Sunteți pe pagina 1din 132

MORFOLOGIA MUCOASEI

ORALE

CURS I
STRUCTURA HISTOLOGIC A MUCOASEI ORALE

Mucoasa oral are origine ectomezodermic,


tapeteaz la interior cavitatea oral, continundu-se,
posterior cu mucoasa faringian.
Are o structur asemntoare cu a pielii, fr a
prezenta glande sudoripare, glande sebacee sau
foliculi piloi.
Histologic, mucoasa oral este format din epiteliu,
membran bazal i corion.
Epiteliul

Epiteliul prezint urmtoarele straturi:


stratul bazal (germinativ) - situat cel mai
profund
stratul spinos - dispus deasupra stratului bazal
stratul granular nu este ntotdeauna prezent
stratul cornos (keratinizat) nu este
ntotdeauna prezent la nivelul mucoasei
Stratul bazal (germinativ)

Este situat cel mai profund, dispus pe membrana


bazal
Este format din 1-2 rnduri de celule de form
cuboidal sau prismatic, nalte, cu nuclei
voluminoi, ce se coloreaz intens, situai n treimea
bazal a celulelor.
Celulele bazale prezint metabolism intens i mitoze
frecvente, ce asigur rennoirea celulelor care se
descuameaz.
Stratul spinos

Dispus deasupra stratului bazal, prezint 7-8 rnduri de celule


poliedrice, cu contur bine definit i cu spaii intercelulare vizibile
ntre celulele stratului spinos se gsesc puni de legtur
intercelular (filamente fine citoplasmatice), sub form de
spini, de unde i denumirea de strat spinos.
Nucleii celulelor stratului spinos se coloreaz mai puin intens
dect nucleii celulelor stratului bazal, astfel c stratul spinos este
bine delimitat de stratul bazal.
Celulele din zonele profunde ale stratului spinos prezint mitoze
i, mpreun cu celulele bazale, formeaz zona germinativ a
epiteliului.
Spre suprafa, celulele stratului spinos se turtesc, devenind mai
plate.
Stratul granular

Nu este ntotdeauna prezent; el apare atunci


cnd exist i stratul cornos
Situat deasupra stratului spinos, este format
din 2-3 rnduri de celule turtite, ce prezint
n citoplasm granule de kerato-hialin,
precursorul keratinei.
Stratul cornos (keratinizat)

Nu este ntotdeauna prezent la nivelul mucoasei; are aspect


nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratin
Celulele stratului cornos sunt turtite, degenerate, cu
picnoz nuclear sau fr nuclei, slab unite ntre ele, fapt ce
permite descuamarea acestora.
Grosimea stratului cornos este variabil, n funcie de
varietile topografice ale mucoasei cavitii orale. Astfel el
este bine reprezentat la nivelul zonelor intens solicitate
mecanic n timpul funciilor, cum ar fi mucoasa palatului
dur i mucoasa gingiei fixe, n timp ce n alte zone acesta
este slab reprezentat sau lipsete, cum ar fi mucoasa
palatului moale, planeul oral, faa ventral a limbii.
Epiteliul

Epiteliul nu prezint vascularizaie proprie.


ntre celulele epiteliale se gsesc celule migratorii
(celule migrate), precum:
melanocite - care prezint prelungiri lungi i au
capacitatea de a sintetiza pigmentul melanic, ce
confer pigmentarea mucoasei
celulele sanguine, macrofage, limfocite T i
granulocite - cu funcii de aprare imunitar
celulele Langherhans - cu rol n aprarea
nespecific i specific a mucoasei
Membrana bazal

lamina lucida lamina densa

lamina lucida situat lamina densa situat


spre celulele bazale ale spre corion, prezint o
epiteliului, prezint o reea fibrilar, format
din fibre de colagen i
structur anhist (fr
fibre de reticulin, care se
structur)
continu cu cele din
corion sau sunt ancorate
de acestea, unind esutul
conjunctiv din corion cu
membrana bazal
Corionul

Corionul este un esut conjunctiv, cu rolul de


a fixa epiteliul de planurile profunde
musculare sau osoase.
Corionul este foarte bine vascularizat, fapt ce
confer culoarea roie a mucoasei.
esutul conjunctiv al corionului conine fibre
de colagen, fibre de reticulin, fibroblati,
glande salivare mici, mucoase i seroase.
Corionul

Corionul superficial Corionul profund

(papilar) situat situat sub corionul


spre epiteliu superficial, spre
este un esut straturile
conjunctiv bogat n subiacente
celule, unele este un esut
nedifereniate. conjunctiv ce conine
fibre de colagen i de
reticulin.
Corionul

Celulele corionului sunt reprezentate de:


fibroblati (celule mari de form alungit,
ce sintetizeaz colagenul)
macrofage, limfocite T i B, plasmocite,
mastocite
celule nevice
Vascularizaia corionului

Corionului superficial Corionul profund

Vascularizaia papilelor Corionul profund este


corionului superficial bine vascularizat, prezint
este de tip terminal, o reea vascular de la
care pleac i la care se
fiecare papil prezint
ntoarce i se termin
un ax conjunctivo-
reeaua vascular
vascular, format dintr-o papilar.
arteriol, reea capilar,
venul, vase limfatice i
fibre musculare.
jonciunea epitelio-conjunctiv

Este reprezentat de o suprafa ondulat, rezultat


din ntreptrunderea prelungirilor epiteliale cu
papilele corionului-prelungiri interpapilare.
Aceast dispoziie mrete interfaa epiteliu-corion,
fapt ce permite schimburile nutritive importante,
necesare epiteliului, acesta fiind lipsit de vase
sanguine.
La nivelul jonciunii epitelio-conjunctive,
schimburile nutritive se realizeaz prin osmoz.
Tipuri de mucoas
n 1981, Schreder a clasificat
mucoasa oral n trei tipuri
principale:
tipul I mucoasa de acoperire
(mucoasa mobil) - prezint
epiteliu nekeratinizat; ea
acoper palatul moale, uvula
(lueta), faa ventral a limbii,
buzele, vestibulul, feele
interne ale obrajilor i buzelor,
planeul oral, mucoasa
alveolar
Mucoasa de acoperire este fin,
flexibil, elastic i mobil.
Tipuri de mucoas
tipul II mucoasa
masticatorie - se ntlnete
la nivelul mucoasei
palatului dur i al gingiei,
prezint epiteliu keratinizat
- ortokeratinizat la nivelul
palatului dur i
parakeratinizat la nivelul
gingiilor
Este ferm, rigid,
rezistent la presiuni i
solicitri mecanice.
Tipuri de mucoas
tipul III mucoasa
specializat - este limitat
la faa dorsal a limbii; este
specializat n receptarea
stimulilor care produc
senzaii gustative, a
stimulilor tactili i termici.
Mucoasa specializat este
parial flexibil i prezint
rezisten mare mecanic.
n partea anterioar a
limbii, epiteliul poate
prezenta ortokeratoz.
LEZIUNI HISTOLOGICE ALE EPITELIULUI

