ISLANDA

Tara ghetii si a focului

 Islanda este o insul mare situat n nordul Ocean Atlantic, supranumit i ara Focului i a gheii, din cauza activitii intense
vulcanice, care a creat un peisaj neobinuit, alturi de ghetari aflndu-se vulcani, gheizere i izvoare termale.
Islanda a fost denumita astfel de un colonist care, dupa o iarna neobisnuit de rece si lunga, a vazut tarmul acoperit de gheata
(Iceland = Taramul Ghetii).
Este situat la circa 830 km de Scotia i 4.200 km de New York. Riftul asociat cu Dorsala medio-Atlantica, care marcheaz limita
dintre plcile tectonice europeana i nord americana, strbate Islanda dinspre sud-vest ctre nord-est. Aceast caracteristic
geografic este foarte vizibil n Parcul Naional ingvellir, unde promontoriu creeaz un extraordinar amfiteatru natural.
Suprafaa vulcanic a Islandei a fost acoperit de gheari groi de 1,6 km n cele 2 mil. de ani ale perioadei glaciare, ncheiate acum
10.000 de ani. Centrul inutului este o lume slbatic de vulcani, cratere i lav. O zecime din teritoriul rii zace sub lava aruncat de
cei 200 de vulcani ai insulei, ptura ntinzndu-se pe alocuri pe mai mult de 2600 km2.
Aproape jumtate din suprafaa Islandei, care este de origine vulcanic recent, este constituit dintr-un deert muntos de lav (cu o
altitudine maxim de 2119 m deasupra nivelului mrii), i din alte zone slbatice. 11% din teritoriu este acoperit de trei mari gheari:
Vatnajkull (8300 km)
Langjkull (953 km)
Hofsjkull (925 km)
Localizarea
Europa de Nord (n special din motive culturale i istorice, nu se consider ca fcnd parte din America), insul ntre Marea
Groelandei i Oceanul Atlantic de Nord, n Nord-Vestul Marii Britanii.
Coordonate geografice
6500N 1800V
Nord: Rifstangi, 6632,3 N
Sud: Ktlutangi, 6323,6 N
Vest: Bjargtangar, 2432,1 W
Est: Gerpir, 1329,6 W
Suprafaa Total: 103.125kmp
Uscat: 100.329 km
Ap: 2.796 kmSuprafa comparativ Aproape ct jumtate din mrimea
Marii Britanii; puin mai mic dect Kentucky; puin mai mare dect
Hokkaido.
Granie pe uscat 0 km
Coasta 4.988 km
Regatul Islandei a fost o monarhie constituional, de la 1 decembrie 1918
pn la 17 iunie 1944, cnd a devenit o republic independent.
Islanda se afla sub controlul coroanei daneze din 1380, dei pn n 1814
era de iure o posesiune norvegian. n 1874 Danemarca a acordat
autonomie Islandei, autonomie ce a fost lrgit n 1904. A fost redactat o
constituie n 1874, care apoi a fost revizuit n 1903.
Pe 1 decembrie 1918 Danemarca a recunoscut Islanda ca stat suveran, unit
cu Danemarca sub acelai rege. Regatul Islandei i-a creat propriul steag, i
a cerut ca Danemarca s se ocupe de afacerile sale externe i de aprare.
Actul de recunoatere a suveranitii urma s fie revizuit n 1940, i putea fi
revocat trei ani mai trziu, dac nu se ajungea la o nelegere.
Islanda a devenit oficial o republic independent pe 17 iunie 1944, n
urma unui plebiscit. Muli danezi erau revoltai de momentul ales de islandezi
pentru declararea independenei, cci Danemarca se afla nc sub ocupaie Steagul Islandei
german. Regele danez Christian al X-lea a acceptat totui independena,
trimind un mesaj de felicitare islandezilor.
Coroana islandez este moneda n Islanda
Islanda a fost dur afectat de criza financiar, dup ce trei bnci s-au
prbuit n timpul crizei din 2008. Aceste probleme au alimentat susinerea
fa de aderarea la UE, iar Islanda i-a prezentat candidatura n 2009. ns
susinerea public a sczut dup izbucnirea crizei datoriilor suverane i din
cauza unor disensiuni cu Bruxellesul asupra cotelor de pescuit.cotelor de
pescuit.

