Sunteți pe pagina 1din 34

Elaborarea metodică nr. 3

Elaborarea metodică nr. 3
Elaborarea metodică nr. 3
Elaborarea metodică nr. 3
Elaborarea metodică nr. 3

Câmpul protetic edentat parțial

-Suportul dento-parodontal (unitățile odonto-parodontale)

-Suportul muco-osos (creasta edentată acoperită cu muco-periost) - Elemente morfologice periferice ale cimpului protetic

Suportul dento-parodontal

Suportul dento-parodontal Pentru stabilirea planului de tratament se va ține cont de următorii factori:  Numarul

Pentru stabilirea planului de tratament se

va ține cont de următorii factori:

Numarul și topografia dinților restanți Poziția și direcția de implantare a dinților Morfologia coronară Vitalitatea Morfologia radiculară și calitatea implantării în alveole Spațiul protetic potențial

Numărul și topografia dinților restanți

Numărul și topografia dinților restanți
Numărul și topografia dinților restanți

Poziția și direcția de implantare a dinților

Poziția și direcția de implantare a dinților

Morfologia radiculară și calitatea implantării în alveole

Morfologia radiculară și calitatea implantării în alveole

Spațiul protetic potențial

Spațiul protetic potențial

Suportul muco-osos al câmpului protetic edentat parţial este influențat de:

etiologia pierderii dinţilor vârstă modul cum s-au efectuat extracţiile vechimea edentaţiei modul de vindecare a plăgilor postextracţionale natura antagonismului ocluzal constituţia pacientului

1.Particularităţile examenului arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale.

1.Particularităţile examenului arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale. Prin inspec ț ie se examineaz ă:

Prin inspecție se examinează:

  • a) Dinții restanți din punct de vedere al:

    • Numărului, al topografiei;

    • Leziunilor carioase tratate sau netratate, stadiul tratamentului și corectitudinea lui;

    • Tipului de abraziune(fațete de abraziune, abraziuni localizate, abraziune generalizată, abraziune ad-palatum);

    • Gradul de mobilitate dentară;

    • Defecte cuneiforme de colet;

    • Distrofii dentare.

  • b) Lucrările protetice, din punct de vedere al:

    • Elementelor de agregare;

    • A corpului de punte;

    • A numărului de stîlpi aleși.

  • c) Poziția dinților , acestea pot prezenta:

    • Rotații;

    • Treme;

    • Disteme;

    • Înclinări.

  • d) Migrările dentare secundare edentației pot fi:

    • Orizontale de tip basculare-înclinare(cînd dintele se înclină cu coroana dentară spre spațiul edentat, rădăcina rămîne pe loc) sau prin translație(cînd dintele migrează corporal către spațiul edentat, uneori îl inchide);

    • Verticale de tip egresiune(cînd dintele migrează spre spațiul edentat cu tot cu procesul alveolar) sau de tip extruzie(cînd dintele migrează fără proces alveolar).

    Palparea cu sonda dentară urmărește:

    • Prezența cariilor și adîncimea lor, carii secundare sau sub elementul de agregare;

    • Calitatea țesuturilor dentare de la nivelul resturilor radiculare;

    • Adaptarea obturațiilor, incrustațiilor, calitatea obturației de canal;

    • Fracturarea obturațiilor sau mobilitatea lor;

    • Adaptarea cervicala a coroanelor, incrustațiilor, obturațiilor;

    • Adîncimea pungilor parodontale;

    • Mobilitatea dentară;

    • Eventualele decimentări ale punților dentare sau existența cimentului sub corpul de punte.