Hiperkeratoza
Ia natere prin ngroarea anormal variabil a stratului
cornos, datorit tulburrii procesului de keratogenez.
Clinic, este o leziune alb, aderent (nu se poate
ndeprta prin tergere), cu grade de opacitate variabil,
determinate de grosimea stratului cornos keratinizat.
Culoarea variaz de la alb-gri translucid pn la alb
intens opac.
Hiperkeratoza apare la nivelul mucoasei orale, ca o
adaptare fiziologic la solicitrile mecanice din tipul
funciilor: masticaie, deglutiie, fonaie; n rest,
prezena acesteia este anormal.
Hiperkeratoza

ortokeratoza parakeratoza

ngroarea stratului ngroarea stratului


cornos, fr cornos, cu prezena
persistena nucleilor nucleilor celulari n
celulari stratul exfoliator
LEZIUNI HISTOLOGICE ALE
EPITELIULUI
Acantoza Hiperkeratoza

Reprezint ngroarea Reprezint ngroarea


epiteliului prin creterea
anormal, variabil, a
rndurilor stratului spinos de
la 78 rnduri (n mod stratului cornos
normal) la peste 15 rnduri Hiperkeratoza apare
de celule. datorit tulburrii
Acantoza apare datorit unui
procesului de
ritm mitotic accelerat i poate
fi nsoit de o jonciune keratogenez.
epitelio-conjunctiv
neregulat.
LEZIUNI HISTOLOGICE ALE
EPITELIULUI

Atrofia Acantoza

Reprezint o subiere a Reprezint ngroarea


epiteliului mucoasei orale, epiteliului prin
determinat de scderea creterea rndurilor
numrului de rnduri din
stratul spinos, de la 7 - 8
stratului spinos de la
(n mod normal) la 2 -3 78 rnduri (n mod
rnduri de celule. normal) la peste 15
Stratul bazal este prezent, rnduri de celule.
dar, n general, este n
suferin.
LEZIUNI HISTOLOGICE ALE EPITELIULUI

Spongioza epitelial Acantoliza

Este rezultatul unui Este reprezentat de


edem intercelular la separarea celulelor
nivelul stratului spinos, ntre ele, determinat
ce determin lrgirea de pierderea coeziunii
spaiilor intercelulare. din stratul spinos, cu
formarea de vezicule
sau bule intraepiteliale
(herpes, pemfigus).
LEZIUNI HISTOLOGICE ALE EPITELIULUI

Necroza
Reprezint distrugerea epiteliului pe
anumite arii i nlocuirea acestuia cu un
esut necrotic amorf.
LEZIUNI HISTOLOGICE ALE
EPITELIULUI

Degenerescena vacuolar (degenerescena


hidropic)
Este o modificare degenerativ a celulelor din stratul
bazal, care sunt vacuolizate i apar sub form de celule
"goale".
Celulele sunt clare, far nucleu sau cu un nucleu
picnotic, mpins spre periferie.
Picnoza (gr. pyknosis=condensare) este o modificare
degenerativ, prin care nucleul este condensat i
contractat ntr-o mas cromatic dens, fr structur.
LEZIUNI HISTOLOGICE ALE
EPITELIULUI
Papilomatoza Hiperplazia
pseudoepiteliomatoas

Se caracterizeaz Apare n procesele de

printr-o naintare n papilomatoz foarte


accentuate, cnd prelungirile
profunzime a interpapilare ptrund
prelungirilor profund n corion, aspectul
interpapilare n corion, imitnd carcinomul invaziv.
de amploare variabil, Membrana bazal intact i

dnd aspect de reea celulele normale, ca form,


mrime i tinctorialitate,
papilar adncit, difereniaz diagnosticul.
neregulat.
LEZIUNI HISTOLOGICE ALE
EPITELIULUI
Atipiile celulare Displazia epitelial

Reprezint modificri Reprezint totalitatea


celulare izolate. atipiilor celulare dintr-o
Ele pot s reprezinte leziune epitelial.
un stadiu premergtor Displaziile se clasific
apariiei carcinomului n displazii uoare,
epitelial. medii sau severe,
ajungnd pn la
carcinom intraepitelial
- carcinom in situ
MODIFICRI HISTOLOGICE ALE CORIONULUI

Infiltratul inflamator
Reprezint aglomerri celulare, dense sau mai puin dense,
prezente n corion, n cursul unor afeciuni de mucoas, formate
din limfocite, plasmocite, histiocite, macrofage i
polimorfonucleare.
Dispoziia infiltratului difer de la o leziune la alta i poate fi:
infiltrat n band, cnd mrginete jonciunea epitelio-conjuctiv
infiltrat difuz, cnd cuprinde i straturile profunde ale corionului

infiltrat focal, cnd aglomerrile celulare sunt relativ bine delimitate


ntre ele
infiltrat perivascular, cnd este dispus n corionul profund, n jurul
vaselor sanguine
Infiltratul inflamator

leziunile acute leziunile cronice

n infiltratul inflamator n infiltratul inflamator


predomin predomin limfocitele,
polimorfonuclearele plasmocitele i
macrofagele
MODIFICRI HISTOLOGICE ALE CORIONULUI

Fibroza corionului Degenerescena


colagenului

Este reprezentat de Este o modificare


creterea numrului degenerativ a fibrelor
fibrelor de colagen din de colagen care nu mai
corion, care apar ca au aspect normal, apar
multiple aglomerri de ca amorfe,
fibre (ex.: fibroza coagulate.
hidantoinic).
MODIFICRI HISTOLOGICE ALE
CORIONULUI

Hiperplazia vascular
Este dat de creterea numrului de vase capilare.
Leziunile de ansamblu ale unui esut

Hiperplazia Hipertrofia

Reprezint creterea n Reprezint o


volum a unui esut dezvoltare exagerat a
datorit creterii unui esut, o cretere n
numrului de celule i volum, de obicei prin
de fibre din sporirea numrului de
componena sa. vase sanguine din
structura sa.
MORFOLOGIA NORMAL A MUCOASEI ORALE

