Infectii respiratorii

Pneumonia. Gripa. Tusea

convlusiva
 Pneumonia
Definitie:
Proces inflamator acut cauzat de o varietate de agenti patogeni, interesand variate
portiuni ale parenchimului pulmonar, relativ rara comparativ cu infectiile bronsice

Factori de prognostic:
Factorii ce tin de gazda (terenul pacientului)
Caracterul comunitar sau nozocomial (CAP, HAP)

Patogenie:
Calea de patrundere:
aeriana
endogena (saprofitii bucali / flora nazofaringiana)
hematogena (stafilococia bronhopulmonara)
Transparietal (rar)

Rol predispozant: alterarea drenajului mucociliar

Bronsita cronica, bronsiectazia, mucoviscidoza, bronsita tabacica, inhalarea de praf
/ toxice
Neoplazii obstructive
Bronsitele acute virale (gripa, rujeola) suprainfectii bacteriene
Inhalarea de germeni de la nivelul regiunii de intersectie a cailor aeriene si
digestive (sonda nasogastrica, tulburarile de deglutitie, coma, parodontoza)
Imunodepresia (splenectomie, neutropenie, infectia HIV, hipo / agamaglobulinemie,
prematuritatea, consumul de alcool, diabetul zaharat, malnutritia)
 Pneumonia

Etiologie:
Comunitara (20% mortalitate in formele severe, care necesita
spitalizare)
Str. pneumoniae, MSSA, H influenzae, Moraxella catarrhalis, Chlamydia,
Mycoplasma, Klebsiella si alti BGN, Legionella, Bordetella pertussis

Nozocomiala (mortalitate peste 30-50%, creste la 70% pentru

Pseudomonas aeruginosa si Acinetobacter)
debut precoce (< 5 zile de spitalizare, severitate medie): BGN (50-
70%), MSSA / MRSA (15-30%), Anaerobi, H.influenzae, Pneumococ
debut tardiv (severe): Piocianic, Acinetobacter, MRSA

Alte etiologii:
Virale: VSR, V gripale, paragripale, adenovirusuri, V rujeolic, VVZ, CMV,
HSV
Bacterii intracelulare: Coxiella burnetii, Mycoplasma pn, Chlamydia
pn
Fungi: Candida, Aspergillus
 Pneumonia comunitara

Prevalence (%)
Bartlett (1) Read (2)
Streptococcus pneumoniae 2060
30-54
Haemophilus influenzae 310 6-15
Moraxella catarrhalis 12
Chlamydia pneumoniae 46 0-6
Mycoplasma pneumoniae 16 0-18
Staphylococcus aureus 35
Legionella pneumophila 28 2-7
Aerobi Gram-negativi 310 0-3
1-Bartlett JG, et al. N Engl J Med. 1995;333:1618-
2-Read RC Managing difficult infections.
1624. Science Press 1999;1-13
Sue. West J Med. 1994;161:383.
 Infectii de tract respirator inferior

H.influenzae Pneumococ
Pneumococ Mycoplasma H.influenzae Moraxella

Mai mult de 2/3 din AB se prescriu

pentru infectii ale tractului respirator
inferior comunitare
 Frotiu gram din sputa
diplococi lanceolati de la un pacient cu
pneumonie pneumococica
 Frotiu gram din sputa
Coci gram pozitivi dispusi in ciorchine la
un pacient Pneumonie cu Staphylococcus
aureus
 Pneumonia
Clasificare:
Aspectul histopatologic:
Interstitiala
Alveolara
Alveolo-interstitiala (leziuni exudative alveolare + infiltrate difuze
interstitiale)
Bronhopneumonie

Etiologie:
Virale
Bacteriene
Bacterii intracelulare

Aspectul radiologic:
Pneumonie alveolara (proces de condensare ce intereseaza de
obicei un singur lob) - opacitate omogena adesea limitata de scizuri
cu pastrarea bronhogramei aerice
Pneumonie interstitiala imagine reticulo si/sau micronodulara
diseminata predominant hiliobazal bilateral
Bronhopneumonie noduli cu 10-15 mm omogeni, imprecis
delimitati, neregulati, mai mult sau mai putin confluenti, dispusi
predominent perihilar
 Bronhopneumonie la un pacient cu
infectie cu Streptococcus pneumoniae
umonie mixta alveolo-interstitiala la un pacien
infectie virala
Pneumatocele la nivelul lobului superior stg
la un pacient cu pneumonie stafilococica
 Pneumonii