    1)

    se inspectează numărul si repartiția topografică

    2)

    Se examinează forma și înălțimea dinților stîlpi pentru a determina o alegere corecta a mijloacelor de menținere

    3)

    Se evaluează rezistența mecanică

    4)

    se evidențiază modificări de culoare , distrofii, prezenta leziunilor cuneiforme (semn patognomonic de trauma ocluzala), abraziuni ce tradeaza eventuale obiceiuri vicioase (bruxism), precum si uzura generalizata normala a dintilor (atritia)

    5)

    Se examinează punctele de contact interdentare care frecvent dispar ca urmare a migrărilor orizontale și verticale ale dinților. Lipsa punctelor de contact proximale duce la apariția cariilor și a parodontopatiei marginale prin tasarea resturilor alimentare intre dinți și acumularea lor la acest nivel datorită lipsei de autocurățire și curățire artificială

    6)

    Se observă, migrările dinților restanți ,migrări care pot fi orizontale (înclinări, translații, rotații) și verticale (extruzii sau/și egresiuni) precum și gradul de expunere al furcației radiculare

    7)Se examinează lucrările protetice vechi, daca acestea sunt prezente (punti, coroane) din punct de vedere al adaptarii lor axiale si transversale, a corectitudinii refacerii reliefului ocluzal, al raportului corpului de punte cu creasta, a pozitiei fata de planul de ocluzie precum si din punct de vedere al satisfacerii pretențiilor fizionomice pe langa cele masticatorii si fonetice.

    8)Examinarea parodontala este foarte importanta , deoarece afectarea parodontala este foarte frecventa la pacientii edentati partial, iar aplicarea unei proteze pe un teren parodontopatic netratat duce sigur la agravarea imbolnavirii parodontale. Se va examina parodontiul marginal si papila interdentara evidentiindu-se inflamatia si intinderea ei, atrofiile, ulceratiile, infectiile, depozitele moi, placa bacteriana, tartrul supra- si subgingival, gradul de retractie gingivala, hipertrofiile si hiperplaziile

    9)La palpare se explorează cavitățile carioase, se apreciază adaptarea marginală a obturațiilor, se depistează cariile secundare, se cercetează pungile parodontale, se evidentiază depozitele moi, se examinează adaptarea microprotezelor sau puntilor.

    10)Sonda parodontala se va folosi pentru masurarea pungilor care apar de obicei la dintii stalpi pe fetele proximale vecine edentatiei. O

    adancime mai mare de 3 mm necesita obligatoriu tratament.

    11)Mobilitatea dintilor se va aprecia cu manerul unui instrument si nu cu pulpa degetului. Mobilitatea fiziologica, numita si rezilienta parodontala, se apreciaza a fi 0,1 mm in sens orizontal (V-O) si in sens axial mult mai mica - 0,01 mm.

    Exista 3 grade de apreciere a mobilitatii patologice a dintilor:

    - gradul I

    - mobilitate V-O;

    • - - mobilitate V-O si M-D;

    gradul II

    • - - mobilitate V-O, M-D si axiala.

    gradul III

    2.Examenul dinţilor stîlpi aleşi ca elemente de sprijin în punţile dentare.

    2.Examenul dinţilor stîlpi aleşi ca elemente de sprijin în punţile dentare. Punțile dentare fiind fixate pepivot dentar . Apoi, daca se indeplinesc celelalte criterii, puntea va putea fi confectionata folosind ca stalp acest pivot) * Sa nu prezinte mobilitate sau retractie gingivala accentuata " id="pdf-obj-13-10" src="pdf-obj-13-10.jpg">

    Punțile dentare fiind fixate pe dinții-stîlpi, transmit presiunea masticatoare și alte forțe funcționale asupra parodontului. Prin urmare, la alegrea dinților-stîlpi este necesară cunoașterea căilor și modalității de repartizare a presiunilor masticatorii pe puntea dentară, cît și modul de transmitere a lor la parodont.

    Pentru a putea fi selecționat ca stîlp de punte, un dinte trebuie să indeplinească anumite condiții generale obligatorii:

    * Sa fie sanatos sau corect tratat

    * Sa nu prezinte distructii avansate(uneori, daca coroana dintelui este distrusa, se poate confectiona un pivot dentar. Apoi, daca se indeplinesc celelalte criterii, puntea va putea fi confectionata folosind ca stalp acest pivot)