Mucoasa labial

Buzele sunt reprezentate de dou formaiuni musculare, sub


forma unor pliuri, buza inferioar i buza superioar, care
nconjoar orificiul oral, acoperite la exterior de tegument i la
interior de mucoas. Linia de contact dintre buze (fisura oral) se
afl n dreptul marginii incizale a incisivilor superiori.
Comisurile labiale, situate de o parte i de alta a fisurii orale,
formeaz unghiul comisural, aproximativ n dreptul primului
premolar. Buzele i unghiurile comisurale delimiteaz orificiul
oral (rima oris).
Buzele prezint 3 poriuni: poriunea cutanat (pars cutanea),
poriunea intermediar (pars intermedia, rou de buz sau
vermillon) i poriunea mucoas (pars mucosa).
Pars cutanea
Pe faa cutanat a buzei
superioare, central, se afl situat
un an median (philtrum),
mrginit la extremitatea inferioar
de un tubercul (tuberculul buzei
superioare) i lateral de dou
creste.
De pe prile laterale ale nasului
coboar anul nazolabial pn la
nivelul comisurii labiale, limit de
la care buzele se continu, lateral,
cu tegumentul obrajilor.
Buza inferioar este separat de
menton printr-un an orizontal,
anul mentolabial.
Pars intermedia
Roul de buz este format
dintr-un epiteliu
ortokeratinizat, care
acoper un corion bogat
vascularizat (ce confer
culoarea buzelor), lipsit de
glande salivare, cu contact
direct cu planurile
musculare.
Pars mucosa

Mucoasa labial este de culoare roie sau roie palid;


acoper musculatura buzelor, vasele labiale, nervii,
esutul fibroadipos i numeroase glande salivare mici
labiale, care secret n cavitatea oral.
Glandele salivare labiale sunt glande acinoase, mucoase
i seroase, situate ntre mucoas i muchii orbiculari;
ductele lor se deschid la suprafaa liber a mucoasei, n
vestibulul oral.
Ele sunt observate la inspecie, atunci cnd buza este
rsfrnt, ca nite proeminene neregulate, de mrimea
unor boabe de mazre, bombnd sub mucoas.
Pars mucosa
La aproximativ 3/4 dintre
aduli, la nivelul mucoasei
buzei superioare, sunt
prezente glande sebacee
lipsite de foliculi piloi,
care apar ca mici pete
glbui, palide, izolate sau
confluate, formnd
placarde, numite
granulaiile Fordyce sau
petele Fordyce.
Pars mucosa
n unele cazuri, mucoasa labial
poate prezenta pe faa intern
un contur labial suplimentar,
paralel cu roul buzelor, numit
prolaps labial sau "buz dubl".
Buza superioar i cea
inferioar sunt legate de
procesul alveolar printr-un fren
labial median, format din plici
mucoase mediosagitale, cu
structur fibrilar.
Trecerea de la mucoasa labial
ctre mucoasa jugal se face
fr demarcaie.
Mucoasa jugal

Mucoasa jugal acoper faa intern a obrajilor; este separat


de muchiul buccinator printr-un strat de esut conjuctiv lax,
dublnd peretele intern al lojii geniene; este supl i mobil.
Culoarea mucoasei jugale este, n mod normal, roz; mucoasa
este vascularizat de ramuri din artera bucal i din
anastomozele sale.
La nivelul planului de ocluzie dentar, uneori, mucoasa
prezint un pliu, mai mult sau mai puin proeminent, o fin
creast albicioas, denumit linia alb (linea alba) - linia alb
jugal, reprezentat de o zon de keratinizare, care poate fi
rezultatul friciunii mucoasei obrazului n timpul funciilor.
Mucoasa jugal
Pe mucoasa jugal, n dreptul
coroanei molarului 2 superior, se
observ o mic papil, de form
rotund-ovalar, cu diametrul
variabil 4-7 mm, papila canalului
Stenon, unde se gsete orificiul
de deschidere n cavitatea oral al
ductului glandei parotide.
La nivelul mucoasei, anterior
papilei canalului Stenon,
invariabil, se observ un desen
vascular format din arteriole i
venule, care reprezint
ramificaiile terminale ale arterei
i venei bucale.
Mucoasa jugal

ntre mucoasa oral i muchiul buccinator se gsesc


glandele salivare mici (accesorii) ale cror canale
excretoare se deschid la suprafaa mucoasei.
n jurul orificiului de deschidere a canalului Stenon
se gsesc aproximativ 4-5 glande, de dimensiuni mai
mari, ale cror ducte excretoare se deschid n dreptul
ultimului molar, de unde i denumirea de glande
molare.
Mucoasa regiunii retromolare (comisura intermaxilar)

Mucoasa regiunii retromolare este de


culoare roz palid i reprezint continuarea
spre posterior a mucoasei jugale.
n zona posterioar a cavitii orale, cnd
gura este larg deschis, se evideniaz una
sau dou plici verticale:
plica extern sau lateral, care este ridicat
de fascicolul intern al muchiului temporal
plica median sau intern, ridicat de
ligamentul pterigomandibular,
reprezentat de un rafeu fibros, pe care se
inser, anterior, muchiul buccinator, iar,
posterior, muchiul constrictor superior al
faringelui (fascicolul pterigomandibular)
ntre cele dou plici , cea extern i cea
intern, se formeaz un an vertical,
numit anul retromolar
Mucoasa regiunii tonsilare

Mucoasa fosei tonsilare, de culoare


roie, mai intens dect restul
mucoasei.
Fosa tonsilar este delimitat,
anterior, de pilierul anterior
amigdalian sau arcul palato-glos,
posterior, de pilierul amigdalian
posterior sau arcul palato-faringian,
iar inferior de poriunea posterioar a
dorsumului limbii.
n fosa tonsilar se gsete amigdala
palatin (tonsila palatin), formaiune
cu coninut bogat limfoid, de form
rotund-ovalar, cu dimensiuni ntre 1-
4 cm diametru, cu suprafaa neted
sau brzdat de cripte.
Mucoasa lingual

Mucoasa lingual acoper o structur musculo-


conjunctiv, limba (lingua, glossa), organ specializat
cu multiple funcii: supt, gust, masticaie, deglutiie,
fonaie.
Culoarea este alb-rozat pe faa dorsal, roie pe
marginile limbii i roz pe faa ventral. Pe marginile
limbii, uneori, se gsete o fin creast albicioas,
linia alb, reprezentat de o zon de keratinizare,
rezultatul abraziunii mucoasei n timpul funciilor.
Faa dorsal a limbii