Stema Islandei
 Islanda face parte din Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord
(abreviat NATO n englez i OTAN n francez i spaniol) este o
alian politico-militar stabilit n 1949, prin
Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949.
Actualmente cuprinde 28 de state din Europa i America de Nord .
Aliana s-a format din state independente, interesate n meninerea
pcii i aprarea propriei independene prin solidaritate politic i printr-
o for militar defensiv corespunztoare, capabil s descurajeze i,
dac ar fi necesar, s raspund tuturor formelor probabile de agresiune
ndreptat mpotriva ei sau a statelor membre. Iniial, aceste state au
fost: Belgia, Canada, Danemarca, Frana, Islanda, Italia, Luxemburg,
Marea Britanie , Norvegia, Portugalia, Olanda i SUA. La 18 februarie
1952, au aderat la tratat Grecia i Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG a
devenit membr NATO.
Desi este membru fondator al aliantei, Islanda este singura ar
membr care nu deine fore militare (aprarea este asigurat de
Forele de Aprare Islandeze , care sunt conduse de Statele Unite i i
au baza la Keflavk); ea s-a aliat cu condiia de a nu participa la niciun
conflict armat.
Simbolul national e PUFFIN-ul o pasare ciudata ceva intre pinguin si
tukan
 RELIEFUL
Islanda(n islandez sland istlant) este o ar insular nordic aflat ntre Atlanticul de Nord i Oceanul Arctic. Are o populaie de 325.671 de
locuitori pe o suprafa de 103.000 km, ea fiind astfel cea mai rarefiat populat ar din Europa. [Capitala i cel mai mare ora al rii este
Reykjavk; zonele lui nconjurtoare din sud-vestul rii dein dou treimi din populaie. Insula conine vulcani activi i izvoare geotermale.
Interiorul ei const n principal dintr-un platou caracterizat de cmpii nisipoase i de lav, muni i gheari, din care mai multe ruri glaciare curg
ctre mare prin cmpia litoral. Campiile ocupa doar zone restranse pe litoral.Islanda este nclzit de Curentul Golfului i are o clim
temperat, n ciuda latitudinii mari la care se afl, n apropierea cercului polar de nord.
Insula principal are 101.826 km, dintre care 62,7% este tundr. Exist treizeci de insule minore aparinnd arhipelagului islandez, inclusiv
puin populata Grmsey i arhipelagul Vestmannaeyjar
Geologic, Islanda face parte din Dorsala Atlantic, zon din mijlocul oceanului unde scoara oceanic se deprteaz i se formeaz alt
scoar. Dorsala marcheaz limita ntre Placa Eurasiatic i Placa Nord-American, iar Islanda a aprut prin procesele de rifting i acreie prin
fenomene vulcanice de-a lungul dorsale
Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai
faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer. Aceasta zona are multe geysere incluzand: Strokkur care
erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri.Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi
naturale pe cele de la Akureyri
Coasta de 4.970 de kilometri a Islandei este punctat de numeroase fiorduri, zone n care se afl i majoritatea aezrilor. Interiorul insulei,
nlimile Islandei, este o zon rece i nelocuibil, cu nisip, muni i cmpii de lav.
Relief :n mare parte platou, presrat cu vrfuri muntoase i platouri glaciare; coasta adnc crestat de golfuri i fiorduri Altitudini limit Cel mai
jos punct: Jlkulsrln Lagoon: -146 m, Oceanul Atlantic 0 m
Cel mai nalt punct: Hvannadalshnkur 2.110 m (msurtoare nou, august 2005) Islanda s-a format din explozia vulcanilor marea partea a ei
fiind astfel formata
Forme de relief de ordinul II sunt foarte putine fiind mai ales vulcani: Vulcanul Askj, Vulcanul Hekla, Vulcanul Hvannadalshunukur, Vatna
Jokull.Teritoriul rii reprezint un podi de bazalt (alt. 640-760 m), din care se ridic circa 100 de conuri vulcanice, dintre care muli sunt activi
(Hekla, Laki, Vatnaj,Askja, Hofsjokull, 1765 m, Eyjafjallajokull, 1666m)gheizere i izvoare fierbini, gheari masivi.