    2.Examenul dinţilor stîlpi aleşi ca elemente de sprijin în punţile dentare. Punțile dentare fiind fixate pepivot dentar . Apoi, daca se indeplinesc celelalte criterii, puntea va putea fi confectionata folosind ca stalp acest pivot) * Sa nu prezinte mobilitate sau retractie gingivala accentuata " id="pdf-obj-13-40" src="pdf-obj-13-40.jpg">
    2.Examenul dinţilor stîlpi aleşi ca elemente de sprijin în punţile dentare. Punțile dentare fiind fixate pepivot dentar . Apoi, daca se indeplinesc celelalte criterii, puntea va putea fi confectionata folosind ca stalp acest pivot) * Sa nu prezinte mobilitate sau retractie gingivala accentuata " id="pdf-obj-13-42" src="pdf-obj-13-42.jpg">

    * Sa nu prezinte mobilitate sau retractie gingivala accentuata

    2.Examenul dinţilor stîlpi aleşi ca elemente de sprijin în punţile dentare. Punțile dentare fiind fixate pepivot dentar . Apoi, daca se indeplinesc celelalte criterii, puntea va putea fi confectionata folosind ca stalp acest pivot) * Sa nu prezinte mobilitate sau retractie gingivala accentuata " id="pdf-obj-13-47" src="pdf-obj-13-47.jpg">

    Conditii specifice fiecarui dinte:

    * Numarul de radacini : cu cat este mai mare, cu atat stabilitatea dintelui este mai mare

    * Lungimea si grosimea radacinilor : cu cat sunt mai mari, cu atat stabilitatea dintelui este mai mare

    * Divergenta radacinilor : cu cat radacinile sunt mai divergente cu atat dintele este mai puternic ancorat in os

    * Gradul de implantare osoasa : se refera la cantitatea si calitatea osului in care este implantat dintele

    În vederea asigurării acestor condiții , V. Kurleandski recomandă ca in timpul examenului medical al pacientului să fie completată odontoparodontograma.

    Indicii superiori 4,5/6 6 6 4 4 5 1 2 Dinții 8 7 6 5 4
     

    Indicii

    superiori

    4,5/6

    6

    6

    • 4 4

     
    • 5 1

     

    2

    Dinții

    8

    7

    6

    • 5 4

     
    • 3 2

     

    1

    inferiori

    4,5/6

    6

    6

    • 5 5

     
    • 5 1

     

    1

    Indicii superiori 4,5/6 6 6 4 4 5 1 2 Dinții 8 7 6 5 4

    Calculul indicilor

    Pentru ca o punte sa fie bine conceputa

    din punctul de vedere al sustinerii, se

    poate face urmatorul calcul orientativ al indicilor :

    Valoarea indicilor adunati ai tuturor

    dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare (sau cel mult egala) cu valoarea indicilor

    dintilor ce lipsesc si trebuie inlocuiti.

    Sa luam un exemplu practic:

    Avem un caz in care lipseste 1 dinte : premolarul 1

    inferior.

    Ca dinti stalpi de punte se vor folosi : premolarul 2 inferior si caninul inferior.

    Totalul indicilor dintilor stalpi = 10 : premolarul 2

    inferior : indice 5 + caninul inferior : indice 5

    Totalul indicilor dintilor ce trebuie inlocuiti = 5 :

    premolarul 1 inferior : indice 5

    nota : molarii 3 sau de minte lipsesc de pe arcada

    Sa luam un exemplu practic: Avem un caz in care lipseste 1 dinte : premolarul 1

    In concluzie, suma indicilor dintilor stalpi este mai mare decat suma indicilor dintilor de inlocuit, deci sustinerea puntii dentare va fi buna.

    Conform afirmărilor lui Villain fiecare dinte este implantat în maxilare într-o poziție specifică, ce variază de la individ la individ.

    Dinții frontali superiori sint înclinați cu 5-10° cu orientare vestibulară în zona incizală, iar cei inferiori numai cu 2-3°.

    Molarii 1 și 2 la maxilă sînt înclinați în direcția vestibulodistală, iar la mandibulă- lingualomezială.

    Aceasta asigură un echilibru morfofuncțional statico-dinamic optim față de forțele de presiune ce se dezvoltă în timpul funcțiilor principale(masticație, deglutiție etc.) și parafuncțiilor (scrîșnitul din dinți ș.a.). Cu dereglarea integrității arcadei denatre, această armonie se destramă ți dinții vecini spațiului edentat, ca și antagoniștii celor absenți, pot să-și schimbe poziția inițială migrînd în diferite direcții.