Este mat i rugoas,


datorit prezenei
papilelor aflate n numr
mare la acest nivel
Faa dorsal a limbii
papilele filiforme - cele mai
numeroase
Sunt dispuse pe mucoas
naintea V-ului lingual, pe toat
faa dorsal a limbii, mai
concentrate n poriunea
central a dorsumului limbii.
Sunt subiri i alungite, de
dimensiuni variabile, ntre 0,5-
3mm, de culoare albicioas,
datorit coninutului de
keratin.
Vrful papilelor filiforme este
format de celule keratinizate care
se descuameaz.
papilele filiforme
Nu prezint muguri
gustativi; au funcie
mecanic i rol n
percepia senzaiei de
presiune.
Papilele filiforme pot s
prezinte alteraii n
cursul unor maladii.
Faa dorsal a limbii
papilele fungiforme - sunt
dispuse n numr mare la
nivelul vrfului limbii i n
partea central, diseminate
printre papilele filiforme.
Papilele fungiforme sunt
bogat vascularizate, de
culoare rou nchis, vizibile,
rotunjite, de forma unor
ciuperci, cu nlimea de
0,7-1mm.
Prezint muguri gustativi.
Faa dorsal a limbii
papilele circumvalate
(caliciforme) - n numr de 8-
10
Sunt situate la unirea celor
dou treimi anterioare cu
treimea posterioar a limbii,
dispuse sub forma literei V, cu
vrful orientat spre posterior.
La nivelul vrfului V-ului
lingual se afl foramen
caecum, rest al canalului
tireoglos, ce se poate prezenta
fie sub forma unui fund de sac,
fie sub forma unui canal
permeabil.
papilele circumvalate
Sunt voluminoase, vizibile
cu ochiul liber.
Sunt formate de un
mamelon central nconjurat
de un an circular (sulcus
papillae) i de un cadru
periferic (vallum papillae)
unde sunt situai muguri
gustativi i glandele seroase
Ebner.
Papilele circumvalate
reprezint sediul principal
al mugurilor gustativi.
Faa dorsal a limbii
papilele foliate - n numr
de 5-8
Sunt dispuse vertical pe
marginile limbii,
perpendicular pe axul
longitudinal al acesteia, n
poriunile mijlocie i
posterioar.
Se prezint ca mici pliuri
verticale, paralele ntre ele,
de forma unor foi de carte.
Conin muguri gustativi i
glande seroase.
Faa dorsal a limbii
ntre papilele foliate i
posterior de ele se gsesc
foliculi limfatici ai
amigdalei linguale,
foliculi ce pot fi observai,
uneori, i pe faa dorsal
a limbii, n treimea
posterioar.
ntre papilele linguale se
gsete mucoasa
interpapilar, tapetat de
epiteliul nekeratinizat.
Faa ventral a limbii

Mucoasa feei ventrale este


foarte subire, chiar
transparent, se observ venele
sublinguale dispuse paralel cu
axul longitudinal al limbii.
Pe linia median, mucoasa
formeaz un pliu - frenulum
linguae - frenul lingual, care
leag suprafaa ventral a
poriunii anterioare a limbii cu
planeul cavitii orale.
Frenul lingual are grosime i
lungime variabile. n cazul n
care este gros i scurt, frenul
poate limita micrile limbii.
Mucoasa planeului oral

Mucoasa planeului oral este foarte


subire, fin. n poriunea anterioar,
mucoasa planeului oral formeaz
peretele superior al lojii glandei
sublinguale; ea se continu, anterior i
lateral, cu mucoasa alveolar
mandibular, iar median cu faa ventral
a limbii.
n treimea posterioar, planeul oral se
ngusteaz foarte mult, ajungnd un an
sau chiar un spaiu virtual, numit anul
paralingual, care se termin posterior la
plica glosoamigdalian.
La nivelul molarilor permaneni doi i
trei, mucoasa anului paralingual
formeaz singur peretele superior al lojei
glandei submandibulare - recessus-ul
lojei.
Mucoasa planeului oral
De o parte i de alta a frenului limbii, se
gsesc dou mici proeminene papilele
sublinguale (carunculele sublinguale),
prevzute cu un orificiu prin care se
deschide ductul submandibular
Warthon, mpreun cu ductul
sublingual mare.
De la aceste papile pornete cte o
creast, ce se extinde postero-lateral, n
planeul cavitii orale, n cele dou
treimi anterioare creasta sublingual
(plica sublingual).
Creasta sublingual este ridicat de
canalul Warthon i glanda sublingual
subiacent, de unde i denumirea de
plica sublingual.
La nivelul crestei sublinguale se gsesc
mici orificii de deschidere a ductelor
glandulare.
Mucoasa gingival

Gingia este constituit din esut


conjunctivo-vascular dens, acoperit
de epiteliu pavimentos stratificat,
parakeratinizat; ea nconjoar coletul
fiecrui dinte ca un coleret prin
poriunea liber (marginea
gingival), iar prin poriunea fix
(gingia fix) este ferm legat de
dinte i de procesele alveolare
mandibulare i maxilare. n spaiile
interdentare, gingia d natere
papilelor interdentare.
Culoarea normal a gingiei variaz
de la roz deschis spre rou, n funcie
de grosimea stratului epitelial
adiacent, de gradul de keratinizare i
de gradul de vascularizaie din
corion.
Mucoasa gingival

n poriunea fix, mucoasa gingival are aspect de


gravur punctat (coaj de portocal).
Gingia fix posed un corion fibros, ce ader de
periostul alveolar.
La tineri, epiteliul gingival este ataat la smalul
dintelui (ataare epitelial), iar mai trziu, cu vrsta,
gingiile se retract i coboar de pe smal, ajungnd
la nivelul cementului.
Mucoasa gingival
Consistena gingiei este ferm
n poriunea fix i mai lax la
nivelul marginii libere i a
papilelor interdentare.
Spre baza procesului alveolar,
mucoasa devine lax, nu mai
este fixat de periost i trece
spre fundul de sac vestibular -
mucoasa mobil.
Discontinuitatea dintre dini i
mucoas a determinat formarea
unei structuri joncionale ntre
aceste dou nivele anatomice
epiteliul joncional.
Mucoasa palatului ( plafonul oral )

Mucoasa palatului dur


Palatul dur este format din
procesele palatine ale maxilelor i
lamele orizontale ale oaselor
palatine. Este acoperit de
mucoperiost, delimitat antero-
lateral de ctre arcada alveolar i
gingii i posterior de palatul moale.
Pe linia median, prezint un
rafeu median, de culoare
albicioas, fiind delimitat anterior
de o mic proeminen, papila
retroincisiv, papil dispus
deasupra fosei incisive (gaura
incisiv).
Mucoasa palatului dur

De o parte i de alta a
rafeului median, n partea
anterioar, mucoasa este
groas i de culoare roz
palid.
n treimea anterioar,
mucoasa palatului dur
prezint rugile palatine,
plici transversale de
mucoas, ce pornesc din
spatele papilei
retroincisive.
Mucoasa palatului dur
n partea posterioar, mucoasa
devine subire, neted i
roiatic.
Bilateral, n dreptul molarului
doi superior, se gsete, uneori,
o mic foset, reprezentnd
locul de emergen osoas a
mnunchiului vasculo-nervos
palatin mare (gurile palatine).
Pe linia median, poate fi
observat, uneori, torusul
palatin, formaiune osoas
alungit, de dimensiuni i
poziii variabile.
Mucoasa palatului dur
La nivelul mucoasei
palatului se gsesc
numeroase glande
salivare mici, mucoase,
dispuse ntre mucoas i
periost sau n corion, ale
cror orificii de
deschidere se pot
observa, uneori, i cu
ochiul liber.
Mucoasa palatului moale