Riftul dintre plcile tectonice

ale Eurasiei i Americii de Nord
 Herubrei
1682m
Eyjafjallajkull 1666m

Hvannadalshnkur
2110m

Hekla
1488m
Gullfoss Waterfall Blue Lagoon

Fiorduri
 CLIMA
Islanda are o clim oceanic temperat, cu temperaturi ce nu ating valori extreme nici vara, dar nici iarna, cu toate c ara se
gsete destul de aproape de Cercul Polar de Nord. Curentul Golfului ce curge de-a lungul coastelor vestice i sudice, acioneaz
ca un moderator al climei rii, pstrnd condiii plcute n mare parte a anului. Cu toate acestea, nu previne caracterul imprevizibil
al vremii, normal pentru poziia geografic a Islandei. Prile de sud i de vest ale rii primesc mai multe precipitaii dect zonele
nordice.
La Reykjavik,temperaturile variaza de la o medie de 11 grade , in iulie, la 1 grad, in ianuarie, atingand o medie anuala de aprox. 5
grade.Umiditatea este ridicata, iar in est este multa ceata.In nord, precipitatiile variaza de la 300 la 700 mm, in sud, de la 1270 la
2030 mm, iar in munti ating 4570 mm. Islanda este deasemenea pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii. Iernile sunt indelungate si
destul de blande, iar verile, scurte si racoroase. In iunie soarele straulceste aproape 24 ore, in timp ce in decembrie este noapte tot
timpul .

Dac dorii s aflai care este cea mai bun perioad de a vizita Islanda, nu putei trece cu vederea ntreaga intervalul de timp
dintre sfritul lunii mai i nceputul lunii septembrie. Din mai pn n iunie se poate asista la fenomenul natural cunoscut sub
numele de Soarele de la Miezul Nopii, un eveniment natural superb pentru care sunt mai faimoase rile nordice ale Europei. Iunie
poate nsemna o vizit pe insula Grimsey n imediata vecintate a Cercului Polar, pentru a experimenta Zilele Polare, n toate
splendoarea lor.
Iernile n Islanda ncep cu luna noiembrie i in pn n aprilie. n regiunile sudice i vestice, nopile sunt glaciale i exist
posibilitatea apariiei furtunilor de iarn. O vizit pe platourile interioare ale rii n perioada iernii este o idee proast, din cauza
viscolului i a umezelii extreme. Regiunile nordice i estice sunt ceva mai puin reci. Februarie este cea mai friguroas luna n
Islanda, cnd iarna este grea chiar i pentru localnici. Dac totui frigul nu v deranjeaz att de tare, putei urmri Aurora Boreal.
 Hidrografia

Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri, c el mai mare oras
din nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume. Ghetarii au sapat si in
insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn, situat in sud-vest. Apa de ploaie si cea
provenita de la ghetarii topiti formeaza rauri repezi si niste cascade minunate. Cel mai lung rau, Thjrsa , are 241 km si se
situeaza in sudul Islandei. Cele mai frumoase cascade din Islanda sunt Gullfoss , Skgafoss in sud, si Dettifoss in nord.
Gheizere - Craterul sau bazinul este legat de un canal ce poate avea un diametru de cativa metri. Apa fierbinte si sub
presiune circula prin acest canal aflat in interiorul scoartei terestre.