    3.Caracteristica poziţiei şi gradul implantării dinţilor în arcada alveolară

    C onform afirmărilor lui Villain fiecare dinte este implantat în maxilare într- o poziție specifică, ce

    Acest examen se efectuează prin inspecție și palpare digitală, fapt ce ne dă posibilitatea să evidențiem și să precizăm:

    * Limitele breșelor denatre; * Înălțimea , forma , lățimea și direcția apofizelor * Distanța de la planul de ocluzie la zona edentată Cu deosebită atenție se examinează apofizele alveolare la edentațiile terminale, întinse, subtotale și totale, cînd va fi

    necesar un tratament protetic cu proteze mobile, deoarece ele vor

    fi instalate pe acest cîmo. În așa cazuri se ia în considerație:

    * Retentivitatea versanților vestibulari și orali; * Prezența marginilor ascuțite * Prezența exostoazelor; * Proeminențelor care deformează osul datorită dinților incluși; * Odontoamelor, chisturilor etc.

    4.Examenul proceselor alveolare la

    pacienţii cu edentaţii parţiale.
    pacienţii
    cu edentaţii parţiale.

    5.Clasificarea proceselor alveolare

    după formă şi lăţime
    după formă şi lăţime

    După lățime deosebim apofize alveolare:

    * Înguste > 5mm

    * Medii

    5-8mm

    * Late

    < 8mm

    Aceste dimensiuni servesc pe viitor modelării configurației

    viitorului corp de punte.

    6.Clasificarea breşelor după numărul de dinţi lipsă.

    6.Clasificarea breşelor după numărul de dinţi lipsă. Deosebim edentație parțială: * Redusă (absenți 1 - 2

    Deosebim edentație parțială:

    * Redusă (absenți 1-2 dinți); * Întinsă (absenți 3-4 dinți); * Subtotală (prezenți 1-4 dinți).

    7.Examenul mucoasei cavităţii bucale la pacienţii cu edentaţii parţiale

    7.Examenul mucoasei cavităţii bucale la pacienţii cu edentaţii parţiale Examenul mucoasei bucale se execută prin inspecșie
    7.Examenul mucoasei cavităţii bucale la pacienţii cu edentaţii parţiale Examenul mucoasei bucale se execută prin inspecșie

    Examenul mucoasei bucale se execută prin inspecșie și palpare digitală la nivelul buzelor, apofizelor alveolare, obrajilor, bolții palatine, limbii, planșeului bucal. Astfel se poate aprecia gradul de reziliență a mucoasei în diferite zone, dar și gradul de sensibilitate.

    Din punct de vedere al mobilit[‘ii deosebim 3 tipuri de mucoasă:

    * Activ mobilă(acoperă buzele, obrajii, palatul moale, planșeul bucal, limba).

    * Pasiv mobilă(acoperă apofizele alveolare,

    versantele lor vestibulare și orale și bolta

    palatină). * Imobilă.

    Reziliența dento-parodontală = reziliența ligamentului= 28 microni Reziliența implantului = reziliența osului= 5 microni Rezilienţa mucoasei
    Reziliența dento-parodontală = reziliența ligamentului= 28 microni
    Reziliența implantului = reziliența osului= 5 microni
    Rezilienţa mucoasei = 0.4-2 mm

    Protezele dentare utilizate în tratamentul edentației parțiale se împart în:

    * Punți dentare; * Proteze parțiale mobilizabile acrilice cu placă; * Proteze parțiale mobilizabile scheletate(arcate).

    Alegerea construcției este determinată de diferiți factori:

    * Topografia zonei edentate; * Gradul de Întindere a breșei; * Starea țesuturilor dure și a parodontului dinților restanți; * Tipul de ocluzie; * Relațiile interdentare; * Starea generală a organismului ; * Unele momente legate de profesia pacientului, condițiile tehnico- materiale existente etc.

    8.Varietăţi de proteze dentare folosite la tratamentul edentaţiei parţiale.