Palatul moale reprezint poriunea mobil a palatului


cavitii orale; el continu la posterior palatul dur.
n poziia sa normal, relaxat, suprafaa anterioar
(oral) este concav.
La nivelul marginii inferioare a vlului palatin, pe linia
median, se gsete un proces de form conic, numit
uvula sau lueta.
Subiacent mucoasei, bilateral, sunt prezente glande
mucoase palatine, acestea fiind mai frecvente n jurul
uvulei i pe versantul oral al palatului moale, unde sunt
prezeni i muguri gustativi.
Mucoasa palatului moale
n apropierea jonciunii dintre
palatul dur i palatul moale,
de o parte i de alta a rafeului
median, se observ dou mici
fosete, numite foveele
palatine (foveolele palatine).
Ele pot s fie mai adncite,
cnd iau aspectul unor gropie
de civa mm adncime, cu
orificii de deschidere alungite
n plan sagital.
Acestea sunt orificii comune
ale ductelor convergente ale
glandelor mucoase palatine.
Mucoasa palatului moale
Palatul moale prezint o
poriune anterioar orizontal i
o poriune posterioar oblic
(vlul palatin).
Mucoasa este de culoare roz mai
nchis.
Pe linia median se observ
rafeul median.
Marginea sa superioar este
ataat de marginea posterioar
a palatului dur, prile laterale
se continu cu peretele
faringian, iar marginea sa
inferioar este liber, atrnnd
ntre cavitatea oral i faringe.
LEZIUNI ELEMENTARE CLINICE

Leziunile elementare clinice sunt ntlnite att pe


mucoas ct i pe tegumente, ca atare sau asociate,
dnd natere la aspecte lezionale cu grade diferite de
specificitate pentru anumite afeciuni ale mucoasei.
Macula
Este o arie circumscris superficial
de alterare a culorii normale a
mucoasei, cu dimensiune variabil, de
la 1 - 2 mm pn la civa centimetri,
de form rotund sau neregulat,
nepalpabil.
Culoarea poate fi roie, roie-brun
sau brun spre negru, n rare cazuri,
alb (vitiligo).
Suprafaa este plan, prezint un
contur net, sau uneori un contur mai
puin bine delimitat.
Maculele pot fi unice, multiple, izolate
sau pot constitui erupii maculare.
Maculele pot fi congenitale sau
dobndite.
Papula

Este o leziune superficial, solid, uor reliefat,


bine circumscris, cu diametrul sub 5mm, de
form rotund sau ovalar, palpabil.
Culoarea este variabil: alb- cenuiu, roz, rou
nchis, violaceu.
Suprafaa poate s fie plat, rotunjit, ascuit sau
ombilicat.
Papula poate s evolueze izolat sau sub form de
erupie papular.
Erupie papular
Papula

Erupia papular Vegetaiile

Este constituit dintr-un Papulele pot s


numr mare de papule, prezinte pe suprafa
diseminate pe o arie cu
ntindere i dispoziie reliefri multiple, de
variabile. mici dimensiuni, strns
Atunci cnd erupia papular grupate, formnd
este foarte dens, leziunile vegetaiile.
conflueaz, formnd reele
sau plci (placarde).
Plcile sau placardele

Sunt arii uor reliefate,


palpabile, cu dimensiuni de
la 5 mm pn la civa cm,
bine delimitate, de culoarea
alb, alb - glbui, gri -
albicioas sau roietic.
Suprafaa poate fi plat,
neted sau neregulat,
rugoas, verucoas, cutat
sau fisurat.
Consistena poate s fie
supl, elastic, uneori
crescut.
Vezicula

Este o cavitate superficial, circumscris i reliefat,


de form circular, cu dimensiunea mai mic de 5
mm, ce conine o acumulare de lichid (snge, ser).
n practic, rar se observ n cavitatea oral o
vezicul intact, deoarece aceasta se rupe uor i las
locul unei eroziuni sau unei ulceraii de form
circular.
Vezicula
Vezicula este acoperit
de o membran
vezicular, constituit
dintr-un epiteliu subiat.
Coninutul veziculei
poate s fie clar, seros
sau sero-hematic, de
culoare roietic, n
funcie de reacia
inflamatorie de la baz.
Bula

Este o cavitate superficial,


circumscris, proeminent, cu
dimensiuni mari, de la 5 mm
pn la civa centimetri, de
form circular, cu
acumulare de lichid.
Coninutul bulei poate fi
seros, limfatic, hematic.
Tavanul bulei (membrana
acoperitoare) poate fi mai
subire sau mai gros; prin
ruperea acestuia, bula se
transform n ulceraie.
Pustula

Este o cavitate circumscris superficial, cu coninut


purulent (de culoare alb-glbui, glbui-verzui) sau
hemoragic.
Apare, n special, pe tegumentele periorale, la nivelul
cavitii orale ntlnindu-se rar (ex: leziunile
veziculare din Herpesul Simplex i Varicela Zoster
pot deveni pustuloase).
Eroziunea

Este o pierdere superficial


parial de substan a
epiteliului mucoasei orale
pn la stratul bazal. Are
dimensiuni variabile,
contur neregulat sau
linear; este de culoare
roie, culoare dat de
vascularizaia din corion,
devenit vizibil ca urmare
a pierderii de substan.
Ulceraia

Ulceraia poate fi o
leziune primar sau
poate fi secundar unei
alte leziuni primare
preexistente (bula).
Ulceraia
Reprezint o pierdere
profund de substan a
mucoasei, cu pierderea
integritii att a
epiteliului ct i a
corionului.
Mucoasa nconjurtoare
poate s aib coloraie
normal sau congestiv
eritematoas.
Ulceraia

Consistena ulceraiilor este


variabil:
unele ulceraii pot fi suple,
elastice (de consistena
mucoasei orale)
ulceraiile cronice, datorit
infiltratului inflamator din
baz, au consisten mai
crescut
ulceraiile maligne sunt
indurate, cu tendin de
infiltrare n profunzime
Ulceraia
Dimensiunea ulceraiei variaz
de la civa milimetri la peste 1
cm. Conturul ulceraiei poate
s fie net sau neregulat.
Marginile ulceraiei pot fi
plane, reliefate, netede sau
anfractuoase, suple sau
indurate.
Podeaua ulceraiei poate s fie
plan, neted sau cu aspect
proliferativ granular, de
culoare alb-glbui, gri-glbui
sau glbui-purulent, lucioas
sau cu depozite de fibrin.
Fisurile (ragadele)

