DIMENSIUNILE EDUCAIEI

Educatia intelectuala
1 Esenta si sarcinile educatiei intelectuale
Intelectus minte, gandire, ratiune, act rational, capacitate
de a gandi, a opera cu notiuni, concepte.

Educatia intelectuala este o componenta a educatiei

care prin intermediul valorilor stiintifice si umaniste contribuie
la formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale, functii
cognitive si instrumentale, scheme de asimilare, structuri
operatorii, motivatii etc.

Educatia intelectuala are ca scop pregatirea elevilor pentru

cunoastere si activitate teoretica, rationala. Este educatia
pentru si prin stiinta.
Educatia intelectuala
Aspecte fundamentale:
informativ =vizeaza cantitatea si calitatea informatiilor
care urmeaza a fi transmise si asimilate de catre tanara
generatie;
formativ =efectele asimilarii informatiilor asupra intelectului
tinerei generatii;

Potrivit celor doua aspecte sau formulat doua teorii:

Teoria culturii materiale -scop- asimilarea unui volum
mare de cunostinte si formarea capacitatii de asociere a
ideilor.
Teoria culturii formale -scop- indrumarea si stimularea
dezvoltarea intelectului.
 Sarcinile educatiei intelectuale
1.1 Informarea intelectuala consta in transmiterea si asimilarea valorilor stiintifice
umaniste in conformitate cu principiile si normele didactice. Astfel apar intrebarile:
ce, cat si cum sa se transmita elevului?

Informarea intelectuala presupune respectarea urmatoarelor principii:

-aceasta trebuie sa fie in concordanta cu prescriptiile idealului educational;
-selectarea, transmiterea-asimilarea informatiilor trebuie sa se realizeze din
perspectiva posibilitatii de utilizare in urmatoarele etape de asimilare a noi
cunostinte;
-formarea personalitatii, stimularea vocatiei, dezvoltarea creativitatii, echilibru intre
cunostinte realiste, umaniste, teoretice, practice, de cultura generala, cultura de
specialitate;
-selectarea si transmiterea cunostintelor trebuie realizata intr-o maniera
integrativa;
-in procesul informarii intelectuale trebuie sa primeze calitatea informatiilor
evaluata din punct de vedere psihopedagogic dupa valoarea lor explicativa,
instrumentala si operationala;
- Informarea intelectuala trebuie sa se realizeze in concordanta cu profilul
psihologic al varstei;
- informarea intelectuala urmareste formarea unei viziuni interdisciplinare,
intelegerea profunda a realitatii.
1.2 Formarea intelectuala
vizeaza formarea si dezvoltarea intelectuala. Ea presupune activarea
potentialitatilor copilului,prin intermediul informatiilor in scopul transformarii si
restructurarii sale psihice.

Formarea intelectuala ca proces complex presupune:

- elaborarea unor capacitati intelectuale de natura instrumentala (insusirea
limbii materne,a scrisului-cititului);
- formarea capacitatilor intelectuale operationale si functionale care vizeaza
toate capacitatile intelectuale,intreg intelectul uman ( dezvoltarea gandirii,a
operativitatii generale,cultivarea capacitatii de comunicare);
- stimularea si dezvoltarea creativitatii ca dimensiune psihologica a
personalitatii,favorizand obtinerea de produse cu caracter original,gasirea de
solutii noi pentru solicitarile carora este supus individul;
- cultivarea motivatiei invatarii,in ideea optimizari relatiei dintre elev si procesul
de invatare;
- familiarizarea cu metodele si tehnicile de munca intelectuala si insusirea
diverselor stategii cognitive;
Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala /
Dezvoltarea capacitatilor cognitive
Datorita evolutiei societatii,familiarizarea cu metode si tehnici de
munca intelectuala a elevilor,d.p.d.v. pedagogic ridica problema sa-l
invatam pe elevi cum sa invete cu un efort mic si un randament mare.

