Sunteți pe pagina 1din 34

Elaborarea metodic nr.

3
Cmpul protetic edentat parial
-Suportul dento-parodontal (unitile
odonto-parodontale)
-Suportul muco-osos (creasta edentat
acoperit cu muco-periost)
- Elemente morfologice periferice ale
cimpului protetic
Suportul dento-parodontal

Pentru stabilirea planului de tratament se


va ine cont de urmtorii factori:

Numarul i topografia dinilor restani


Poziia i direcia de implantare a dinilor
Morfologia coronar
Vitalitatea
Morfologia radicular i calitatea implantrii n
alveole
Spaiul protetic potenial
Numrul i topografia dinilor restani
Poziia i direcia de implantare a dinilor
Morfologia radicular i calitatea implantrii n alveole
Spaiul protetic potenial
Suportul muco-osos al cmpului protetic edentat
parial este influenat de:
etiologia pierderii dinilor
vrst
modul cum s-au efectuat extraciile
vechimea edentaiei
modul de vindecare a plgilor postextracionale
natura antagonismului ocluzal
constituia pacientului
1.Particularitile examenului arcadelor dentare
la pacienii cu edentaii pariale.
Prin inspecie se examineaz:
a) Dinii restani din punct de vedere al:
Numrului, al topografiei;
Leziunilor carioase tratate sau netratate, stadiul tratamentului i corectitudinea lui;
Tipului de abraziune(faete de abraziune, abraziuni localizate, abraziune generalizat,
abraziune ad-palatum);
Gradul de mobilitate dentar;
Defecte cuneiforme de colet;
Distrofii dentare.

b) Lucrrile protetice, din punct de vedere al:


Elementelor de agregare;
A corpului de punte;
A numrului de stlpi alei.

c) Poziia dinilor , acestea pot prezenta:


Rotaii;
Treme;
Disteme;
nclinri.
d) Migrrile dentare secundare edentaiei pot fi:
Orizontale de tip basculare-nclinare(cnd dintele se nclin cu coroana
dentar spre spaiul edentat, rdcina rmne pe loc) sau prin translaie(cnd
dintele migreaz corporal ctre spaiul edentat, uneori l inchide);
Verticale de tip egresiune(cnd dintele migreaz spre spaiul edentat cu tot cu
procesul alveolar) sau de tip extruzie(cnd dintele migreaz fr proces
alveolar).

Palparea cu sonda dentar urmrete:


Prezena cariilor i adncimea lor, carii secundare sau sub elementul de
agregare;
Calitatea esuturilor dentare de la nivelul resturilor radiculare;
Adaptarea obturaiilor, incrustaiilor, calitatea obturaiei de canal;
Fracturarea obturaiilor sau mobilitatea lor;
Adaptarea cervicala a coroanelor, incrustaiilor, obturaiilor;
Adncimea pungilor parodontale;
Mobilitatea dentar;
Eventualele decimentri ale punilor dentare sau existena cimentului sub
corpul de punte.
1) se inspecteaz numrul si repartiia topografic
2) Se examineaz forma i nlimea dinilor stlpi pentru a determina o
alegere corecta a mijloacelor de meninere
3) Se evalueaz rezistena mecanic
4) se evideniaz modificri de culoare , distrofii, prezenta leziunilor
cuneiforme (semn patognomonic de trauma ocluzala), abraziuni ce
tradeaza eventuale obiceiuri vicioase (bruxism), precum si uzura
generalizata normala a dintilor (atritia)
5) Se examineaz punctele de contact interdentare care frecvent dispar ca
urmare a migrrilor orizontale i verticale ale dinilor. Lipsa punctelor de
contact proximale duce la apariia cariilor i a parodontopatiei
marginale prin tasarea resturilor alimentare intre dini i acumularea lor
la acest nivel datorit lipsei de autocurire i curire artificial
6) Se observ, migrrile dinilor restani ,migrri care pot fi orizontale
(nclinri, translaii, rotaii) i verticale (extruzii sau/i egresiuni)
precum i gradul de expunere al furcaiei radiculare
7)Se examineaz lucrrile protetice vechi, daca acestea sunt prezente
(punti, coroane) din punct de vedere al adaptarii lor axiale si
transversale, a corectitudinii refacerii reliefului ocluzal, al raportului
corpului de punte cu creasta, a pozitiei fata de planul de ocluzie
precum si din punct de vedere al satisfacerii preteniilor fizionomice
pe langa cele masticatorii si fonetice.
8)Examinarea parodontala este foarte importanta , deoarece afectarea
parodontala este foarte frecventa la pacientii edentati partial, iar
aplicarea unei proteze pe un teren parodontopatic netratat duce sigur
la agravarea imbolnavirii parodontale. Se va examina parodontiul
marginal si papila interdentara evidentiindu-se inflamatia si intinderea
ei, atrofiile, ulceratiile, infectiile, depozitele moi, placa bacteriana,
tartrul supra- si subgingival, gradul de retractie gingivala, hipertrofiile
si hiperplaziile
9)La palpare se exploreaz cavitile carioase, se apreciaz adaptarea
marginal a obturaiilor, se depisteaz cariile secundare, se
cerceteaz pungile parodontale, se evidentiaz depozitele moi, se
examineaz adaptarea microprotezelor sau puntilor.
10)Sonda parodontala se va folosi pentru masurarea pungilor care apar
de obicei la dintii stalpi pe fetele proximale vecine edentatiei. O
adancime mai mare de 3 mm necesita obligatoriu tratament.
11)Mobilitatea dintilor se va aprecia cu manerul unui instrument si nu
cu pulpa degetului. Mobilitatea fiziologica, numita si rezilienta
parodontala, se apreciaza a fi 0,1 mm in sens orizontal (V-O) si in
sens axial mult mai mica - 0,01 mm.
Exista 3 grade de apreciere a mobilitatii patologice a dintilor:
- gradul I - mobilitate V-O;
- gradul II - mobilitate V-O si M-D;
- gradul III - mobilitate V-O, M-D si axiala.
2.Examenul dinilor stlpi alei ca
elemente de sprijin n punile dentare.