Reprezint soluii de
continuitate lineare,
superficiale sau
profunde. Ele pot fi
uscate sau pot s conin
mici cantiti de serum
sau snge.
Crustele

Apar pe tegumentele lezate i


reprezint o coagulare uscat a
sngelui i a exudatului
purulent.
Se ntlnesc pe tegumente, la
nivelul comisurii orale i pe
roul de buze.
Ele pot fi fine, friabile,
detaabile sau aderente.
Culoarea este galben, cnd
sunt formate din ser, galben-
verzui cnd exist exudat
purulent i rou-brun, cnd
exist snge.
Cicatricele

Sunt formaiuni noi de esut conjunctiv, care


nlocuiesc esuturile afectate de procese distructive,
ce intereseaz corionul.
Cicatricele pstreaz conturul leziunii precedente,
fapt ce reprezint element de diagnostic.
Cicatricele pot fi deprimate, plane sau elevate, cu
suprafaa neted sau neregulat, suple pliabile sau
indurate inflexibile.
Cicatricele
Se formeaz dup
procese ulcerative,
leziuni traumatice sau
intervenii chirurgicale.
La nceput, cicatricele
sunt de culoare roie,
apoi, se pot
hiperpigmenta sau
depigmenta i devin albe.
Atrofia
Reprezint o subiere a
epiteliului mucoasei orale,
pe zone limitate sau mai
extinse.
Culoarea este rou-roz,
datorit vizibilitii
vascularizaiei din corion,
ca urmare a subierii
epiteliului.
Zonele de atrofie pot fi bine
delimitate sau difuze, plane
sau, uneori, mai deprimate
dect mucoasa vecin.
Leziunile granulare

Sunt proliferri ale mucoasei, mici proeminene, cu


dimensiuni de 1 pn la 3mm diametru, de culoare
rou nchis sau rou viu, cu suprafa neregulat.
Nodulul

Este o leziune solid


palpabil, circumscris,
proeminent a mucoasei,
de form rotund sau
ovalar, cu dimensiuni
de la 2mm la 1cm.
Profunzimea i
dimensiunile leziunii
difereniaz nodulul de
papul.
Tumora

Este o leziune solid, proliferativ, cu dimensiunea


de peste 1cm, care pornete de la nivelul mucoasei,
avnd o tendin de cretere, fie n afar (exofitic),
fie spre profunzime (endofitic).
Tumorile epiteliale pot fi benigne sau maligne.
Tumora

Tumorile benigne Tumorile maligne

Sunt bine delimitate, Nu sunt bine


au contur net, prezint, delimitate, au
n general, o suprafa suprafa neregulat,
neted, sunt mobile pe uneori ulcerat, nu
planurile profunde. sunt mobile i au
tendin de infiltrare a
planurilor profunde.
Tumora
Variatii anatomice normale si
modificari de etiologie
necunoscuta
Linia alba jugala
Este o plica liniara de mucoasa, reliefata,
keratinizata, situata la nivelul mucoasei
jugale, de-a lungul planului de ocluzie.
Este o reactie a mucoasei la solicitarile
mucoasei in timpul masticatiei. Atunci
cand este foarte proeminenta, poate da
nastere unui tic de muscare a mucoasei.
In aceste situatii este necesara corectarea
chirurgicala.
Leucoedemul
Este o modificare benigna a mucoasei,
caracterizata printr-o ingrosare a epiteliului la
nivelul mucoasei jugale, uni-sau bilateral.
Clinic, se prezinta sub forma unei mucoase de
culoare albcenusii, plicaturate, cu aspect de val.
Caracteristic este ca aceste pliuri se pot deplasa la
manevrele de palpare. Consistenta mucoasei este
nemodificata.
Histologic, epiteliul este mai
ingrosat, cu reteaua papilara
mai accentuata, iar
celulele stratului
spinos prezinta edem
intracelular. Apare in
special la populatia de
culoare si la populatia indiana
a Americii de Sud.
Granulatiile Fordyce
Sunt glande sebacee prezente in mod
anormal la nivelul mucoasei bucale.
Clinic, apar sub forma unor mici papule
alb-galbui, dispuse izolat sau in grupuri,
uneori foarte intinse . Apar mai frecvent la
nivelul mucoasei jugale sau la nivelul
mucoasei labiale. Sunt asimptomatice, nu
necesita tratament.
Histopatologic, imaginea este tipica de
glande sebacee, lipsite insa de folicul pilos.
Se pare ca este de cauza ereditara si uneori
pacientii cu astfel de modificari pot dezvolta
carcinoame colorectale.

Limba fisurata

Reprezinta cel mai probabil o varianta


ereditara a mucoasei linguale, interesand
circa 2-3% din populatie. Se observa mai
frecvent la adulti. Poate fi considerata ca o
varianta de morfologie normala a limbii,
fara semnificatie patologica .
Clinic apare la nivelul fetei dorsale si
marginilor limbii, sub forma a numeroase
santuri, mai mult sau mai putin adanci.
Uneori, poate sa apara un sant principal pe
linia mediana si santuri secundare, cu
dispozitie neregulata, in zonele laterale.
Aceste santuri sunt epitelizate, fapt care se
poate observa atunci cand mucoasa este
etalata.
Uneori, aceste santuri pot sa apara numai pe
zone restranse ale marginilor limbii,
simuland anumite afectiuni de mucoasa . Se
poate asocia cu glosita migratorie, intr-un
procent de 20-40% din cazuri. Nu necesita
tratament, nu da nastere la complicatii in
timp.
O forma particulara de limba fisurata poate
aparea uneori la nivelul marginilor limbii,
care prezinta un aspect franjurat neuniform
(Iimba festonata) . In cazul cand creeaza
tulburari functionale pacientilor, aceste
neregularitati de mucoasa pot fi corectate
chirurgical.