Gheizerul Strokkur

Lacul Myvatn

Cascada Seljalandsfoss
 Cascada Skgafoss

Blue Lagoon

Cascada Hraunfossar
 Ghetarul Vatnajkull
In Vatnajkull, masiva calot ngheat a
Islandei se afl aproape tot atta ghea ct n
toi ceilali gheari ai Europei la un loc.
Vatnajokull (n traducere lacul de gheari) este
cea mai mare calot glaciar din Europa avnd
o suprafa de peste 8000 km.
 Biodiversitatea
Exist circa 1.300 de specii de insecte cunoscute n Islanda, un numr mic comparativ cu al altor ri (n toat lumea au fost
descrise peste un milion de specii). Singurul mamifer terestru indigen gsit de oameni la sosirea lor pe insul a fost
vulpea polar,sosit pe insul la sfritul Erei Glaciare, mergnd pe marea ngheat. n cazuri rare, vntul a adus pe insul i
lilieci, dar acetia nu se pot nmuli aici. Urii polari sosesc ocazional din Groenlanda, dar ei doar viziteaz insula, neexistnd o
populaie islandez de uri polari.
Din punct de vedere fitogeografic, Islanda aparine provinciei Arctice a regiunii Circumboreale (en) din cadrul regatului Boreal.
Circa trei sferturi din insul sunt zone sterpe, fr vegetaie; cea mai mare parte a plantelor o constituie iarba punilor
consumat regulat de erbivorele domestice. Cel mai des ntlnit copac autohton din Islanda este mesteacnul nordic (
Betula pubescens (en)), care n trecut forma pduri ce acopereau mare parte din ar, alturi de plopi tremurtori, sorbi (
Sorbus aucuparia (en)), ienuperi i ali copaci mai mici, mai ales slcii.
ntre animalele Islandei se numr oaia i vaca islandez ginile, caprele, caii, i ciobnescul islandez toate rase de animale
domestice importate de Europeni. ntre animalele slbatice se numr vulpea polar, nurca, oareci, obolani, iepuri i reni.
Urii polari viziteaz ocazional insula, cltorind pe iceberguri din Groenlanda. n iunie 2008, au sosit doi uri polari n aceeai
lun. ntre mamiferele marine din apele din jurul insulei se numr foca obinuit (Phoca vitulina) i cea cenuie (Halichoerus
grypus). n apele oceanului din jurul Islandei triesc numeroase specii de peti, industria pescuitului fiind o mare parte a
economiei Islandei, ea reprezentnd aproximativ jumtate din exporturile totale ale rii. Psrile, mai ales cele marine, sunt o
parte important a ecosistemului islandez. Papagalii de mare , lupii de mare i pescruii cu trei degete cuibresc pe stncile
litoralului.
Vntoarea comercial de balene se practic cu intermitene mpreun cu vntoarea n scopuri tiinifice.Observarea
balenelor a devenit o parte important a economiei Islandei ncepnd cu 1997.
Vegetatie si fauna Desi aici cresc cativa arbori pitici(frasini, plopi tremuratori, mesteceni si salcii), principalele forme de
vegetatie sunt ierburile,muschii si arbustii pitici. Datorita tipurilor de clima exista o zona de tundra in care vegetatia este putin
variata, cu specii de arbori si arbusti ca: afin, merisor, argintica, mesteacan pitic, salcie pitica, music si licheni Vulpea,principalul
animal autohton,este des intalnit.Renul salbatic, introdus in secolul XVIII, a fost candva o specie numeroasa, dar au fost
aproape exterminati si, de aceea, in ultimii ani a fost declarat ca specie protejata.Pot fi gasiti, in principal, in zonele montane
nord- estice.Apele ce inconjoara insula aduna balene, multe tipuri de foci si multe specii de pesti.Delfinii, cetaceele, delfinul
brun si roqualul sunt numerosi.Alaturi de acestia se gasesc codul, egrefinul, heringul, calcani, rechini, halibuti, tobe rosii, saithe
si alte specii.Somonii abunda in multe rauri, iar pastravii in rauri si lacuri.In Islanda traiesc in jur de 88 de specii de pasari,
dintre care majoritatea sunt specii acvatice:eiderul si ptarmiganul.Alte specii de pasari autohtone sunt lebada, vulturul, soimul