Clinic
Semne functionale: tuse, expectoratie
mucoasa/purulenta/hemoptizie, durere toracica,
dispnee
Nete, bine exprimate-pneumonia alveolara
Discrete-pneumonia interstitiala

Semne fizice: raluri bronsice, sindrom de condensare

Sindrom infectios: febra, frisoane, alterarea starii

generale (variabil ca intensitate)

Uneori simptomatologia-limitata la: tuse febrila

expectoratie/ febra izolata
 Pneumonii
Diagnostic de boala
25-50 % din cazuri etiologia-necunoscuta

Elemente de orientare:

Notiunea de epidemie (grip), anotimp, mod de viata (ex

colectivitate-M.pneumoniae; tabagism, etilism-Legionella, TB), mediu
rural/urban, contact cu psri, animale (Chlamydia psittaci,
C.burnetii)

Circumstane de apariie i patologii prealabile (imunodepresie-

pneumococ, pneumocistoz, TB; contaminare hidroaeric-Legionella)

Manifestari extrapulmonare asociate (eritem nodos, anemie

hemolitic-M.pneumoniae)

Semne fizice (sindrom de condensare sau nu)

Imaginea radiologica

Examene biologice (HG, sd inflamator, bilant hepatic)

 Pneumonii

Diagnostic etiologic (de certitudine-delicat)

Varietate mare de germeni
Potential mare de contaminare a prelevatelor respiratorii (sputa,
LBA, prelevat traheal/bronsic distal, punctie transtraheala)

Diagnostic microbiologic
Sputa (prezenta de leucocite, celule alveolare-macrofage, flora
dominanta, >107 bact/ml
LBA important pt dg etiologic in Pn la imunodeprimati si
nozocomiala (R)
Hemocultura, ex lichid pleural

Examene serologice: viroze, legioneloza, chlamydia, febra Q,

mycoplasma
2 prelevate la 14 zile, cresterea titrului, rezultate tardive,
retrospective
 Pneumonii
Tratament
Etiologic: alegerea AB, stabilirea posologiei, ritm de administrare,
evaluare, durata

Patogenic, adjuvant:
oxigenoterapie,
echilibrare hidroelectrolitica, acidobazica,
kineziterapie respiratorie,
ventilatie asistata (insuficienta respiratorie)
corticoterapie (scade componenta edematoasa): ARDS,
pneumocistoza, TB pulm, unele forme de pleurezie, pneumonia
bacteriana cu evolutie fibrozanta ce persista in ciuda controlarii
infectiei, BPCO acutizat
simptomatic: antitermic,, antialgic, expectorant
igienodietetic: repaos, regim, atmosfera calda, umeda

Profilactic: prevenirea i corectarea afectiunilor favorizante,

daca este cazul, posibil
vaccinare pt subiectii la risc (varstnici): gripa, antipneumococica
 Activitatea diverselor familii de
antibiotice n tratamentul infeciilor
respiratorii comunitare
Pen G AminoP AP+IBL C1G C2G M C FQ
V/N

Str.pneumoniae
PSP + + + + + /+
PRP R - - - - - /+
H.influenzae - (R) + + + +
B.catarrhalis - + + + +
Enterobacterii - (R) + + + - (R) +
Stafilococ MS - - + + + +
Anaerobi (G+) (G+) + (G+) (G+) -/
Legionella - - - - - + - +
Mycoplasma - - - - - + + /+
Chlamydia - - - - - + /+
 Pneumonii
Tratament etiologic