Punile dentare fiind fixate pe dinii-stlpi, transmit presiunea masticatoare i


alte fore funcionale asupra parodontului. Prin urmare, la alegrea dinilor-stlpi este
necesar cunoaterea cilor i modalitii de repartizare a presiunilor masticatorii pe
puntea dentar, ct i modul de transmitere a lor la parodont.
Pentru a putea fi selecionat ca stlp de punte, un dinte trebuie s
indeplineasc anumite condiii generale obligatorii:
* Sa fie sanatos sau corect tratat
* Sa nu prezinte distructii avansate(uneori, daca coroana dintelui este distrusa, se
poate confectiona un pivot dentar. Apoi, daca se indeplinesc celelalte criterii,
puntea va putea fi confectionata folosind ca stalp acest pivot)

* Sa nu prezinte mobilitate sau retractie gingivala accentuata

graduri de resorbtie osoasa pe radiografia


dentara
Conditii specifice fiecarui dinte:
* Numarul de radacini : cu cat este mai mare, cu atat stabilitatea dintelui este mai
mare
* Lungimea si grosimea radacinilor : cu cat sunt mai mari, cu atat stabilitatea
dintelui este mai mare
* Divergenta radacinilor : cu cat radacinile sunt mai divergente cu atat dintele este
mai puternic ancorat in os
* Gradul de implantare osoasa : se refera la cantitatea si calitatea osului in care este
implantat dintele
n vederea asigurrii acestor condiii , V. Kurleandski recomand ca in timpul
examenului medical al pacientului s fie completat odontoparodontograma.
Indicii
superiori 4,5/6 6 6 4 4 5 1 2
Dinii 8 7 6 5 4 3 2 1
inferiori 4,5/6 6 6 5 5 5 1 1

Calculul indicilor

Pentru ca o punte sa fie bine conceputa


din punctul de vedere al sustinerii, se
poate face urmatorul calcul orientativ al
indicilor :
Valoarea indicilor adunati ai tuturor
dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare
(sau cel mult egala) cu valoarea indicilor
dintilor ce lipsesc si trebuie inlocuiti.
Sa luam un exemplu practic:
Avem un caz in care lipseste 1 dinte : premolarul 1
inferior. nota : molarii 3 sau de minte
lipsesc de pe arcada
Ca dinti stalpi de punte se vor folosi : premolarul 2
inferior si caninul inferior.

Totalul indicilor dintilor stalpi = 10 : premolarul 2


inferior : indice 5 + caninul inferior : indice 5

Totalul indicilor dintilor ce trebuie inlocuiti = 5 :


premolarul 1 inferior : indice 5

In concluzie, suma indicilor dintilor stalpi este mai


mare decat suma indicilor dintilor de inlocuit, deci
sustinerea puntii dentare va fi buna.
Conform afirmrilor lui Villain fiecare dinte este implantat n
maxilare ntr-o poziie specific, ce variaz de la individ la individ.
Dinii frontali superiori sint nclinai cu 5-10 cu orientare
vestibular n zona incizal, iar cei inferiori numai cu 2-3.
Molarii 1 i 2 la maxil snt nclinai n direcia
vestibulodistal, iar la mandibul- lingualomezial.
Aceasta asigur un echilibru morfofuncional statico-dinamic
optim fa de forele de presiune ce se dezvolt n timpul funciilor
principale(masticaie, deglutiie etc.) i parafunciilor (scrnitul din
dini .a.). Cu dereglarea integritii arcadei denatre, aceast armonie
se destram i dinii vecini spaiului edentat, ca i antagonitii celor
abseni, pot s-i schimbe poziia iniial migrnd n diferite direcii.