Glosita migratorie (Iimba geografica)

Este o varianta anatomica benigna a


mucoasei linguale, care poate interesa 1-3%
din populatie, indiferent de sex.
Etiopatogenia ramane necunoscuta,
existand o tendinta de aparitie familiala.
Clinic, se prezinta sub forma unor zone de
mucoasa subtiata, aparent atrofic,
depapilata. Conturul este neregulat,
marginit de un lizereu alb-cenusiu, mai
reliefat datorita hiperplaziei papilelor
filiforme. Aceste zone depapilate se pot
modifica, prezentand in timp (saptamani,
luni) un aspect variabil. In ansamblu,
leziunea prezinta un aspect de harta si
uneori poate fi insotita de descuamari
epiteliale.
Glosita migratorie se poate asocia cu limba
fisurata, intr-un procent de pana la 50%.
Aceasta anomalie poate aparea uneori
foarte timpuriu, in primele saptamani sau
luni de viata, fiind una dintre variantele
anatomice care se intalnesc in copilarie.
Acest aspect poate alarma uneori parintii,
care vor solicita un consult medical, situatie
in care ea poate fi confundata cu candidoza
mucoasei. Leziunea poate disparea in timp,
odata cu trecerea spre varsta adulta, sau
poate reaparea .
Uneori, glosita migratorie poate aparea pe
zone foarte restranse sau ca leziuni unice,
cu aspect eritematos, atipic .
In aceste situatii, o atentie particulara
trebuie acordata anamnezei. Pacientul va
relata ca in trecut leziunea a prezentat si
alte aspecte. Uneori, psoriazisul se poate
manifesta la nivelul cavitatii bucale sub
forma de glosita migratorie, fapt ce impune
un diagnostic diferential in acest sens.
Histologic, se poate observa o atrofie
epiteliala cu descuamarea straturilor
superficiale, edem al epiteliului cu prezenta
de neutrofile la acest nivel. Se mai poate
observa hiperkeratoza si alungirea
papilelor filiforme si, uneori, un infiltrat cu
neutrofile si limfocite in corion .
Simptomatologie. ln general este
asimptomatica, dar uneori pacientii pot
acuza o sensibilitate deosebita la alimentele
acide sau condimentate. Episoadele
simptomatice pot alterna cu cele
asimptomatice. Afectiunea nu necesita
tratament, cu exceptia momentelor de
exacerbare, cand se recomanda doar o
medicatie topica antiinflamatorie. Evolutia
afectiunii este complet benigna, nu prezinta
complicatii in timp, cu exceptia unor
episoade de sensibilitate trecatoare.
Importanta cunoasterii sale rezida in
faptul ca, datorita aspectului sau
spectaculos si neobisnuit, poate ingrijora
pacientii sau poate crea confuzii de
diagnostic in randul medicilor.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu
afectiuni care prezinta leziuni
asemanatoare: candidoza cronica,
anemii, lichen plan.
Stomatita migratorie

In rare cazuri, leziuni asemanatoare


glositei migratorii pot sa apara si la
nivelul altor zone din mucoasa bucala,
cum ar fi buzele, mucoasa jugala sau
palatul. Aceasta stare se numeste
stomatita migratorie, iar leziunile pot fi
usor confundate cu candidoza cronica sau
leucoplazia patata.

Limba saburala

La persoanele sanatoase, miscarile limbii si


fluxul salivar indeparteaza stratul subtire de
keratina si celulele ce se descuameaza
permanent, resturile alimentare si
microorganismele. Aceasta autocuratire se
reduce in starile febrile, in starile de
deshidratare. De asemenea, atunci cand apar
leziuni la nivelul mucoasei limbii, motilitatea
sa este diminuata din cauza durerii.
In toate aceste situatii, limba capata un
aspect albicios, incarcat, datorita unor
depozite ce se acumuleaza pe fata dorsala.
Aceasta modificare poarta numele de limba
saburala. Limba saburala,
de cele mai multe ori,
este tranzitorie, aspectul
revenind la normal
odata cu reluarea
functionalitatii sale.
Limba piloasa

Este caracterizata de o hiperplazie si o


hiperkeratinizare a papilelor filiforme, pe
arii mai restranse sau generalizata, care
dau limbii un aspect pilos. Zonele
hiperplazice sunt de culoare variabila, de
la alb-galbui la maroniu sau brun inchis.
Etiologie: este necunoscuta. Intre cauzele
incriminate sunt: fumatul, lipsa de igiena,
diversi factori iritativi locali,
antibioterapia topica, ce poate duce la
tulburarea echilibrului florei microbiene
locale.
Alungirea si hiperplazia papilelor
filiforme poate crea un mediu favorabil
dezvoltarii germenilor anaerobi
producatori de pigment, care, impreuna
cu oxidarea keratinei in exces, dau un
aspect brun inchis al leziunii. Pana in
prezent nu a putut fi identificat un germen
specific incriminat in aparitia limbii
piloase. De multe ori, aparitia ei nu poate
fi legata de o anumita cauza .
Simptomatologie. Limba piloasa este in
general asimptomatica, rareori pacientii
acuzand tulburari subiective. Ei se
prezinta la medic de cele mai multe ori
datorita aspectului inestetic al limbii.
Tratament. Vizeaza combaterea obiceiurilor
producatoare (fumat, lipsa de igiena) sau
intreruperea antibioterapiei topice. Deseori,
insa, cauzele sale fiind necunoscute,
tratamentul este doar simptomatic. Ca si
tratamente se pot enumera: keratoliticele
-acid salicilic 5-10% in aplicatii locale sau
tratamentul cu vitamina A acida. De
asemenea, se poate folosi cauterizarea in
suprafata cu acid tricloracetic si chiuretajul
suprafetelor interesate. Leziunea fiind foarte
recidivanta, sunt necesare uneori 2-3 sedinte
de tratament Uneori, cu toate tratamentele
efectuate, limba piloasa poate persista un
numar de ani sau poate disparea spontan.
Glosita mediana romboidala

Mult timp considerata o anomalie congenitala,


in prezent este asimilata cu candidoza cronica
hiperplazica.
Clinic, se prezinta sub forma unei proeminente
unice, rotunde sau ovalare, de la 0.7 la 1.5 cm
diametru, situate in treimea posterioara a fetei
dorsale a limbii, inaintea V-ului lingual.
Suprafata sa este depapilara, boselata sau
neteda, de culoare rosie mai intens decat restul
mucoasei linguale. De cele mai multe ori este
asimptomatica, rareori poate produce
tulburari de deglutitie.
Apare in general la fumatori sau la
persoanele cu o igiena bucala deficitara.
Histopatologic, leziunea se prezinta ca o
ingrosare epiteliala, cu o atrofie a
papilelor si cu un infiltrat de limfocite si
neutrofile la nivelul epiteliului. Coloratia
PAS pune in evidenta infiltratul
straturilor superficiale cu hife de C.
albicans .
Tratament. Datorita aspectului sau
proeminent, leziunea poate fi confundata
cu o tumora. Este necesara efectuarea
unui examen micologic si apoi tratament
antifungic topic. Leziunea poate recidiva.
Tiroida linguala