Criterii de alegere:
anamneza, ex clinic:
Conditii de aparitie: comunitare/nozocomiale
Teren
Factori de gravitate
Elemente epidemiologice/clinice ce orienteaza etiologia

epidemiologia bacteriana (ex %PRP, probleme de R in

spitalul respectiv)
 Pneumonia acut comunitar
-spitalizare
Factori de risc (FR) :
varsta > 65 ani
boli respiratorii cronice (BPOC, astm bronsic, tabagism)
etilism, ciroza, diabet, insuficienta renala
cardiopatie (ischemica, insuficienta cardiaca)
tulburari SNC (pierderi constienta)
imunodepresie: hemopatie maligna, tumori solide, HIV, transplant, corticoterapie
pacienti institutionalizati, spitalizari in antecedente

Aprecierea gravitatii
Semne clinice de severitate (SS):
hTA < 90 mmHg
AV > 140/min
polipnee >30/min
cianoza, transpiratii
tulburari de constienta
Semne biologice
paO2 <60
Na<130
PMN<1000
Creatinina crescuta

Scorul CURB65 (C_onfusion, U_remia, R_espiratory rate, Sistolic B-lood P and

Age > 65)
 Algoritm CURB 65

Clinical Factor Points

C Confusion 1
U Blood urea nitrogen > or = 20 mg/dL 1
R Respiratory rate > or = 30 breaths/min 1
Systolic BP < 90 mm Hg or Diastolic BP < or = 60 mm
B 1
Hg
65 Age > or = 65 1

Total
Mortality % Risk Level Suggested Site-of-Care
Score
0 0.6% Low Outpatient
1 2.7% Low Outpatient
Short inpatient / supervised
2 6.8% Moderate
outpatient
Moderate to
3 14.0% Inpatient
High
4 or 5 27.8% High Inpatient / ICU
 Tratamentul pneumoniilor comunitare

Streptococcus pneumoniae
PSP: macrolide, CTX, C2G, Pen G, ampicilina,
ureidopeniciline
PRP:
BL:amoxi (doze mari), C3G (cefotaxim ceftriaxon), C4G
(cefpirom)
FQ: levofloxacin, grepafloxacin, moxifloxacin
glicopeptide: teicoplanin/vancomicin.

Legionella: macrolide, FQ
Mycoplasma, Chlamydia: macrolide, FQ

H. influenzae: FQ, noi macrolide, cefalosporine, penicilina

+IBL,
Anaerobi: peniciline+IBL, clindamicina, carbapenemi,
moxifloxacin.
 Pneumonia acut comunitar
Suspiciune de pneumonie

Rx pulmonar +/- HG

SPITALIZARE TRATAMENT AMBULATOR

factori de severitate EXAMEN SPUT
factori de risc pentru evoluie sever
(opional)
factori sociali (suportul familiei, complian)
TRATAMENT ANTIBIOTIC
PROBABILIST (EMPIRIC)
Erori de evitat
Realizarea unui bilan serologic i/sau examene invazive de prim
intenie
S se ia n considerare ca etiologie cert a pneumoniei orice
germen izolat n sput
 Tratamentul antibiotic probabilist n
pneumonia acut comunitar
ADULT FRA FACTORI DE RISC

Fluorchinolona
Alveolara respiratorie Interstitiala
(pneumococ)
(M.pneumoniae)
AMOXIPENICILINA
MACROLID

EVALUARE LA 48 h

AMELIORAR AGRAVARE
ABSENTA
E AMELIORARII

SPITALIZARE
Continu
ATB Inversarea
Prescrierii iniiale
Sau asocieri ATB

orice forma trenanta evoca TBC

infectii recidivante bilant ORL,
stomatologic
 Tratamentul pneumoniilor nozocomiale
(1)
Precoce, gravitate medie

BL activ pe pneumococ sau FQ noi

(levofloxacin/moxifloxacin) dac alergie la BL
C3G (cefotaxim, ceftriaxon) C4G (cefpirom , cefepim),
penic + IBL (ampi/sulbactam, ticarcilina/ac clavulanic,
piperacilina/tazobactam)

+ n funcie de factorii de risc:

anaerobi (chirurgie digestiv, aspiraie): pen+IBL,
clindamicin
stafilococ (coma, traumatism cranian, diabet, IR):
glicopeptide (teicoplanina/vancomicina)
Legionella (corticoterapie doze ):FQ, macrolid+/-
rifampicina
piocianic (tratament AB anterior, boal pulmonar,
corticoterapie): trat ca al pneumoniei nozocomiale severe
 Tratamentul pneumoniilor nozocomiale
(2)
Tardiva, gravitate mare

