Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai

Facultatea de Educaie Fizic i Sport

Specializarea: Kinetoterapia n Traumatologia Sportiv

Sindromul Hoffa
Profesor coordonator:
Confereniar dr. Popescu Veronica
Masterand:
Trziu Andrei Petru

Semestrul II 2014
ANATOMIA FUNCTIONALA A
GENUNCHILUI
Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie a
organismului uman si are o importanta deosebita in
locomotie.
Aceasta articulatie are cateva caracteristici care
trebuie mentionate:
Este o articulatie complexa fiind formata din articulatiile:
Femurotibiala si Femuropatelara;
Suporta greutatea corpului omenesc, fiind deci o
articulatie portanta, structurile sale interne fiind foarte
supuse la uzura;
Localizarea sa anatomica este superficiala fiind expusa
actiunii factorilor de mediu mai mult decat alte articulatii.
Structurile
osoase

Sunt
reprezentate de
epifiza femurala
inferioara, epifiza
tibiala superioara
si de patela.
Structurile intraarticulare:
Structurile
intraarticulare
cuprind:

menicurile;
aparat
capsuloligament
ar;
membrana
sinoviala;
cartilaj articular.
SINDROMUL HOFFA
La nivelul Rotulei, imediat sub patela, gasim o cumulare de
grasime in spatele tendonului patelar. Aceasta are drept
scop prevenirea contactului direct dintre patela si condilul
femural in cazul unei lovituri directe in partea anterioara a
genunchiului. Ea detine multiple celule nervoase, astfel ca
orice trauma suferita este extrem de dureroasa.

Sindromul Hoffa reprezinta o boala in care aceasta

cumulare de grasime, dupa un impact direct, sufera o
contuzie, avand loc inflamarea tesutului adipos dintre osul
distal al coapsei (condilul femural) si rotula (patela).
Tesutul adipos este una dintre cele mai sensibile structuri
ale genunchiului.
Boala Hoffa este insotita de dureri destul de
accentuate, localizate anterior, pe fiecare
parte inferioara a rotulei si care se
agraveaza prin intinderea sau extensia
articulatiei genunchiului. La persoanele care
sufera de sindromul Hoffa, tesutul gras
inter-rotulian va fi iritat in mod constant si
se va inflama semnificativ.

Boala Hoffa este caracterizat prin

hipertrofia dureroas inflamatorie a grsimii
sub-rotuliene, putnd fi tratat prin
infiltraie cu corticoizi.

Acest sindrom se poate manifesta si in cazul

in care, in timpul alergarii, are loc rotatia
interna anormala a membrului inferior.
Riscul este cu atat mai mare cu cat subiectul prezinta
instabilitate la nivelul genunchiului sau soldului, de aici
putand dezvolta afectiuni la nivelul tendonului Ahilian.

Cand menajam un membru inferior datorita unui tendon

Ahilian inflamat, incepem sa descriem o biomecanica a
mersului inadecvata pentru mers si alergat, ceea ce poate
conduce la incarcari nebalansate si fortarea excesiva a
unuia dintre genunchi sau sold.

Datorita faptului ca indreptarea membrului inferior va

cauza blocarea cumularii de tesut adipos, aceasta va fi
ranita in mod constant, fapt ce poate conduce la o
perioada semnificanta de recuperare daca nu este tratat in
timp util si corect.
Cauzele Sindromului
Hoffa
Participarea la jocuri sportive unde
exista posibilitatea loviturilor la nivelul
genunchiului, precum fotbal, rugby,
hockey, fotbal american.
Daca sunt prezente antecedente
precum LIA (Ligament incrucisat
anterior), afectiune ce afecteaza
stabilitatea genunchiului, lasand tesutul
adipos interpatelar predispus contuziei.
Alergatorii cu pronatie excesiva (picior
plat) sau cu soldul afectat pot
experimenta introarceri rapide ale
membrului inferior in rotatie interna, in
timp ce patela ramane in urma,
cauzand contuzia tesutului adipos.
Persoane cu sindrom ilio-tibial.
Oricine are antecedente in
hiperextensia genunchiului.
Simptomele Sindromului Hoffa
Durere, inflamatie, umflarea partii anterioare a genunchiului,
concomitent cu partile laterale a tendonului patelar.
Durere crescuta la extensia genunchiului.
Ortostatismul prelungit cu genunchii in hiperextensie va creste
intensitatea durerii
Squat-urile, genoflexiunile sau urcatul scarilor va cauza de
asemenea agravarea durerii.

Prevenirea
Incalzirea articulatiilor si stratching-ul corespunzator inaintea
efectuarii activitatilor solicitante
Mentinerea starii de bunastare si intretinere corporala (putere,
flexibilitate, anduranta), fitness cardiovascular
Utilizarea de genunchiere pe marimea si captuseala
corespunzatoare
Recuperarea in totalitate inainte de revenirea in campul sportiv
Tratament
La palpare se percepe o crestere de volum a pachetului
gras precum si consistenta lui mai impastata. Tratamentul
consta in repaos segmentar 7-14 zile, tratament
fizioterapic anticongestiv resorbant si antiproliferator,
aplicatii locale de unguente antiinflamatorii.