si gasca de mare, toate fiind specii protejate.In Islanda nu traiesc reptile sau broaste, iar speciile de insecte sunt putine .
 Asezari si populatie
Islanda are o populaie de 325.671 de locuitori pe o suprafa de 103.000 km, ea fiind astfel cea mai rarefiata populat ar din
Europa. Populaia iniial a Islandei era de origine nordic i celtic
Orasele Islandei Reykjavik, capitala Islandei, este situata in golful Faxafloy al Oceanului Atlantic in partea de sud-vest a tarii.Este cel
mai mare oras, principalul port pescaresc si centru cultural, de productie si comercial al Islandei.Fabricile se ocupa cu procesarea
hranei, cu productia de imbracaminte, vopsea, produse metalurgice,nave si materiale imprimate.Orasul detine un aeroport
international, Keflavik.Capitala este un oras modern,majoritatea cladirilor fiind alimentate cu apa provenita de la izvoarele
geotermale.Aici se gaseste Universitatea din Islanda,Conservatorul, Parlamentul (Althing) , Catedrala Luterana,Biblioteca Nationala,
Arhivele Nationale si Teatrul National.Tot aici se gaseste Muzeul National de Istorie, Muzeul National care contine o colectie de
antichitati islandeze,Galeria Nationala, moderna Biserica Hallgrims si statuia navigatorului islandez Leif Eriksson, prezentata in 1930
in Islanda de catre Statele Unite cu ocazia comemorarii a 1000 de ani de la fondarea guvernului Althing.Vikingii au fondat aici prima
asezare permanenta in 874, a devenit locatie a Parlamentului in 1843 si capitala in 1918.Populatia acestui oras este estimata la 113
848 de locuitori. Akureyri, pricipalul port cu deschidere la mare si cel mai mare oras din nordul Islandei, este situat la 260 de km
nord-est de capitala.Portul este situat la extremitatea sudica a fiordului Eyja, aproape de gura de varsare a raului
Eyjafjardar,inconjurat in nord de o depresiune cu pietris si in toate celelalte trei parti de munti.Detine cea mai mare sociatate
comerciala din Islanda si detine majoritatea industriilor cooperative ala Islandei, incluzand tesatoria si tabacitul.Orasul detine un
colegiu pentru adolescenti.Populatia este de 16 475 locuitori. Kopavogur, oras din sud-vestul Islandei este o suburbie rezidentiala a
capitalei.Este localizat pe tarmul sud-estic al Golfului Faxafloy si detine una din cele mai mari comunitati ale Islandei.Populatia
orasului esta de aprox. 25 803 locuitori.
Cultura Limba Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii vorbesc o limba scandinava, islandeza.
Limba este atat de asemanatoare cu vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor povesti sau poezii scrise
in secolele XII-XIII. Majoritatea islandezilor vorbesc doua sau mai multe limbi straine, de obicei daneza, engleza, germana sau
suedeza. Religia Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia,
Danemarca si Finlanda).Desi 90% dintre islandezi alcatuiesc aceasta biserica, exista o mare toleranta fata de celelalte
confesiuni.Astfel ca una dintre minoritatile religioase este alcatuita din romano-catolici si luterani simpli.
Islanda este mprit n regiuni, circumscripii i comune. Exist opt regiuni utilizate n principal n scopuri statistice; jurisdiciile
tribunalelor districtuale folosesc i ele o versiune mai veche a mpririi pe regiuni.Pn n 2003, circumscripiile pentru alegerile
legislative erau aceleai cu regiunile, dar printr-un amendament la Constituie, ele au fost modificate la forma actual, cu
ase circumscripii:
Reykjavk Nord i Reykjavk Sud (regiuni ale oraului);
Sud-Vest (patru zone urbane necontigue din jurul Reykjavkului);
Nord-Vest i Nord-Est (jumtatea nordic a Islandei, mprit n dou); i
Sud (jumtatea sudic a Islandei, excluznd Reykjavkul i suburbiile lui).
Akureyri
Kopavogur
 Activitate economica