Betalactamin cu aciune anti piocianic:

carboxipenicilina (ticarcilina), ureidopenicilina (piperacilina)
ceftazidim, cefoperazon,
cefpirom -
imipenem/meropenem,
aztreonam
+
Aminoglicozid (amikacin)/ FQ levofloxacin/moxifloxacin
+/-
Glicopeptid (teicoplanina/vancomicina)
 Pneumonii severe

Factori asociai cu mortalitate crescut n pneumoniile

nozocomiale:

severitatea bolii subiacente,

tratament antibiotic inadecvat,
infecie cu anumii patogeni, ca Pseudomonas aeruginosa,
vrsta naintat,
ali factori:
tratamente AB anterioare,
durata spitalizrii anterior dobndirii infeciei,
oc (scor de gravitate ridicat).
 Pneumonii

Evaluarea tratamentului AB-criteriile de

eficacitate:
Clinice: afebrilitate, ameliorarea starii generale, a
simptomatologiei respiratorii
Laborator: gazometria arteriala, constante biologice

Durata: adaptata etiologiei, gravitatii

Alveolara: 10-14 zile (3-5 zile dupa atingerea
parametrilor clinici normali)
Interstitiala: 14-21 zile
 Gripa
Definitie
Boala acuta virala, contagioasa, ce evolueaza epidemic, in general
benigna, posibil letala, problema majora de sanatate publica.

Etiologie
Myxovirus influenzae, fam Orthomyxoviridae
ARN, monocatenar, simetrie helicoidala
Capsula: glicoproteine antigenice
Ag:
neuraminidaza (2 subtipuri) NA1, NA2 (NA-detasarea virionilor din
mb cel dupa replicare)
hemaglutinina (3 subtipuri) HA1, HA2, HA3-fixeaza vir pe receptorii
celulari+aglutineaza hematiile unor specii animale
3 tipuri majore distincte (A, B, C)-nu dau imunitate incrucisata
Principala caracteristica-labilitatea genetica (pt genele ce
codeaza proteinele de suprafata)
Denumirea tulpinilor: tipul Ag, gazda (daca nu e omul), originea
geografica, nr tulpinii, anul izolarii, pt tulpinile de virus A natura
Ag (NA si HA)
Caracteristici morfologice

Virusul are un diametru de 80-120nm i este un virus cu anvelop

care prezint la suprafa proiecii scurte (spiculi).

Pot exista ca particule sferice sau filamentoase (mai ales pentru

tulpinile nou izolate).

Spiculii sunt glicoproteine reprezentate de hemaglutinin

(HA) i neuraminidaz (NA).

Prelungirile sub form de bastona sunt HA. Situsurile

antigenice i pentru legarea de celule sunt localizate la captul
globular al moleculei.

NA este o enzim care catalizeaz scindarea ac. sialic. NA este

dispus ca o ciuperc. Situsul activ este localizat n plria
ciupercii.

Au fost descrise la v. gripal A 16 HA distincte antigenic

i 9 NA distincte.
 A treia protein de membran M2 este prezent n cantitate
mic la niv. anvelopei (numai la v. gripal A).

n interiorul anvelopei se afl matricea, sau proteina M1,

care confer stabilitate virionului.

n interior se gsesc 8 segmente distincte de nucleocapsid.

Fiecare nucleocapsid este alctuit dintr-un segment unic de

ARN asociat intim cu nucleoproteina viral (NP), cu 3
proteine polimeraze legate la un capt.
 Gripa
Epidemiologie
Rezervor: omul; este sugerat rolul unui rezervor animal de virus (porcul,
pasarile domestice, salbatice)

Transmiterea interumana -direct, pe cale aerogena. Contagiozitate mare - o

epidemie afeteaza 30-60% din indivizii neimunizati

Receptivitate: generala; marea plasticitate a vir. mai ales A explica absenta

unei imunizari durabile si dificultatile profilaxiei vaccinale (variabilitatea
Ag=shimburi de material genetic intre diverse tulpini in rezervorul animal)

