IMPORTANTA CITOLOGIEI

CERVICO-VAGINALE PENTRU
SANATATEA POPULATIEI
FEMININE

Ana Dutu, Camelia Mincu, Cristina Coltatu

Serviciul de Anatomie Patologica a

Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti
SCURT ISTORIC
1927- medicii romani Aurel A. Babes
si Constantin Daniel au utilizat
frotiurile in locul biopsiei, in scopul
obtinerii unui diag. mai rapid al
cancerului de col uterin.
au aratat ca diag. precoce poate fi
pus pe frotiuri
au prezentat criteriile citologice de
malignitate ale celulelor tumorale.
 1931 - Frotiul Papanicolaou, descris de
medicul grec Georgios Papanicolaou,
pentru studiul influentei hormonilor feminini
asupra epiteliului vaginal la soareci.
Initial nu a fost un frotiu cervical, ulterior la
realizarea sa s-a folosit produsul recoltat din
fundul de sac vaginal de la soareci si mai
tarziu de la femei.
Dupa identificarea celulelor atipice intr-un
frotiu vaginal, a aplicat metoda citologiei
vaginale, mai intai in diag. citologic al
cancerului de col uterin si, ulterior, pentru
cancerele extragenitale.
 Introducere in tehnica
Papanicolaou (Pap)
Avantajele testului Pap:
- are sensibilitate mare (= procentul
de paciente care au boala si care vor
avea un rezultat pozitiv al testului) si
specificitate (= procentul de
paciente care au boala si care vor
avea un rezultat negativ)
- are risc sczut
- este larg acceptat, atat de medici ct
si de populatia tint
- este eficient in reducerea morbidittii
si mortalittii .
 INSTRUMENTE

Tampon de
vata
Cytobrush
Spatula
bifida Ayre
Recomandri pentru pacient

evitarea splturilor vaginale cu

48h inainte de recoltare ;
nu se admite folosirea cremelor
vaginale cu o sptmna inainte ;
evitarea contactului sexual cu
24h inainte.
Date obligatorii de insoire a frotiurilor
Pap

- numele, prenumele si vrsta pacientei

- data recoltrii si data ultimei menstruatii
- orice semn sau simptom clinic relevant
- statusul endocrinologic al pacientei (sarcina, post-
menopauza etc.)
- istoric de tratamente hormonale sau administrri de
contraceptive
- prezenta dispozitivului intrauterin
- tipul si datele chimioterapiei, interventii chirurgicale
ginecologice in antecedente, istoric de neoplazie
(daca este cazul)
- detalii privind testele Pap anterioare
- factori de risc
- semntura si parafa medicului care a examinat
pacienta.
Motivele respingerii frotiurilor
nesatisfctoare

1.Motive tehnice :
- lamele pe care au fost etalate frotiurile sunt sparte
- lipsesc datele de identificare ale pacientei.
2.Motive legate de interpretare :
- mai mult de 75 % din celule sunt acoperite de exudat
inflamator sau snge
- prea putine celule pe frotiu
- frotiul const mai ales din celule glandulare
endocervicale si nu este reprezentat zona de
tranzitie
- fixarea necorespunztoare a celulelor.
Frotiu normal
Frotiu satisfacator
cel.endocervicale prezente
Frotiu nesatisfacator
Frotiu nesatisfacator
Frotiu nesatisfacator
Factorii ce reduc acurateea
frotiurilor

contaminarea frotiului cu snge sau lubrefianti ;

istoric clinic neadecvat ;
recoltarea neadecvata de la nivelul zonei de tranzitie ;
frotiu etalat prea gros sau care ocupa mai putin de 10
% din suprafata lamei de sticla (material insuficient);
recoltarea testului Pap in ciuda infectiei evidente;
confundarea frotiurilor sau a numelor pacientelor;
neidentificarea celulelor displazice;
interpretarea gresita a diagnosticului clinic;
prelucrarea tehnica deficitara.
PRELUCRAREA FROTIURILOR

1. FIXAREA imediata a materialului recoltat -

primul pas esential pentru acuratetea
diagnosticului citologic.
Scopul fixrii : pstrarea caracteristicilor
citomorfologice ct mai apropiate de cele in
vivo si mentinerea elementelor citochimice
esentiale diag.
Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer, care apare
in 10 sec. de la intinderea frotiului, poate
face ca frotiul sa fie dificil sau imposibil de
interpretat.
 Exista trei tipuri de fixare :
- fixare umeda - prin introducerea imediata a
frotiurilor proaspt recoltate intr-o solutie
fixatoare.
- fixarea umeda cu uscare in aer
ulterioara - frotiurile se introduc imediat
intr-o solutie fixatoare o anumita perioada
de timp, dupa care se scot din fixator, se
usuca si apoi se transporta in laborator.
- fixarea cu spray - spray-urile fixatoare
constau de obicei dintr-o substanta de baza
alcoolica si o substanta ceroasa
2. Colorarea

Metoda de colorare Papanicolaou

Permite vizualizarea optima a celulelor maligne

exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale
corpului.
Avantajele coloratiei:
- evidentierea detaliului nuclear printr-o fixare
si o colorare corespunzatoare a nucleilor
- transparenta citoplasmatica prin folosirea
colorantilor alcoolici si o clarificare optima
- posibilitatea evidentierii diferentierii celulare
datorita colorantilor policromatici.
 Deoarece uneori pe frotiuri
majoritatea celulelor se suprapun,
iar grupurile de celule apar
tridimensionale, colorantii
citoplasmatici trebuie sa permita
transparenta celulelor.
Prin folosirea solutiilor cu un bogat
continut alcoolic, se permite
vizualizarea clara a celulelor in ariile
cu suprapuneri celulare cu mucus.
Colorantii citoplasmatici
sunt sintetici, derivati de gudroni de crbuni, ale cror
formule chimice sunt standardizate.
Orange G primul colorant citoplasmatic folosit in
metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in
portocaliu strlucitor (keratina nu se gseste in mod
normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical, dar
poate fi intlnita in carcinomul keratinizant sau in
leucoplazie).
Ea 50 - un amestec policrom compus din eozina,
verde de luimina si brun Bismarck. Eozina coloreaza
citoplasma celulelor scuamoase mature, nucleolii si
cilii. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor
metabolic active, cum ar fi celulele parabazale,
intermediare si cilindrice.
Colorarea nucleilor
Diag. de malignitate se bazeaza in
primul rnd pe pattern-ul
cromatinian .
Pentru a evidentia cel mai bine acest
detaliu nuclear se foloseste
hematoxilina Harris care are afinitate
pentru nucleoproteine.
Factorii ce influenteaza reactia de
colorare papanicolaou

tipul de fixator folosit

formula de hematoxilina selectata
formulele celorlalti coloranti
durata timpilor de colorare
numarul frotiurilor colorate in fiecare
colorant in parte
pH si continutul chimic al apei de
robinet folosite (excesul de clor)
temperatura apei
ph-ul colorantilor
 vrsta colorantilor utilizati
prezenta particulelor de colorant in
solutiile nefiltrate
variabilitatea metodei de colorare
posibila contaminare a solutiilor de
deshidratare
calitatea frotiurilor obtinute de clinician
(groase, subtiri, fixate prin uscare)
ph-ul probei recoltate
prezenta sau absenta modificarilor
celulare inflamatorii.
CONCLUZII

Calitatea finala a citodiagnosticului

depinde nu numai de interpretarea
citologica de ctre medic, ci si de
calitatea prelucrrii materialului
recoltat, si, in multe cazuri, de
informatia clinica si de metoda
utilizata pentru obtinerea frotiului .