Metodele si tehnicile de munca intelectuala pot fi clasificate astfel:

Dupa continut:
-cu privire la igiena muncii intelectuale;
-organizarea si metodologia desfasurarii ei;
Dupa destinatie:
-de informare,de observare,cercetare si creatie;
Dupa aria de cuprindere:
-generale,aplicate in toate genurile de activitate intelectuala si la
toate obiectele;
-specifice,adaptate unui domeniu sau unui obiect de invatatamant;
Dupa conditiile pedagogice:
-implicate in activitatea elevilor la lectii;
-metode si procedee folosite in activitatile extra didactice;
 Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala /
Dezvoltarea capacitatilor cognitive

Capacitati vizate:
- Capacitati de cunoastere dezvoltarea
proceselor intelectuale: limbaj, gandire,
memorie, creativitate;
- Capacitatea de observare dezvoltarea
atentiei, a simturilor prin crearea de situatii
specifice;
- Capacitati de operare mintala: analiza,
sinteza, abstractizarea, generalizarea,
compararea, inductia, deductia.
Functie de varsta se va urmari deprinderea elevului cu metode si
tehnici de munca intelectuale precum:
- deprinderea de a folosi manualul,sarcina specifica de clasa I;
- familiarizarea cu diverse modalitati de citire(lenta,rapida,de
aprofundare,selectiva, studiul de text,etc.);
- initierea in tehnica folosirii unor instrumente auxiliare pentru
imbogatirea cunostintelor (dictionare,enciclopedii) si valorificarea
surselor documentare prin rezumat,plan de idei,conspecte,fise;
- deprinderea de a asculta in cadrul orelor ce se comunica si de
identificare a elementelor esentiale ale comunicarii, de a lua notite;
- familiarizarea cu tehnica de observare si experimentare;
- formarea obisnuintei de a-si propune scopuri si a persevera in
realizarea lor, deprinderii de invatare constant;
- cultivarea obisnuintei de a respecta cerintele igienei muncii
intelectuale;
 2 Continutul educatiei intelectuale

2.1 Cultura generala -reprezinta cultura fundamentala necesara

fiecarui om. Ea cuprinde un sistem de cunostiinte, deprinderi
asimilate si formate in cadrul actiunii educationale care ii ofera
individului posibilitatea elaborarii unei viziuni de ansamblu asupra
lumii.
Se poate vorbi de cultura intr-o acceptie obiectiva, in care
cultura inglobeaza totalitatea valorilor materiale si spirituale create
de societate si o acceptie subiectiva care vizeaza procesul
asimilarii acestor valori de catre om.

Se pot distinge doua nivele:

- un nivel instrumental (presupune insusirea cunostintelor,formarea
priceperilor,deprinderilor care devin mijloace in vederea imbogatirii
continue a culturii generale)
- un nivel operational (se refera la folosirea informatiilor, priceperilor,
deprinderilor si capacitatilor in vedrea rezolvarii problemelor ce se
ridica in activitatea subiectului prin aplicarea lor in alte cazuri).
2.2 Cultura profesionala cuprinde un sistem de
cunostinte, princeperi, desprinderi si capacitati
necesare exercitarii unei profesiuni sau unui grup de
profesiuni. Cultura profesionala permite integrarea
individului in societate prin intermediul profesiunii.
Directii si tendinte privind formarea culturii
profesionale:
Aceasta se constituie pe fondul culturii generale,prin
specializarea si adaugarea componentelor culturii
generale la specificul unei profesiuni, cu transmiterea
unor cunostinte de specialitate.

Logica formarii culturii profesionale impune evitarea

tendintei de concentrare asupra unei specializari
inguste. (specializarea se face progresiv in cadrul
culturii generale).
Concluzii!
Sarcinile educatiei intelectuale sunt (in
esenta):
- Abilitarea cu un sistem de cunotine
tiinifice, cu priceperi i deprinderi
intelectuale.
- Formarea bazelor concepiei filozofice
despre lume i corecta orientare
ideologico-politic a elevilor.
Mijloace prin care se realizeaz educaia intelectual
Principalul mijloc prin care se realizeaz educaia intelectual a
elevilor este procesul de nvmnt. In cadrul lui i nsuesc
cunotine, priceperi i deprinderi, ncep s-i formeze cultura
general.

Lectura particular este un alt instrument. Ea l pune pe elev n

contact cu valorile culturale create de omenire.

Teatrul i cinematograful contribuie de asemenea la nsuirea unui

nsemnat numar de cunotine din cele mai variate domenii :
literatur, istorie, geografie, tiinele naturii, muzic etc.
Internetul este cel mai recent instrument de realizare al educatiei
intelectuale;

Educaia intelectual a copiilor se realizeaz i prin cercurile pe

obiecte de nvmnt, care funcioneaz n cadrul colii prin
excursii i vizite la locuri din natur, muzee, instituii, expoziii.
 Educatia
Morala morala
este o forma a constiintei sociale care reflecta ansamblul conceptiilor, ideilor si
principiilor (normelor) care calauzesc si reglementeaza comportarea (conduita)
oamenilor in relatiile interpersonale, in familie, la locul de munca si in societate, in
general.