Repausul este mereu recomandat in cazul acestei

afectiuni. Trebuie evitate activitatile care pot cauza iritatie
sau lovituri si inceperea aplicatii de comprese reci si
tratament cu compresii cat mai curand posibil. Este dificil
de stat in repaus cand avem de-a face cu o rutina zilnica.
Din fericire, exista unelte prin
intermediul carora putem sa
ne recuperam si sa revenim la
o viata fara dureri, eliminand
riscul unui viitor traumatism,
prin:
Crioterapie/comprese reci
Repaus, evitarea ingreunarii MI
afectat
Kinetoterapie
Electroterapie (TENS)
Exercitii de intarire a
musculaturii membrului
inferior, cresterea fortei
musculare a muschilor prin
fitness
Taping-ul de asemenea poate
ajuta intr-o oarecare masura
Medicatie
Daca sunt necesare, anti-inflamatoare nonsteroidale (aspirina,
ibuprofen)

! A nu se lua medicamente pana la 7 zile inaintea operatiei

Daca metodete conservatoare de tratament de mai sus nu dau

rezultate, operatia poate fi de asemenea o optiune. Aceasta poate
implica extragerea totala sau partial a tesutului adipos.

Dupa operatie pot aparea diverse simptome:

Durere, amorteala, senzatie de rece la picior sau glezna
Unghiile degetelor de la picioare capata noante de albastru, gri sau
culori inchise
Durere crescuta, inflamatie, roseata, drenaj de fluide sau sangerari in
zona afectata
Semen de infectie (dureri de cap, dureri musculare, ameteala, vertij,
sau stari de febrilitate)
Plan de recuperare
Etapa I
- Exercitii active si cu rezistenta progresiva pentru toate articulatiile
sanatoase ale corpului, din pozitiile culcat, sezand sau stand pe
piciorul sanatos, indeosebi pentru membrul sanatos.
- Exercitii active si cu rezistenta progresiva pentru articulatiile
gleznei si soldului membrului inferior corespunzator genunchiului
afectat, din pozitiile culcat, sezand sau stand pe piciorul sanatos.
- Exercitii active si passive de flexie si extensie ale genunchiului
traumatizat, din pozitiile DD si DV.
- Exercitii izometrice cu intensitate medie pentru genunchiul lezat,
din pozitiile culcat cu fata in sus si culcat cu fata in jos, culcat pe o
latura si sezand cu gamba in afara planului de sprijin.
- Exercitii active de rotatie interna si externa in articulatia soldului,
corespunzator genunchiului afectat din pozitiile DD si DV.
- Sporturi complementare: inot, mers pe bicicleta.
Etapa a II-a
- Exercitii pentru tonificarea si dezvoltarea cu precadere a musculaturii
extensoare a genunchiului (flexie si extensie din pozitiile stand cu sprijin la
scara fixa si stand).
- Exercitii izometrice pentru dezvoltarea cu precadere a musculaturii
extensoare a genunchiului cu incarcatura medie,dar durata mare (din pozitia
sezand pe un plan mai ridicat cu gamba in afara planului de sprijin sau stand
intr-un picior cu genunchiul usor flexat).
- Exercitii pentru recuperarea totala a mobilitatii articulare.
- Alergare usoara cu flexie limitata a genunchiului.
- Exercitii aplicative (urcat si coborat scari).

Etapa a III-a
- Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii extensoare a genunchiului.
- Exercitii de flexie si extensie ale genunchiului din pozitiile stand si stand pe
un picior cu cresterea progresiva a numarului de repetari
- Exercitii variate de mers.
- Exercitii variate de alergare.
- Exercitii variate de sarituri pe ambele picioare (pe loc si in deplasare).
- Exercitii variate de sarituri pe un picior (pe loc si in deplasare).
- Sporturi complementare: inot, mers pe bicicleta.
BIBLIOGRAFIE:
Surse literare:
Drgan Ioan - Medicin sportiv, Editura medical, Bucureti, 2002;
Drosescu Paula -Anatomia aparatului locomotor, Editura Pim, 2004;
Drosescu Paula - Biomecanica aparatului locomotor Editura Tehnopress, 2005;
Sbenghe Tudor - Kinetologie profilactic terapeutic i de recuperare", Editura Medical,
Bucureti, 1987;
Wilmore H. Jack, Costill L. David, Kenney W. Larry - Physiology of sport and exercise, Fourth
Edition, Editura Human Kinetics, SUA, 2008;

Surse electronice:

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/sindromul-hoffa_10662
http://orthopaedic.com.sg/hoffas-syndrome-fat-pad-impingement-syndrome-a-cause-of-anterio
r-knee-pain/
http://www.mendmyknee.com/knee-and-patella-injuries/hoffas-syndrome-knee-pain.php
http://orthopaedicsports.com/2011/03/16/hoffas-syndrome-fat-pad-impingement-syndrome-a-c
ause-of-anterior-knee-pain/
http://www.coreconcepts.com.sg/wp-content/uploads/Clinic-Newsletter-2011-10.pdf
http://www.sportsinjuryclinic.net/sport-injuries/knee-pain/fat-pad-impingement
http://www.osteopaths.uk.com/hoffa.html
https://secure.familyhealthtracker.com/deliver.aspx?s=sm&t=di&l=en&f=%7Bbcf25da3-d
793-4502-b4b0-8cf7f4d84962%7D&key=26dd85c28d515a89bff6d8625ddf298a
https://www.youtube.com/watch?v=IQx8QYvrE9Y
https://www.youtube.com/watch?v=pKrWXeW9i4s
MULTUMESC
PENTRU
ATENTIE!