Epidemiile de gripa -la intervale mai mult sau mai putin lungi, durata
variabila
Pandemie-rezultatul unor schimbari bruste, majore a HA si/sau NA (shift)
Rapiditatea si intensitatea difuzarii bolii
Morbiditate ridicata
Ia nastere in Asia SE si se extinde in intreaga planeta, la aprox 15 ani
Epidemii sezoniere-rezultatul unor evolutii progresive, permanente ale Ag de
suprafata (drift)

Virusurile gripale
A: cel mai patogen, focare cu mortalitate ridicata la varstnici
B: epidemii mai localizate, mai putin severe
C: focare epidemice localizate sau cazuri sporadice
 Gripa

Patogenie
Virusul se fixeaza prin HA-patrundere intracelular-replicare-
eliberare de virioni (NA)

Celulele infectate: necroza si liza celulara, reactie

inflamatorie submucoasa cu edem interstitial, aflux de
celule macrofagice, descuamare cel alveolare, edem
pulmonar, tromboza capilara

Viremia este inconstanta si tranzitorie

Clinic
Incubatia 1-3 zile
Forme clinice:
Gripa comuna
Gripa complicata
Gripa maligna (rara)
 Gripa

Gripa comuna
Clinic
Invazia: brutala, stare de rau general, frisoana, febra, cefalee, mialgii

Stare: caracteristic este contrastul intre semnele generale si

functionale (intense) si semnele fizice (sarace)
Semne generale: febra, tahicardie, frisoane, astenie, anorexie
Manifestari functionale: artralgii, mialgii, cefalee frontoorbitara,
fotofobie, lombalgii, catar respirator (disfagie, disfonie, arsuri
retrosternale, tuse seaca)
Semne fizice: eritem faringian, limba saburala, raluri
subcrepitante

Examene complementare (interes limitat)

Hemograma (de obicei normala sau NL PMN/ NL PMN)
Rx pulm: N/ pneumopatie atipica gripala/infiltrate micronodulare,
opacitati in banda sau imagini sistematizate)

Evolutia: vindecare in 4-7 zile (scaderea T: brusc/in lisis/urmata de

reascensiune Vgripal)
 Gripa
Gripa complicata (complicatii datorate virusului/suprainfectii)
Pneumonia primara gripala
Crup (mai rar decat cu v.paragripale si VRS)
Suprainfectii cu: H.influenzae, pneumooc, S.auriu; persistenta sau
reaparitia febrei, expectoratie purulenta, alterarea respiratorie, NL cu PMN

Pneumonie, supuratie bronsica, pleurezie purulenta, otite, sinuzite,
laringite
Afectare extrarespiratorie: tulburari digestive, meningita limfocitara
encefalita, pericardita, miocardita, rabdomioliza
Avort (teratogenitate neclara)
Sd Reye (mai ales la copii <16 ani, cu administrare de aspirina): afectare
hepatica si SNC, vir B>A, mortalitate 10-40%, mecanism-toxicitate
mitocondriala)

Gripa maligna (rara)

Adesea mortala, sau sechele respiratorii prin fibroza septala
Tablou clinic de edem pulmonar lezional responsabil de IRA la cateva zile
de la debutul unei gripe aparent banale
Miocardita, pericardita
Hepatita
Insuficienta renala
Meningoencefalita
 Gripa

Diagnostic

Pozitiv: epidemiologic (argument important in perioada

de epidemii), clinic, laborator (importanta redusa)

Certitudine
Izolarea virusului (in primele 3 zile) din secretii respiratorii,
sange, LCR (singura modalitate de confirmare a dg in absenta
unui context epidemiologic)
Serologia: RFC-Ac ce nu intervin in imunitate, RHAI (Hirst) Ac
ce intervin in imunitate
2 prelevate la 2 sapt, x4
Evidentierea Ag-IF pe prelevat nazal