3.Caracteristica poziiei i gradul


implantrii
dinilor n arcada alveolar
Acest examen se efectueaz prin inspecie i palpare digital,
fapt ce ne d posibilitatea s evideniem i s precizm:
* Limitele breelor denatre;
* nlimea , forma , limea i direcia apofizelor
* Distana de la planul de ocluzie la zona edentat
Cu deosebit atenie se examineaz apofizele alveolare la
edentaiile terminale, ntinse, subtotale i totale, cnd va fi
necesar un tratament protetic cu proteze mobile, deoarece ele vor
fi instalate pe acest cmo. n aa cazuri se ia n consideraie:
* Retentivitatea versanilor vestibulari i orali;
* Prezena marginilor ascuite
* Prezena exostoazelor;
* Proeminenelor care deformeaz osul datorit dinilor inclui;
* Odontoamelor, chisturilor etc.

4.Examenul proceselor alveolare la


pacienii
cu edentaii pariale.
5.Clasificarea proceselor alveolare
dup form i lime

Dup lime deosebim apofize alveolare:


* nguste > 5mm
* Medii 5-8mm
* Late < 8mm
Aceste dimensiuni servesc pe viitor modelrii configuraiei
viitorului corp de punte.
6.Clasificarea breelor dup numrul
de dini lips.

Deosebim edentaie parial:


* Redus (abseni 1-2 dini);
* ntins (abseni 3-4 dini);
* Subtotal (prezeni 1-4 dini).
7.Examenul mucoasei cavitii bucale la
pacienii cu edentaii pariale

Examenul mucoasei bucale se execut prin


inspecie i palpare digital la nivelul buzelor,
apofizelor alveolare, obrajilor, bolii palatine,
limbii, planeului bucal. Astfel se poate aprecia
gradul de rezilien a mucoasei n diferite zone,
dar i gradul de sensibilitate.
Din punct de vedere al mobilit[ii deosebim
3 tipuri de mucoas:
* Activ mobil(acoper buzele, obrajii, palatul
moale, planeul bucal, limba).
* Pasiv mobil(acoper apofizele alveolare,
versantele lor vestibulare i orale i bolta
palatin).
* Imobil.
Reziliena dento-parodontal = reziliena ligamentului= 28 microni
Reziliena implantului = reziliena osului= 5 microni
Reziliena mucoasei = 0.4-2 mm
Protezele dentare utilizate n tratamentul edentaiei pariale se mpart
n:
* Puni dentare;
* Proteze pariale mobilizabile acrilice cu plac;
* Proteze pariale mobilizabile scheletate(arcate).

Alegerea construciei este determinat de diferii factori:


* Topografia zonei edentate;
* Gradul de ntindere a breei;
* Starea esuturilor dure i a parodontului dinilor restani;
* Tipul de ocluzie;
* Relaiile interdentare;
* Starea general a organismului ;
* Unele momente legate de profesia pacientului, condiiile tehnico-
materiale existente etc.

8.Varieti de proteze dentare folosite


la tratamentul edentaiei pariale.
9.Punile dentare, elementele componente.

Puntea dentara este o lucrare protetica fixa utilizata


in stomatologie pentru restaurarea morfologica a dintilor
absenti de pe arcadele dentare sau pentru protectia si
remodelarea dintilor ce au suferit distructii importante.

Puntea dentara este utilizata in special


in tratamentul edentatiilor partiale,
avand rolul de a compensa functiile
masticatorie, estetica si fonetica a
dintilor absenti, precum si de a preveni
complicatiile ce pot surveni ca urmare a
pierderii dintilor.
Prile unei puni dentare

Puntea dentara este alcatuita din 2 componente :


Elementele de agregare : sunt coroane dentare cu
ajutorul carora puntea se sprijina pe dintii stalpi. O punte
dentara trebuie sa aiba minim 2 elemente de agregare. In
functie de intinderea puntii, numarul lor poate varia.
Corpul puntii : este partea care inlocuieste dintii
absenti. Este pozitionata de obicei intre elementele de
agregare, desi exista cazuri in care se situeaza in afara
lor ( punti in extensie ). O punte poate avea mai multe
corpuri in functie de numarul breselor pe care le
restaureaza.
10.Clasificarea punilor dentare.