Atat limba, cat si glanda tiroida se dezvolta


dintr-un precursor embrionar comun
(tuberculul impar al lui Hiss), situat in
faringele primitiv, pe peretele anterior.
Exista situatii cand resturi ale traseului
urmat de glanda tiroida persista si in viata
adulta. Glanda tiroida migreaza catre
inferior si anterior, pentru a se plasa in fata
laringelui, asa cum este pozitionata in viata
adulta. Sediul de unde tesutul primitiv
tiroidian porneste in aceasta migratie se afla
la nivelul limbii si se numeste foramen
caecum. De la nivelul sau porneste ductul
tireo-glos, obstruat de regula in viata adulta.
Uneori, insa, el poate da nastere la
formatiuni patologice, cum ar fi chiste sau
traiecte fistuloase. Atunci cand, insa,
tesutul tiroidian primitiv nu coboara in
mod normal, de-a lungul acestui traseu pot
ramane asa-numitele tiroide ectopice.
Astfel, foarte rareori, mase de tesut
tiroidian pot ramane chiar la nivelul
suprafetei limbii, in treimea posteriora, in
zona lui foramen caecum. Formatiunile se
numesc "tiroida linguala".
Clinic, se prezinta sub forma unei mase
ovalare sau rotunde, de dimensiuni
variabile (1-2 cm), situate anterior de V-ul
lingual, pe fata dorsala a limbii.
Atunci cand sunt de dimensiuni mari, pot
produce tulburari functionale in respiratie
si deglutitie. Pot fi confundate cu glosita
mediana romboidala, care insa se situeaza
ceva mai anterior.
Diagnosticul diferential trebuie facut
extrem de atent, prin metode
complementare: scintigrafie cu technetiu
99 sau prin biopsie. Datorita vascularizatiei
abundente, insa, biopsia poate fi insotita de
sangerare. De retinut faptul ca, uneori,
tiroida linguala poate sa fie unicul tesut
functional tiroidian, iar extirparea ei ar
putea duce la tulburari endocrine serioase.
Din acest motiv, orice formatiune cu o astfel
de dispozitie trebuie foarte atent investigata
inainte de luarea unei decizii terapeutice.
Mase Iimfoide linguale

Amigdala linguala, ca organ limfatic, este


reprezentat prin mai multe mase de tesut,
situate in submucoasa, in treimea posterioara a
limbii. De cele mai multe ori ele nu sunt vizibile
clinic. Uneori, insa, nu apar sub forma unor
noduli sau mase cu aspect tumoral benign,
situate la suprafata mucoasei, in zona papilelor
circumvalate.In alte situatii pot sa apara, pe
marginile laterale ale limbii, in zona plicii gloso-
amigdaliene sau anterior de aceasta. Uneori pot
fi confundate cu alte tumori benigne; examenul
histologic pune insa in evidenta tesut limfoid
normal.
Varicele sublinguale

Sunt dilatatii venoase ce se observa pe


fata ventrala a limbii, bilateral, in special
la persoanele mai in varsta . Ele rezulta
din dilatarea venulelor aferente ale venei
sublinguale. Trebuie sa fie ferite in timpul
manevrelor stomatologice, intrucat prin
lezare pot da nastere la sangerari
importante.
Angiomatoza limbii

Sunt anomalii venoase congenitale,


situate de aceasta data pe fata dorsala a
limbii. Apar sub forma unor mici dilatatii
vasculare, proeminente, de forma rotunda
sau ovalara, de culoare rosie-violacee . Se
pot asocia cu formatiuni angiomatoase in
profunzimea limbii. Uneori pot aparea in
mici mase multiple, ce dau mucoasei
linguale un aspect patat si o suprafata
neregulata. Atunci cand sunt traumatizate
in timpul masticatiei sau in mod
accidental, pot da natere la hemoragii.
Pete vasculare ale mucoasei (angioame capilare)

Sunt arii de culoare rosiatica sau rosie-


violacee, asimptomatice, situate in diverse
zone ale mucoasei. Pot fi confundate cu
leziuni pigmentare sau cu pete melanice.
Diagnosticul diferential
se face prin proba la
vitropresiune; leziunile
dispar in momentul
cand sunt presate cu
o lama de microscop.
Exostozele osoase

Sunt zone de hiperplazie osoasa, formate din os


compact, ce apar la nivelul procesului alveolar,
atat maxilar, cat si mandibular, in dreptul
radacinilor dintilor . Originea lor este
necunoscuta; se pare ca sunt o adaptare
functionala la solicitarile mecanice masticatorii
ce stimuleaza neoosteogeneza prin apozitie
periostala. Uneori pot fi produse de cauze
iritative locale. Nu produc tulburari functionale
si nu necesita tratament.
Dupa pierderea dintilor, insa, pot da nastere unei
creste edentate retentive in sens transversal, fapt
care impiedica protezarea. In aceasta situatie
este necesara corectarea lor chirurgicala .
Torusul palatin si mandibular

Torusul palatin este o proeminenta osoasa situata


pe linia mediana a palatului dur, ce se observa la
cca 20% din populatie . Este in general simetrica,
iar uneori poate prezenta dimensiuni importante,
situatie in care poate fi iritata in timpul miscarilor
functionale ale limbii .
Tratamentul lor (chirurgical) este necesar doar in
cazul protezarilor sau atunci cand genereaza
tulburari functionale.
Torusul mandibular este, de regula, bilateral, si
apare sub forma a doua mase osoase proeminente,
pe fata interna a procesului alveolar, in dreptul
premolarilor.
Ca si in cazul torusului palatin, corectarea lor
chirurgicala este necesara in vederea protezarii
sau atunci cand produc tulburari functionale.
Pigmentatia melanica

La anumite persoane cu pielea de culoare


mai inchisa sau la cei din rasa neagra, la
nivelul mucoasei bucale se pot observa
pete pigmentare melanice. Se datoreaza
prezentei melanocitelor intr-un numar
mai mare in portiunile profunde ale
epiteliului. Apar mai frecvent pe gingii,
palat sau mucoasa jugala. Trebuie
deosebite de pigmentatiile de origine
endocrina (boala Addison) sau cu
pigmentatii de alta origine.
Perlele keratozice

Sunt mici aglomerari de keratina ce apar pe


mucoasa procesului alveolar. Sunt dispuse
sub forma de papule, fie pe un fond de
mucoasa normala, fie pe un fond de
mucoasa hiperkeratinizata.
Fisura labiala
De regula este situata pe linia mediana
sau paramediana Poate fi congenitala sau
dobandita, favorizata de respiratia bucala.
Poate genera senzatii de usturime, poate fi
acoperita de cruste sero-hematice. Nu are
tendinta de vindecare spontana, iar
tratamentul este
chirurgical .
Buza dubla

Este o malformatie a mucoasei buzei


superioare, de regula congenitala, ce da
nastere unui pliu de mucoasa orizontal,
paralel cu linia rosului de buza Este vizibil
in timpul surasului sau in timpul vorbirii.
Tratamentul este chirurgical, formatiunea
producand tulburari
de fizionomie.