Continutul educatiei morale include intr-un tot unitar:

- idealul moral;
- valorile;
-normele si regulile morale prin care se reglementeaza raporturile omului cu ceilalti
oameni, cu societatea.

Idealul moral este o imagine a perfectiunii din punct de vedere moral, un model,
chintesenta morala a personalitatii umane;

Valorile morale reflecta anumite cerinte si exigente generale ce se impun

comportamentului uman in virtutea idealului uman.
Normele si regulile morale se refera la situatii concrete, ele exprima obligatii,
interdictii, permisiuni referitoare laactiunile morale.

Educatia morala este o componenta a educatiei prin care se realizeaza formarea si

dezvoltarea constiintei morale, a conduitei morale, formarea profilului moral al
personalitatii, elaborarea comportamentului social moral.
Obiectivele educatiei morale
Formarea constiintei morale
- aceasta are 2 componente: cognitiva si afectiva.
Formarea constiintei morale cuprinde:
- formarea reprezentarilor morale reflectarea intuitiva a caracteristicilor
unui complex de situatii si fapte morale concrete (la scoala, acasa, pe
strada etc.);
- insusirea notiunilor morale prin generalizare si abstractizare. Notiunea
morala exprima cce ce este esential si general intr-o clasa de
manifestari morale;
- formarea convingerilor morale. Cunoasterea morala trebuie sa fie
insotita de trairi afective (emotii, sentimente etc.), de vointa.

Convingerea morala este concomitent rationala, afectiva si

vocationala.
Formarea judecatilor morale vizeaza capacitatea evaluativa a
individului, puterea acestora de a surprinde substratul moral al unor
situatii concrete cu care se confrunta.
Obiectivele educatiei morale
Formarea conduitei morale
Conduita morala reprezinta punerea in practica a a constiintei morale, in fapte,
actiuni ca raspuns la situatiile concrete. Acestea imbraca forma deprinderilor si
obisnuintelor morale.

Deprinderile sunt componente automatizate ale conduitei, ce se formeaza in timp, in

situatii repetitive.
Formarea deprinderilor morale cea mai importanta componenta a educatiei
morale.
Deprinderi morale legate de activitatea scolara: venirea la timp la scoala,
respectarea programului si a regulilor scolii, pregatirea constiincioasa a lectiilor,
folosirea cu grija a obiectelor etc.

Obisnuintele morale sunt si ele formate in situatii repetitive, acestea implica trebuinta
de a efectua actiunea in anumite conditii.

Formarea deprinderilor si a obisnuintelor se realizeaza mai ales pana la perioada

adolescentei (plasticitatea scoartei cerebrale este mai mare). Deprinderile,
comportamentele morale se realizeaza prin:
imitarea celor din jur;
stimuli verbali: ordine, interdictii, sfaturi, rugaminti etc.
Indrumarile asociate cu controlul, aprecierea contribuie la consolidarea
deprinderilor.
 Metode de educatie morala
- folosirea oricaror metode didactice (povestirea, explicatia, observarea, prelegerea, conversatia, dezbaterea, studiul de
caz etc.) are valenta educative

Metode specifice educatiei morale:

Exemplul are valente de educatie morala prin:
oferirea posibilitatii unor intuitii directe, prin aprecierea unor fapte reale. Are efecte mai mari dcat prezentarea
abstracta ;
intuitia directa este insotita de o traire afectiv emotionala ;
tendinta de imitatie este foarte puternica la copil, acesta trebuie sa i se furnizeze modele pozitive directa sau indirecte
(modele sociale, modelul profesorului, parintii, modele din operele literare etc.)

