descrie ntreaga gam

a variabilitii organismelor vii n cadrul unui

complex ecologic:
- diversitatea ecosistemului
- diversitatea genetic a unei specii din
acest ecosistem
Biodiversitatea reprezint variabilitatea
organismelor din cadrul ecosistemelor
terestre, marine, acvatice continentale i
complexele ecologice; aceasta include
diversitatea intraspecific, interspecific i
diversitatea ecosistemelor.
 Toate organismele care traiesc pe aceasta
planeta sunt dependente unele de altele
intr-o anumita masura sau alta

Pierderile
suferite de planeta noastra sunt o
pierdere pentru noi, oamenii
 Datorita interdependentei legate de hranire
(mai ales), dar si legate de adapost sau de alte
aspecte
 Planeta noastra a suferit cinci extinctii in masa
de cand exista. Acestea au fost suficiente pentru
a distruge 99% din speciile de plante si animale
care au trait vreodata pe Pamant.
Ultima dintre aceste extinctii in masa a avut loc
cu aproximativ 65 de milioane de ani in urma si a
dus la disparitia dinozaurilor. Faptul ca 99 % din
aceste specii au disparut implica faptul ca
disparitia si evolutia speciilor sunt perfect
normale si se repeta din cand in cand. Pe masura
ce unele specii dispar, altele noi apar. Chiar daca
pare simplu, acest proces dureaza milioane de
ani.
O privire pe lista animalelor disparute in
ultimii 100 de ani arata ca rata lor de
disparitie a crescut de-a lungul anilor. Cu
toate acestea, rata de evolutie ramane
aproximativ constanta.

Daca rata de disparitie creste, iar cea de

evolutie ramane aceeasi, ciclul de viata de
pe planeta va fi drastic afectat.
 Disparitia unei singure specii animale pune in
dificultate mai multe specii care sunt
dependente de ea.
Cand un pradator din varful lantului trofic (un
animal carnivor) este pe cale de disparitie,
populatia consumatorilor secundari (care sunt
erbivori, in majoritatea cazurilor) tinde sa
creasca.
Aceasta creste numarul de erbivore, care, la
randul lor, agreseaza vegetatia, iar
lipsa de vegetatie afecteaza precipitatiile,
ducand astfel la desertificari intr-o anumita
regiune.
 Pe langa faptul ca oamenii sunt cea mai
inteligenta specie de pe planeta, sunt si cea
mai dependenta specie. Din timpuri
preistorice, depindem de natura pentru a ne
indeplini nevoile de baza.

De-a lungul anilor, am ales sa alteram natura

pentru nevoile noastre, si facand acest lucru,
cu buna stiinta sau in necunostinta de cauza,
le-am daunat imprejurimilor noastre.
 Se pare ca am uitat ca:

Noi depindem de natura mult

mai mult decat depinde ea
de noi!!!
 Daca toti pradatorii carnivori sunt ucisi prin
vanare excesiva si braconaj, erbivorele vor
curata suprafata verde a planetei, lasandu-
ne astfel fara apa! Daca toate padurile sunt
sterse de pe fata pamantului, animalele
salbatice nu vor avea alta optiune decat sa
ne incalce teritoriul nostru!
 Trebuie sa intelegem ca oricat de mult vom
incerca, natura va fi mereu cu un pas
inaintea noastra, si de fiecare data cand vom
incerca sa o modificam, repercusiunile se vor
simti intr-un fel sau altul.
 Conservarea biodiversitatii este
managementul interactiilor umane cu variate
forme de viata si ecosisteme , in scopul
maximizarii beneficiilor ce se pot obtine azi
si pentru mentinerea potentialului lor ,
pentru nevoile si aspiratiile generatiilor
viitoare

( World Conservation Strategy - IUCN , 1980 )

 Este determinata de cantitatea de informatie
genetica de la nivelul unei specii, respectiv de
totalitatea genelor speciei
deoarece o specie este formata din mai multe
populatii, iar acestea prezinta un anumit fond
genetic, biodiversitatea genetica este suma
fondurilor genetice ale populatiilor care
compun respectiva specie
Variabilitatea genetica este determinata de
recombinarea genetica si de mutatii
 Specia= o grupare de populatii care se pot
incrucisa intre ele, dar care sunt izolate
reproductiv de alte specii.