    Protezele dentare utilizate în tratamentul edentației parțiale se împart în: * Punți dentare; * Proteze parțiale

    9.Punţile dentare, elementele componente.

    9. Punţile dentare, elementele componente. Puntea dentara este o lucrare protetica fixa utilizata in stomatologie pentru

    Puntea dentara este o lucrare protetica fixa utilizata in stomatologie pentru restaurarea morfologica a dintilor absenti de pe arcadele dentare sau pentru protectia si remodelarea dintilor ce au suferit distructii importante.

    9. Punţile dentare, elementele componente. Puntea dentara este o lucrare protetica fixa utilizata in stomatologie pentru

    Puntea dentara este utilizata in special in tratamentul edentatiilor partiale, avand rolul de a compensa functiile masticatorie, estetica si fonetica a

    dintilor absenti, precum si de a preveni

    complicatiile ce pot surveni ca urmare a pierderii dintilor.

    Părțile unei punți dentare

    Părțile unei punți dentare Puntea dentara este alcatuita din 2 componente :  Elementele de agregare

    Puntea dentara este alcatuita din 2 componente :

    Elementele de agregare : sunt coroane dentare cu ajutorul carora puntea se sprijina pe dintii stalpi. O punte dentara trebuie sa aiba minim 2 elemente de agregare. In functie de intinderea puntii, numarul lor poate varia.

    Corpul puntii : este partea care inlocuieste dintii absenti. Este pozitionata de obicei intre elementele de

    agregare, desi exista cazuri in care se situeaza in afara lor ( punti in extensie ). O punte poate avea mai multe corpuri in functie de numarul breselor pe care le restaureaza.

    Părțile unei punți dentare Puntea dentara este alcatuita din 2 componente :  Elementele de agregare

    10.Clasificarea punţilor dentare.

    10.Clasificarea punţilor dentare. Criteriul clasificării corpului punții după materialul din care este realizat:  corp de

    Criteriul clasificării corpului punții după materialul din care este realizat:

    • corp de punte metalic (din aliajele metalelor nobile și inobile) care sînt considerate nefizionomice;

    Corp de punte nemetalic (din acrilate, composite sau porțelan) care sînt considerate fizionomice;

    Corp de punte mixt (metaloacrilic, metaloceramic) fiind parțial fizionomic sau total fizionomic.

    După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim:

    Corp de punte cu raport în șa; Corp de punte cu raport în semișa; Corp de punte tangent linear; Corp de punte cu raport punctiform; Corp de punte suspendat.

    10.Clasificarea punţilor dentare. Criteriul clasificării corpului punții după materialul din care este realizat:  corp de

    10.Clasificarea punţilor dentare.

    10.Clasificarea punţilor dentare. Metoda de fixare:  Fixe;  Mobile. Metoda de confecționare:  Lipite; 

    Metoda de fixare:

    Fixe;

    Mobile.

    Metoda de confecționare:

    Lipite;

    Sudate;

    Turnate.

    După particularitățile de construcție:

    • Monolite(dintr-o bucată);

    • Separate(din două bucăți);

    • Pliante;

    • Atipice.

    Numărul dinților-stîlpi:

    Cu un dinte(punțile cu extensie);

    Cu doi dinți care mărginesc breșa din ambele părți;

    Cu trei și mai mulți dinți.

    11. Avantajele şi dezavantajele punţilor dentare.

    11. Avantajele şi dezavantajele punţilor dentare. Avantajele puntilor dentare:  Sunt lucrari cimentate definitiv care nu

    Avantajele puntilor dentare:

    • Sunt lucrari cimentate definitiv care nu necesita indepartarea periodica pentru igienizare

    Datorita acestui aspect, multi pacienti prefera puntile in detrimentul

    protezelor. Puntile se fixeaza prin cimentarea definitiva a elemetelor de agregare pe dintii stalpi, nemaifiind nevoie de indepartarea lucrarii pentru

    igienizare.

    De obicei, din punct de vedere psihologic, pacientii se vor obisnui mult mai repede cu ideea unei lucrari fixe decat cu cea a unei lucrari mobilizabile.