Exercitiul moral consta in executarea sistematica si organizata a unor fapte si actiuni, in conditii relativ identice, cu
scopul formarii deprinderilor si obisnuintelor de comportare morala, al constituirii si fixarii trasaturilor de vointa si de
caracter implicate in conduita morala a individului.
Aceasta metoda presupune 2 momente principale:
formularea cerintelor;
exersarea propriu-zisa.
Formularea cerintelor poate imbraca forme precum: rugamintea, ordinul, dispozitia, indemnul, sugestia, lamurirea,
incurajarea, promiterea unor recompense, initierea de intreceri intre elevi, aluzia, avertismentul, interdictia etc.
Exersarea propriu zisa prin: antrenarea elevilor in diverse activitati, jocuri de creatie (la varstele mici), jocul de rol,
organizarea clasei, distributia de roluri la nivelul clasei, concursuri, competitii, intreceri sportive etc.

Supravegherea ete metoda de observare atenta de catreeducator a comportarii in devenire a copilului, a tanarului sau
adultului. Aceasta se poate solda cu intreruperea/interzicerea unor comportamente nedorite/daunatoare precum si
provocarea pentru executarearea unor comportamente care conduc la deprinderi bune.
Sanctiunea are 2 forme:
cand elevul/copilul nu respecta normele de conduita morala, se abate de ladisciplina scolara sanctiunea ia forma
pedepsei (o sanctiune a nerespectarii regulilor de comportare, a indrumarilor si a ordinelor date, a indatoririlor si a
obligatiilor scolare);
recompensa fata pozitiva a sanctiunii prin care se incurajeaza fapte bune, care repetate conduc la deprinderi si
obisnuinte bune.
 EDUCATIA PROFESIONALA
Educatia profesionala reprezinta orice forma de pregatire sau
perfectionare in vederea unei activitati profesionale, care cuprinde:
- insusirea cunostintelorteoretice;
- formarea deprinderilor, priceperilor;
- transmiterea valorilor etice si de comportament social necesare
activitatii profesionale.

Educatia profesionala cuprinde atat initierea in profesie cat si

perfectionarea, specializarea. Aceasta se realizeaza atat in scoala
cat si la locul de munca.

Educatia profesionala se fundamenteaza pe toate celelalte laturi ale

educatiei:
- cunostinte, competente, priceperi, competente intelectuale;
- deprinderi, cunostinte, priceperi de ordin moral;
- comportamente morale si estetice;\
- pe sanatatea si functionalitatea organismului etc.
Obiectivele educatiei profesionale
Formarea orizontului cultural profesional.
Acest aspect cuprinde ansamblul cunostintelor necesare executarii unei profesiuni
sau a unui grup de profesiuni.
Orizontul profesional se constituie pe fondul culturii intelectuale, cunostinte, priceperi,
deprinderi, competente din plan intelectual.
Toate cunostintele predate trebuie sa aiba aplicabilitate practica, stiintele predate sa
aiba in vedere atat latura stiintifica (informatia) precum si latura tehnologica,
aplicabila a acesteia.

Formarea unor priceperi, deprinderi, capacitati si competente in plan actional in

vederea desfasurarii unei activitati productive.
Acest obiectiv este de ordin psihomotor si se realizeaza in cadrul pregatirii practice,
in laboratoare, ateliere, baza de practica. In cadrul actiunilor practice sunt aplicate
cunostintele teoretice, prin exersareelevii isi formeaza priceperi si deprinderi de
actiune.

Formarea si dezvoltarea intereselor de cunoastere, a dragostei fata de profesie.

Acest lucru se formeaza in timp, este dependent de variabile precum:
aptitudini personale ale celor educati;
satisfacearea unor trebuinte personale, unor nevoi: de recunoastere sociala,
materiale, aspiratii proprii etc.;
modelul social al profesiunilor de succes;
modelul familiei de provenienta etc.
Orientarea scolara si profesionala
- reprezinta un ansamblu de actiuni si influente pedagogice, sociale,
medicale etc. care se exercita in modcontinuu cu scopul realizarii de
catre indivizi a optiunilor scolare si profesionale in concordanta cu
particularitatile personalitatii lor si cu cerintele contextului social la
care se raporteaza.

Orientarea scolara si profesionala include 3 categorii de fenomene

psihologice interdependente:
intelectuale dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale, a calitatii
proceselor psihice de cunoastere, la formarea unui stil individual de
munca etc;
afectiv motivationale mobiluri ale realizarii optiunii: interese, nazuinte,
inclinatii, preferinte, aspiratii, atractii, atitudini, ideal profesional etc.
volitiv caracteriale mobilizarea personalitatii pentru realizarea
scopurilor.

OSP trebuie sa se faca in functie de individ si de cerintele societatii.