Numarul actual de specii este estimat la 1,7-

1,8 milioane (dintre care 56% sunt insecte),
insa din acest numar 40% din specii se
intalnesc intr-un singur habitat si foarte
multe specii sunt reprezentate de un singur
individ.
BIODIVERSITATEA SPECIFICA
 BIODIVERSITATEA SPECIFICA
Repartizarea speciilor pe Terra este foarte variata, determinand o
biodiversitate specifica la nivelul diverselor zone ale Globului
Biodiversitatea scade de la Ecuator spre Poli si de la zone cu
altitudine scazuta la zonele cu altitudine ridicata
Cca 90% din specii traiesc in regiunuile calde, cuprinse intre cele 2
Tropice
Arealul speciilor este redus la Ecuator si creste la Poli
 Raspandireaspeciilor este influentata de
valenta ecologica si de optimul ecologic

Notiunea de valenta ecologica a unei specii

vii reprezinta posibilitatea unei specii de a
popula medii diferite, caracterizate prin
variatii mai mari sau mai mici ale factorilor
ecologici.

Optimul ecologic este o valoare a factorilor

ecologici la care specia se dezvolta cel mai
bine.
BIODIVERSITATEA ECOSISTEMELOR

Conform principiilor lui Thieneman, numarul de indivizi dintr-un

ecosistem este invers proportional cu numarul de specii

Stabilitatea ecosistemelor este mare atunci cand exista un numar

mare de specii si cand acestea sunt in echilibru
 Peisajul
reprezinta un ansablu de ecosisteme
existente in anumite biotopuri, determinate
geomorfologic si climatic.

Cuputine exceptii, peisajul este un mozaic

de ecosisteme naturale si ecosisteme
antropice.
 nmsura n care diversitatea genetic
sau a speciilor permite vieuitoarelor s
supravieuiasc n medii diverse, tot aa i
factorii de cultur uman (nomadismul,
transhumana, agricultura tradiional)
reprezint un sistem de convieuire cu un
mediu dat.
 Esteconsiderabil pentru ansamblul vieii pe
glob i n special pentru om. Aceasta are rol
important ca hran pentru om, ca baz
pentru diverse industrii i are o valoare
estetic i pedagogic.
 Hrana este luat de om din componentele
vegetale i animale, slbatice i domestice
ale biosferei. Din lumea mineral omul ia
doar sarea ca atare, cci o mare parte a
componentelor chimice ce intr n
alimentaie au la baz tot produse biologice.
 Sntatea omului depinde n mod
substanial de produsele biodiversitii.
Odinioar toate medicamentele proveneau
din plante i animale. Dintre medicamentele
clasice se cunosc de mult chinina, camforul,
efedrina, papaverina, etc. Dup 1940 au fost
descoperite i valorificate ciupercile, ce au
dat marele grup de 3000 tipuri de
antibiotice, apoi tranchilizante,
cardiotonice, corticosteroizii extrai direct
din plante slbatice sau preparai din
molecule vegetale.
 Industriai comerul se bazeaz, de
asemenea, n bun msur pe produsele
biologice. Industria alimentar, industria
lemnului, diverse fibre, guma, esene de
parfumuri i numeroi colorani.
 Aciunea asupra litosferei de ctre biosfer
este considerabil. Toate trei regnurile
(microbii, plantele, animalele) genereaz
solul, apr solul de eroziune. Vegetaia
stabilete echilibrele biochimice
(fotosinteza), are calitatea de a absorbi
poluanii i de a menine microclimatul,
creeaz peisajul.
 Rolulestetic i educativ al biodiversitii
devine tot mai pregnant ntr-o societate
suprasaturat de artificialul civilizaiei
moderne. Turismul a devenit a doua industrie
economic pe glob, el fiind strns legat de
peisaj i de elementele biosferei.
 Deoarece biodiversitatea este strns legat
de nevoile umanitii, ea trebuie considerat
un element al securitii naionale.
Potrivit ONU, biodiversitatea ajut oameni n
patru feluri eseniale:
aprovizionarea,
funcia de reglare - "nghiirea" polurii sau
reglarea frecvenei ploilor,
funcia cultural - venerarea locurilor sacre sau
relaxarea n mediul rural,
funcia de suport pentru culturile agricole.
METODE DE STUDIU A
BIODIVERITATII GENETICE

METODE DESCRIPTIVE MORFOLOGICE

METODE BAZATE PE CARACTERISTICI
FIZIOLOGICE
METODE CITOGENETICE
METODE BAZATE PE UTILIZAREA
MARKERILOR MOLECULARI
METODE DE STUDIU A
BIODIVERSITATII SPECIFICE