Diferential: infectia cu alte virusuri (adenovirusuri,

VRS, enterovirusuri), Mycoplasma, Chlamydia, Coxiella
 Gripa
Tratament
Curativ
Droguri antivirale:
Amantadina 100-200mg/zi (actioneaza impotriva vir A dar nu si B, interfera replicarea
prin deteriorarea proteinei M2 cu rol de canal ionic)
Inhibitori de NA (actioneaza pe vir A si B, zanamivir (Relenza Glaxo), oseltamivr
(Tamiflu Roche)
Repaus la pat (microclimat cald, umiditate) + dieta hidrolactozaharata
Simptomatic: antialgic, AINS, antiemetice, antitermice (la nevoie) !febra este
necesara vindecarii rapide
Terapie suportiva: vitamina C
AB in formele severe cu suprainfectie bacteriana
Sustinere cardiocirculatorie

Profilactic
Vacinare: virus atenuat administrat local (instilatii nazale), virus inactivat cu Ag
vir A, B
Pe cine vaccinam: persoane la risc pt complicatii (varstnici, boli cr), persoane care
transmit gripa (personal medical)
CI: alergie la prot din ou

Chimioprofilaxie: protectie aditiva vaccinului sau pt cazuri selectionate

Eficacitate vaccinare: 70-90% din adultii <65 ani, mai mica la varstnici, dar
reduce morbiditatea si mortalitatea
Tusea convlusiva (Pertussis)
tusea mgreasc
 Tusea convulsiva

Definitie
Boala infectioasa si foarte contagioasa,
specific umana, determinata de bacili din
genul Bordetella si caracterizata printr-o
evolutie autolimitata cu imunitate durabila (>
10 ani), dar nu definitiva si clinic tuse
caracteristica

Etiologie
Bordetella pertussis (90-95%) si parapertussis (5-
10%)=cocobacili G(-), nu imunizeaza reciproc

Necesita medii speciale, cu sange (Bordet

Gengou)

Secreta o serie de toxine ce confera patogenitate

(toxinfectie)
 Tusea convulsiva

Epidemiologie
Rezervor de infectie: strict uman, bolnavi cu forme tipice sau
atipice de boala (adulti care si-au pierdut imunitatea postvaccinala)
Contagiozitatea (lunga): ultimele zile de incubatie, invazie, 2 sapt
din faza de stare
Calea de transmitere: aeriana, contact interuman direct/indirect
(obiecte contaminate cu saliva (rar)
Receptivitatea: generala, chiar pt nn din mame imune (suportul Ac
IgM ce nu traverseaza placenta)
Poarta de intrare: respiratorie

Patogenie
Bacteria se multiplica in epiteliul ciliat respirator traheobronsic
(germene neinvaziv), toxinele care difuzeaza sunt responsabile de
modificarile generale si ale HG
Inflamatia locala irita terminatiile vagale ce constituie aferentele
reflexului de tuse (tuse bronhogena)
Tuse neurogena: declansata de stimuli senzitivosenzoriali, datorita
conexiunilor intre centrul tusei si alte proiectii corticale, tuse
persistenta luni dupa infectie
Patogeneza infeciei cu B. pertussis
 Toxinele B. pertussis

Toxina pertussis tip A-B (factorul promotor al

limfocitozei)

Toxina adenilat ciclaza

Citotoxina traheala

Toxina dermonecrotica

Toxina termolabila
 Tusea convulsiva
Clinic
Incubatia: 1-3 sapt
Invazia: 2 sapt (semne nespecifice de infectie de cai respiratorii,
afebrilitate/febricula)

Stare
Tuse caracteristica
Accese de tuse (10-20/24h forme medii, 30-50/24h forme severe)
constituite din chinte repetate (5-9)
Chinta:
Inspir profund (repriza) suierator datorat stramtorarii glotei
Sacade expiratorii de tuse
Apnee
Accesul se termina frecvent cu varsaturi (tuse emetizanta)
Tuse chinuitoare, cianogena, emetizanta, fara expectoratie (sau
expectoratie minima sau dop de mucus, mai frecventa noaptea

Intre accese starea generala si ex clinic sunt normale (febra este

moderata sau normala)
Dureaza 4-5 saptamani

Declin, convalescenta: rarirea acceselor, nu are durata fixa (aprox 2

sapt), tuse chintoasa
 Tusea convulsiva

Forme clinice:

Nou nascut si sugar: forme grave 50% din

cazurile de tuse convulsiva apar < 1 an
Chinte asfixiante, apnee prelungita, cianoza pierderea
constientei, absenta reluarii respiratiei, convulsii anoxice
Apnee sincopala (oprirea respiratiei brusc, inopinat fara
tuse sau chinta caracteristica)
Complicatii respiratorii

Adult: forme atipice fara tusea caracteristica,

asemanatoare bronsitei (pastreaza un rest de imunitate);
forme fara complicatii, dar se constituie in focare de infectie
necontrolate terapeutic (importanta epidemiologica)
 Secusele expiratorii
Tuse spasmodica
Inspir profund

Repriz
a
+/- apnee
in expir

Timp
(ore)

Chinta de tuse

Mai multe chinte 1 acces de tuse

 Tusea convulsiva
Complicatii
Mecanice (legate de intensitatea tusei si hiperpresiunea expiratorie
intratoracica)
Ulceratia fraului limbii
Hemoragii nazale si conjunctivale
Emfizem cervical si mediastinal
Pneumotorax
Prolaps rectal, hernie

Neurologice
Convulsii (anoxice/hipertermice)
Hemoragii intracraniene
Encefalita de origine toxica
Sechele neurologice secundare anoxiei

Infectioase
Otite
Suprainfectii bronhopulmonare (pneumonie, ateletazie, bronhopneumonie,
pleurezie)

Denutritie prin varsaturi si dificultati de alimentare

 Tusea convulsiva
Diagnostic pozitiv
Epidemiologic (absenta vaccinarii, contact infectant)
Clinic: accese caracteristice in afebrilitate cu sau fara complicatii caracteristice
Laborator:
Elemente orientative: HG leucocitoza (15-20.000 cu limfocitoza 60-90% NT
>500.000-factor de gravitate, Hb N, VSH N
Etiologic
Identificarea bacteriei este singurul element de certitudine (tuse in fata
placii, recoltare de secretii nazofaringiene)
Cultura are sensibilitate mica (30%), creste in 4 zile
IF (sensibilitate si specificitate bune)
PCR scumpa
Serologic (test de aglutinare), rezultat tardiv, permite confirmarea
formelor atipice in pratica ambulatorie
Rx pulmonar: opacitati peribronsice, perihilare, hiliodiafragmatice, emfizem
obstructiv, atelectazie

Diagnostic diferential
Infectii virale: unele adenovirusuri, VRS, B.bronhipeptica
Laringotraheita infectioasa (Moraxella catarrhalis, Saureus)
Pneumonia cu M.pneumoniae, C.trahomatis
Alergii respiratorii
Corpi straini traheobronsici
Mucoviscidoza
 Tusea convulsiva
Tratament (spitalizare numai pt cazurile severe)
Curativ
Etiologic: macrolide, CTX, cicline, amoxicilina, 14 zile Administrarea in faza
paroxistica nu modifica simptomatologia, dar eradicand bacteria evita
contaminarea anturajului
Masuri igienodietetice (climat cald, umed, mese mici repetate, hidratare corecta)
Simptomatice: sedative usoare, antiemetic, AINS, antitusivele sunt ineficace
Corticoizi in formele severe: intensitatea simptomatologiei
Supraveghere, tratamentul complicatiilor infectioase (AB)

Profilactic
Izolarea cazului de boala (5-7 zile daca a primit trat AB)
AB profilaxie la contacti 10 zile (Z14-Z21 cel tarziu dupa contact)
Daca subiectul contact e in faza catarala AB curativ
(contact=copii care n-au primit 4 doze de vaccin, familie, mai ales femei gravide,
persoane cu afectiuni CV, respiratorii)
Vaccinare

Vaccin corpuscular cu germeni omorati

Eficienta (95% frantuzesc, 70-80% romanesc)
La 2-3 luni, 3 doze la 4 sapt interval cu revaccinare la 18 luni
RA: moderate (somnolenta, hipotonie, strigat 1-6h dupa vaccin), severe (convulsii,
encefalopatie cu rau convulsiv 1:10 6 vaccinari)
CI: encefalopatie
Vaccin acelular (toxina, hemaglutinina), mai bine tolerat, dar eficacitate mai mica