Orientarea scolara si profesionala
Componentele structurale ale OSP sunt:
cunoasterea elevilor, a individualitatii acestora;
pregatirea elevilor pentru autocunoastere;
informarea asupra domeniilor de activitate, asupra
profesiunilor inrudite, asupra diversitatilor profesiunilor,
asupra traseului de parcurs pentru a exercita o
profesiune (licee, profiluri, scoli profesionale, scoli de
nivel superior etc.)
instruirea profesional incipienta;
stabilizarea aspiratiilor si cristalizarea optiunilor scolare
si profesionale;
cultivarea unor interese, inclinatii si aptitudini speciale
etc.
 EDUCATIA ESTETICA
Estetica stiinta despre frumos.
Educatia estetica una din componentele educatiei care utilizeaza in formarea personalitatii umane
potentialul educativ al frumosului estetic, social si natural.

Categoriile educatiei estetice:

idealul estetic modelul esteticspre care se nazuieste de catre un artist sau de catre comunitate;
stilul estetic capacitatile si calitatile omului de a percepe si trai frumosul;
gustul estetic capacitatea si calitatea omului de a iubi si aprecia frumosul sub raport cognitiv,
afectiv si comportamental;
spiritul de creatie capacitatea si abilitatea de a imagina si crea frumosul.
Obiective ale educatiei estetice:
obiective care au in vedere formarea capacitatii de a percepe, insusi si folosi adecvat valorile
estetice:
sensibilitatea fata de fenomenul estetic si pregatirea pentru intelegerea limbajului, procedeelor si
fenomenelor prin care se manifesta valorile estetice;
formarea gustului estetic si dezvoltarea judecatii estetice fata de frumos;
formarea sentimentelor si convingerilor estetice.
obiective referitoare la dezvoltarea capacitatii artistice:
depistarea si masurarea aptitudinilor;
dezvoltarea capacitatilor artistice.
Principii ale educatiei estetice:
principiul educarii estetice prin valori autentice;
principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si a valorilor estetice;
principiul perceptiei unitare a continutului si a formei;
principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic.
Metode de educatie estetica: exercitiul, explicatia, demonstratia etc.
 EDUCATIA FIZICA
Educatia fizica este o componenta a educatiei care urmareste dezvoltarea
armonioasa si normala a organismului, intarireasanatatii si cultivarea unor calitati
fizice necesare muncii, activitatii sportive.

Educatia fizica vizeaza latura biologica a fiintei umane si:

asigura conditiile necesare care sa permita maturizarea la timp a functiilor
naturale si de dezvoltare in conditii optime a personalitatii umane;
asigura intarirea sanatatii, calirea organismului;
urmareste dezvoltarea deprinderilor igienico sanitare;
dezvoltarea deprinderilor motrice, cultivarea calitatilor fizice precum: forta,
rezistenta, viteza, precizia, coordonarea, etc. necesare in viata si in practicarea
sporturilor.

Obiectivele educatiei fizice vizeaza:

intarirea sanatatii si calirea organismului;
consolidarea capacitatilor de munca;
perfectionarea calitatilor motrice;
dezvoltarea armonioasa a organismului;
formarea calitatilor morale,
refacerea fortelor fizicesi psihice;
dezvoltarea si cunoasterea comportamentelor igienico-sanitare.
 Educatia fizica

Modalitati de realizare a educatiei fizice:

Dimensiunea corporala a educatiei este realizata prin:
educatia fizica din scoala educatia miscarii;
educatia psihomotorie realizataprin programul scolar educatie prin miscare;
activitati educative care implica coordonatele motorii si psihomotorii (cercuri de
gimnastica, inot, sculptura, pictura, drumetii, excursii etc.);
sportul practicat atat in cadru scolar cat si in afara scolii.

In desfasurarea lectiilor de educatie fizica trebuie sa se tina cont de:

clasa de elevi;
numarul de baieti/fete;
starea de sanatate a elevilor;
gradul de dezvoltare fizica;
deosebiri psihomotorii intreelevi (lenti, hiperactive etc.);
locul desfasurarii lectiei;
materialele didactice folosite etc.
Alte componente ale educatie:

educatia civica;
educatia religioasa;
educatia interculturala;
educatia economica;
educatia antreprenoriala,
educatia comunitara;
educatia pentru sanatate etc.