Criteriul clasificrii corpului punii dup materialul din care este realizat:
corp de punte metalic (din aliajele metalelor nobile i inobile) care snt
considerate nefizionomice;
Corp de punte nemetalic (din acrilate, composite sau porelan) care snt
considerate fizionomice;
Corp de punte mixt (metaloacrilic, metaloceramic) fiind parial fizionomic sau
total fizionomic.
Dup raportul corpului de punte cu apofiza alveolar deosebim:
Corp de punte cu raport n a;
Corp de punte cu raport n semia;
Corp de punte tangent linear;
Corp de punte cu raport punctiform;
Corp de punte suspendat.
10.Clasificarea punilor dentare.

Metoda de fixare: Dup particularitile de construcie:


Fixe; Monolite(dintr-o bucat);
Separate(din dou buci);
Mobile. Pliante;
Atipice.
Metoda de confecionare:
Lipite;
Sudate;
Turnate.

Numrul dinilor-stlpi:
Cu un dinte(punile cu extensie);
Cu doi dini care mrginesc brea din ambele
pri;
Cu trei i mai muli dini.
11. Avantajele i dezavantajele punilor
Avantajele puntilor dentare:
dentare.
Sunt lucrari cimentate definitiv care nu necesita
indepartarea periodica pentru igienizare
Datorita acestui aspect, multi pacienti prefera puntile in detrimentul
protezelor. Puntile se fixeaza prin cimentarea definitiva a elemetelor de
agregare pe dintii stalpi, nemaifiind nevoie de indepartarea lucrarii pentru
igienizare.
De obicei, din punct de vedere psihologic, pacientii se vor obisnui mult
mai repede cu ideea unei lucrari fixe decat cu cea a unei lucrari
mobilizabile.
Obisnuirea cu puntile dentare se face extrem de rapid
Puntile sunt lucrari cu o greutate redusa si putin voluminoase. De aceea,
obisnuirea (sau adaptarea) cu puntile se face mult mai rapid decat cu
protezelor mobilizabile, care sunt lucrari intinse si cu o greutate mai mare.
Puntile asigura un confort masticator excelent
Aceasta deoarece toate fortele masticatorii se transmit dintilor stalpi
si nu gingiei de sub corpul de punte. Daca in cazul protezelor masticatia se
realizeaza practic pe gingie, puntile dentare vor asigura un proces masticator
care se va efectua exclusiv pe dintii naturali.
Refacerea esteticii este foarte buna
Acest aspect este conditionat de executarea puntilor din materiale de
calitate superioara : ceramica, zirconiu. Puntile metalo acrilice de exemplu
nu se remarca printr-o estetica deosebita.
Pentru realizarea puntilor dentare sunt necesare mai
putine sedinte
Puntile pot fi finalizate si in 2 sedinte, pe cand protezele mobilizabile
au nevoie de minim 4 sedinte pentru finalizare. Implanturile au nevoie de 3
pana la 6 luni, timp necesar osteointegrarii dupa operatia de implantare.
Durata de viata si prognosticul sunt bune
Pentru a asigura acest deziderat, este obligatorie respectarea
minutioasa a indicatiilor privind ingrijirea acestor lucrari.
Dezavantajele puntilor dentare:
Necesita slefuirea dintilor stalpi
Pentru asigurarea sprijinului, este nevoie de slefuirea dintilor stalpi. Pentru ca elementele
de agregare sa se poata insera pe dintii stalpi, aceasta operatiune este absolut obligatorie.
Este cel mai mare dezavantaj al puntilor dentare deoarece duce la pierderea unor mari
cantitati de tesut dentar sanatos si, uneori, chiar la devitalizarea dintilor. De aceea, lucrarile pe
implanturi au avantajul neafectarii dintilor vecini bresei edentate.

Sensibilitatea la cald si rece a dintilor slefuiti


Daca nu se realizeaza lucrari provizorii, dintii slefuiti care au ramas vitali pot prezenta
sensibilitate la stimuli termici pe perioada confectionarii puntii la laboratorul dentar.
* Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa
sustina lucrarea

* Refacerea morfologica a dintilor cu distructii avansate, eroziuni sau


obturatii extinse

* Refacerea estetica a dintilor cu modificari de culoare, forma sau


pozitie
* Refacerea dintilor ce prezinta un grad avansat de abrazie

* Tratamentul tulburarilor ocluzale


* Inlocuirea lucrarilor vechi, necorespunzatoare

* Dupa efectuarea implanturilor dentare


* In tratamentul edentatiilor daca nu exista suficient suport
* Igiena orala nesatisfacatoare
* Afectiuni generale care contraindica anestezia sau
slefuitul dintilor

S-ar putea să vă placă și