Sunteți pe pagina 1din 50

When words become unclear, I shall focus with photographs.

When images become inadequate, I shall be content with silence.


Ansel Adams
Determina cat de luminoasa sau de intunecata va aparea o
imagine. Acest fapt este controlat de trei parametri: apertura,
ISO si viteza obturatorului, care formeaza triunghiul expunerii,
fiind corelati.
Controleaza cantitatea de lumina
care intra in obiectiv. Este in raport de
invers proportionalitatea cu
adancimea campului.
Astfel, cu cat apertura este mai
deshisa, cu atat mai multa lumina
intra si, deci, obiectele din planele
indepartate se vor estompa. Acest
lucru inseamna o adancime mica de
camp. Cu cat apertura este mai mica,
cu atat creste adancimea campului,
fiind surprinse detalii aflate in plane
indepartate.
Reprezinta momentul cand lumina se inregistreaza
(este expusa) pe senzorul tau digital precum si durata
expunerii sau perioada de timp in care obiectivul sta
deschis dupa ce apesi declansatorul.
Valoarea sa este setata in fractiuni de secunda,
asadar, daca setezi la 1/1000, inseamna ca obiectivul
va sta deschis o miime dintr-o secunda.
Viteza poate avea un impact major
asupra felului in care vor aparea
obiectele in miscare. Observati, cum
fundalul devine cetos, intelegand prin
aceasta ca apertura ar trebui ajustata
corelat pentru a obtine expunerea
potrivita.
O alta intrebuintare, deja cliseu, este la
fotografierea masinilor pe timp de
noapte. Pentru obtinerea imaginii s-a
utilizat o deschidere a obiectivului de 30
de secunde.
In concluzie, vitezele mari sunt potrivite pentru a surprinde
obiecte aflate in
miscare rapida: pasari, avioane, atleti, in conditii normale de
iluminare. Vitezele medii sunt utilizabile intr-o gama mai larga
de fotografii, iar vitezele mici pentru a surprinde imagini in
conditii de iluminare scazuta, caz in care este necesara
folosirea unui trepied.
Aperture Priority Mode prescurtat AA sau AvA permite setarea
aperturii dorite, in timp ce camera calculeaza si stabileste
automat viteza obturatorului. De ce sa folosim acest mod ?
Pentru ca apertura influenteaza direct adancimea campului.
Uneori iti doresti sa fotografiezi o floare intr-un fundal neclar,
vei utiliza o apertura mare. Daca doresti sa surprinzi in imagine
toate planele imaginii, atunci vei utiliza o apertura mica. In
ambele cazuri, camera va calcula viteza necesara. Atentie,
insa, la faptul ca se poate intampla ca viteza calculata sa fie
mica, pentru a face fata unei iluminari precare. In aceste
conditii subiectul poate fi miscat, deci neclar.
Shutter Priority Mode (prescurtat Tv sau S) permite alegerea
vitezei, lasand camera sa determine apertura necesara. Ce
influenteaza viteza ? "Cantitatea de miscare" pe care o vom
surprinde in poza. Vom folosi, asadar, acest mod, mai ales
atunci cand dorim sa surprindem subiecte aflate in miscare. Nu
trebuie sa pierdem din vedere ca apertura influenteaza
adancimea campului !
ISO determina cat de sensibil este senzorul la lumina. Cu cat este
mai mare aceasta valoarea, cu atat este mai sensibil senzorul si,
deci, mai mare capacitatea de a face fotografii in situatii cu iluminare
slaba. Valoarea sa este redata numeric: 80, 100,200, 400, 1600,
3200 etc
Repet, utilizarea unui ISO mare face posibila fotografierea
in conditii de iluminare scazuta si, deci, va permite
cresterea vitezei obturatorului, intregind, astfel,
triunghiul expunerii. Totusi, folosirea unei sensibilitati
crescute aduce anumite dezavantaje, anume zgmotul de
imagine si granulatia. In general, acestea depind de
calitatea camerei si, cu anumite rezerve, pot fi corectate
prin programe specializate.
Este procesul prin care sunt eliminate culorile nerealiste,
astfel incat obiectele albe in realitate vor fi reprezentate
alb si in fotografie. Acest lucru se realizeaza in functie de
temperatura de culoare a sursei de lumina. Ochii nostri
percep albul corect indiferent de conditiile de ilumincare,
insa camerele foto au de multe ori tendinta de a colora
nerealist imaginile in nuante albastrii, rosiatice sau verzi
Anumite subiecte creaza probleme camerelor digitale in
realizarea balansului de alb, chiar si sub conditii de iluminare
naturala. Un exemplu este cand subiectul contine
predominant culori calde sau reci. In exemplul de mai jos,
imaginea contine nuante de rosu. Camera greseste
identificand o sursa de lumina calda si incearca sa
compenseze. Rezultatul este ca va adauga un plus de
albastru. Solutia este de a defini manual albul, fie pe baza
imaginii (daca aceasta contine alb), fie cu ajutorul unui card
gri.
Mai intai, fiecare pixel este convertit astfel incat sa reprezinte o
culoare de baza pentru afisarea luminozitatii. Aceasta
convertire presupune ca verdele reprezinta circa 59% din
luminozitate, in timp ce rosu si albastru au 30%, respectiv 11%.
Odata ce toti pixelii au fost convertiti in intensitate luminoasa,
o histograma este realizata prin numararea a cati pixeli sunt
identici din punct de vedere al luminozitatii, iar acest numar
este ditribuit in histograma, pentru fiecare din cele 3 culori in
parte. O histograma RGB produce 3 instante independente si
apoi sunt unite intr-una singura, netinand cont daca fiecare
culoare provine din acelasi pixel.
Imaginea alaturata contine foarte
multe zone de culori pure. In
interiorul fiecarei culori,
intensitatea ajunge la 255
(maxim). Desi aceasta imagine nu
contine pixeli de nuanta alba pura,
histograma RGB arata straluciri
destul de puternice - atat de mari
incat, daca ar fi fost o fotografie,
ea ar fi fost supraexpusa. Acest
lucru se intampla pentru ca
histograma RGB nu tine cont de
faptul ca cele 3 culori nu
stralucesc in acelasi loc.

Histograma luminozitatii arata


faptul ca nici nu pixel nu este prea
luminos. Arata, de asemenea, 3
varfuri distincte, pentru fiecare
culoare in parte, zone care sunt
semnificativ mai luminoase decat
Desi majoritatea camerelor ne vor
produce tonuri demijloc in histograme
atunci cand sunt folosite in mod auto,
distributia varfurilor depinde si de subiect
in sine. Imaginile in care majoritatea
tonurilor sunt in umbra, vor produce
deplasari spre stanga intervalului, asa
cum este imaginea din dreapta.
Imaginea de dedesubt produce, in mod
auto, o deplasare spre dreapta, ca urmare
a luminozitatii crescute a subiectului.