    • Obisnuirea cu puntile dentare se face extrem de rapid

    Puntile sunt lucrari cu o greutate redusa si putin voluminoase. De aceea,

    obisnuirea (sau adaptarea) cu puntile se face mult mai rapid decat cu protezelor mobilizabile, care sunt lucrari intinse si cu o greutate mai mare.

    11. Avantajele şi dezavantajele punţilor dentare. Avantajele puntilor dentare:  Sunt lucrari cimentate definitiv care nu
    11. Avantajele şi dezavantajele punţilor dentare. Avantajele puntilor dentare:  Sunt lucrari cimentate definitiv care nu
    • Puntile asigura un confort masticator excelent

    Aceasta deoarece toate fortele masticatorii se transmit dintilor stalpi si nu gingiei de sub corpul de punte. Daca in cazul protezelor masticatia se realizeaza practic pe gingie, puntile dentare vor asigura un proces masticator care se va efectua exclusiv pe dintii naturali.

    • Refacerea esteticii este foarte buna

    Acest aspect este conditionat de executarea puntilor din materiale de calitate superioara : ceramica, zirconiu. Puntile metalo acrilice de exemplu nu se remarca printr-o estetica deosebita.

    • Pentru realizarea puntilor dentare sunt necesare mai putine sedinte

    Puntile pot fi finalizate si in 2 sedinte, pe cand protezele mobilizabile

    au nevoie de minim 4 sedinte pentru finalizare. Implanturile au nevoie de 3 pana la 6 luni, timp necesar osteointegrarii dupa operatia de implantare.

    • Durata de viata si prognosticul sunt bune

    Pentru a asigura acest deziderat, este obligatorie respectarea minutioasa a indicatiilor privind ingrijirea acestor lucrari.

    Dezavantajele puntilor dentare:

    • Necesita slefuirea dintilor stalpi

    Pentru asigurarea sprijinului, este nevoie de slefuirea dintilor stalpi. Pentru ca elementele de agregare sa se poata insera pe dintii stalpi, aceasta operatiune este absolut obligatorie.

    Este cel mai mare dezavantaj al puntilor dentare deoarece duce la pierderea unor mari

    cantitati de tesut dentar sanatos si, uneori, chiar la devitalizarea dintilor. De aceea, lucrarile pe implanturi au avantajul neafectarii dintilor vecini bresei edentate.

    Dezavantajele puntilor dentare:  Necesita slefuirea dintilor stalpi Pentru asigurarea sprijinului, este nevoie de slefuirea dintilor
    • Sensibilitatea la cald si rece a dintilor slefuiti

    Daca nu se realizeaza lucrari provizorii, dintii slefuiti care au ramas vitali pot prezenta sensibilitate la stimuli termici pe perioada confectionarii puntii la laboratorul dentar.

    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea * Refacerea morfologica a
    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea * Refacerea morfologica a
    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea * Refacerea morfologica a

    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea

    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea * Refacerea morfologica a
    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea * Refacerea morfologica a

    * Refacerea morfologica a dintilor cu distructii avansate, eroziuni sau obturatii extinse

    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea * Refacerea morfologica a
    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea * Refacerea morfologica a

    * Refacerea estetica a dintilor cu modificari de culoare, forma sau pozitie

    * Restaurarea edentatilor partiale daca exista suficienti dinti care sa sustina lucrarea * Refacerea morfologica a

    * Refacerea dintilor ce prezinta un grad avansat de abrazie

    * Refacerea dintilor ce prezinta un grad avansat de abrazie * Tratamentul tulburarilor ocluzale * Inlocuirea

    * Tratamentul tulburarilor ocluzale * Inlocuirea lucrarilor vechi, necorespunzatoare

    * Refacerea dintilor ce prezinta un grad avansat de abrazie * Tratamentul tulburarilor ocluzale * Inlocuirea

    * Dupa efectuarea implanturilor dentare

    * In tratamentul edentatiilor daca nu exista suficient suport * Igiena orala nesatisfacatoare * Afectiuni generale

    * In tratamentul edentatiilor daca nu exista suficient suport * Igiena orala nesatisfacatoare * Afectiuni generale care contraindica anestezia sau slefuitul dintilor