOZITIE
ADAUGA SI PIETRICELE
SAU SCOICI
 GRADINA SI TERAPIA PRIN INTEGRARE
IN NATURA
CASA ESTE ANEXA A
GRADINII;

GRADINA ARE FUNCTIA DE A

INCORPORA CASA IN
NATURA
MAREA PASIUNE A JAPONEZULUI;

INTR-O GRADINA JAPONEZA

TOTUL ASCUNDE SIMBOLURI SI
SEMNIFICATII;
ARMONIA SPIRITUALA SI GRADINILE
JAPONEZE
GRADINA JAPONEZA
 IDEOGRAME JAPONEZE

DRAGOSTE
VIS

KUNG-FU
SFARSIT
CURS 1