Studierea biodiversitatii specifice presupune

existenta a doua etape:
O etapa de teren care consta in efectuarea
releveurilor la nivelul zonei studiate;
O etapa de laborator care consta in
analizarea florei din punct de vedere al
bioformelor, geoelementelor si indicilor
autoecologici.
METODE DE STUDIU A
BIODIVERSITATII ECOSISTEMELOR
Biodiversitatea ecosistemelor se determina prin
calcularea unor indici cantitativi ai speciilor,
cum sunt abundenta si frecventa
frecvent
Abundenta se refera la numarul de indivizi
dintr-o anumita specie raportat la suprafata de
proba
Frecventa
Frecvent se refera la dispersia si gradul de
omogenitate a indivizilor unei anumite specii pe
unitatea de suprafata
 METODE DE STUDIU A
BIODIVERSITATII PEISAJULUI
Diversitatea peisajului se poate calcula cu ajutorul
indicelui de diversitate SHANNON:
SHANNON
n
D S k log 2 S k
k 1

unde n- numarul unitatilor peisagere,

Sk- proportia unitatilor k in peisaj
Heterogenitatea peisajului se calculeaza dupa relatia:

Hmax=log2n2, unde n- numarul total de unitati peisagere

 STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE
1. ETAPA DE TEREN
- Presupune executarea de relevee
- Pentru aceasta, se aleg suprafete de proba (esantioane)
cat mai omogene ( cu factori de mediu si inventarul
spaciilor constante)
- Marimea esantioanelor este diferita, in cazul padurii,
aria minima este de 400 m2.
- Datele recoltate pe teren servesc la intocmirea listei
floristice, la care se adauga date despre biotop( relief,
altitudine, expozitie, panta, tip de sol, pH etc)

STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE

2. ETAPA DE LABORATOR
- Presupune analizarea florei studiate din punct de vedere
al bioformelor, geoelementelor si indicilor autoecologici
prin alcatuirea de spectre
( reprezentari grafice ale ponderii diverselor elemente)
STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE
BIOFORMELE DUPA SISTEMUL COMBINAT
Raunkiaer-Braun-Blanquet
- Fanerofite (Ph) specii
lemnoase cu muguri hibernali
situati la peste 30 cm de la
sol, protejati de catafile. In
functie de inaltimea la care se
gasesc mugurii exista:
megafanerofite (MPh), STUDIEREA BIODIVERSITATII
mezofanerofite (mPh) si SPECIFICE
nanofanerofite (nPh)
Camefitele (Ch)
cuprind subarbusti si
unele specii lemnoase
la care mugurii hibernali
sunt situati pana la 25-
30 cm de sol, fiind
protejati de zapada,
resturi organice sau
propria tufa
STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE

Hemicriptofitele (H)
sunt specii ierboase
perene, cu mugurii
hibernali situati la
nivelul solului

STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE

Geofitele (G) sunt

acele plante la care
mugurii regenerativi
sunt protejati in sol
STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE

Hemicriptofitele (H)
sunt specii ierboase
perene, cu mugurii
hibernali situati la
nivelul solului

STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE

Geofitele (G) sunt

acele plante la care
mugurii regenerativi
sunt protejati in sol
STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE
Helohidatofitele (Hh)
Hh)
sunt specii acvatice
sau palustre, care au
muguri hibernali sub
apa
STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE
Terofitele (T) sunt
acele specii care
traverseaza perioada
hibernala sub forma
de seminte sau spori.
Sunt terofite anuale
(Th)
Th) si terofite
bianuale (TH)

STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE

Ep) sunt
Epifitele (Ep)
specii care traiesc pe
alte plante pe care le
folosesc drept suport
 STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE
Geoelementele
- Mp-mediteranean-pontice;
In tara noastra exista - P-pontice;
urmatoarele categorii - Pn-panonice;
importante de - Ppn-ponto-panonice;
geoelemente: - B-balcanice;
- Cp-circumpolare; - D-dacice;
- Eua-eurasiatice; - Sarm-sarmatice;
- Atl-atlantice;
- E-europene;
- Alp-alpine;
- Ec-central-Europene; - Carp-carpatice;
- sM-submediteraneene; - End-endemice;
- M-mediteraneene; - Cosm-cosmopolite;
- Adv-adventive.
 STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE
Indicii autoecologici
Valoarea indicelui ecologic Indicii ecologici si semnificatia lor

U T R

1 Puternic acidofile
Xerofile Criofile
1.5 -

2 Acidofile
Xero-mezofile Microterme
2.5 -

3 Acido-neutrofile
Mezofile Micro-mezoterme
3.5 -

4 Slab acido-neutrofile
Mezo-higrofile Moderat termofile
4.5 -

5 Neutro-bazofile
Higrofile Termofile
5.5 -

6 Hidrofile - -

0 Eurihidre Euriterme Euriionice