n 2007, Islanda avea al aptelea PIB pe cap de locuitor din lume n valoare absolut (54.858 de dolari) i al cincilea dup PIB
pe cap de locuitor ajustat dup paritatea puterii de cumprare (40.112 de dolari). Circa 85% din producia de energie primar
din Islanda provine din surse regenerabile produse pe plan intern. Utilizarea abundentei de energie hidroelectric i
geotermal a fcut ca Islanda s fie cel mai mare productor de energie electric din lume pe cap de locuitor. Ca urmare a
angajamentului su n favoarea energiei regenerabile, Indicele Global al Economiei Verzi pe 2014 a pus Islanda ntre cele mai
verzi 10 economii ale lumii. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care nc furnizeaz 40% din veniturile din
exporturi i implic 7% din fora de munc. Economia este vulnerabil la scderea efectivelor de peti i la scderea preurilor
pe piaa mondial a principalelor mrfuri de export: pete i produse din pete, aluminiu i and fish products, aluminium, and
ferosiliciu. n trecut, a jucat un rol important i vnatul de balene. Islanda nc se bazeaz masiv pe pescuit, dar importana
acestei ramuri este n scdere, de la o pondere n cadrul exporturilor de 90% n anii 1960 la 40% n 2006.
Islanda are un nivel foarte ridicat de deinere de autovehicule pe cap de locuitor, cu un autovhicul la fiecare 1,5 locuitori;
aceasta este principalul mijloc de transport.Islanda are circa 13.034 km de drumuri n administrare, dintre care 4.617 km sunt
asfaltate. Multe drumuri rmn neasfaltate, mai ales drumurile rurale mai nefolosite. Limitele de vitez sunt de 50 km/h n
localiti, 80 km/h pe drumurile de pmnt i 90 km/h pe cele asfaltate. [n Islanda nu exist ci ferate.
Sursele regenerabile de energiegeotermale i hidroelectricfurnizeaz practic tot necesarul de electricitate al Islandei i
circa 85% din consumul primar total de energie,restul constnd n mare parte din produse petroliere de import, utilizate n
transport i de ctre flota de pescuit.Islanda se ateapt s fie independent energetic pn n 2050. Cele mai mari centrale
geotermale din Islanda sunt Hellisheii i Nesjavellir, iar Krahnjkar este cea mai mare hidrocentral.Cnd a fost deschis
Krahnjkavirkjun, Islanda a devenit cel mai mare productor de energie electric pe cap de locuitor din lume.
Krahnjkar hidrocentrala

Centrala Electric Geotermal Nesjavellir

 Viata de zi cu zi Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii din occident. Unele femei mai
batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori, mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de aur sau argint.
Islandezii isi cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import: televizoare, frigidere, masini de
gatit electrice si alte echipamente electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in zonele rurale si din lemn in orase. Dar
majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atat de vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte
puternice de pe coasta. Multi isi vopsesc casele in culori pastelate.Apa calda de la robinet folosita in toata tara provine din izvoarele
termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele si serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea
florile. Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din ceea ce islandezii cumpara de la masini pana la hartie provine din
import. Asa ca pentru a intretine o casa este nevoie de doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza - barbatii au
chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei de copiii ai caror parinti lucreaza.
Mancare si bautura Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si hot-dog-urile sunt facute din carne de
miel. Islandezii prefera pestele sarat sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu sange si capatani fierte de
oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca.
Timp liber Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare
termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima . Multi dintre ei joaca sah
si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche. Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica.
Arta Datorita faptului ca limba islandeza s-a schimbat foarte putin de-a lungul vremii, islandezii pot citi fara prea mare dificultate literatura
creata in Islanda in timpul secolelor XII si XIII.Scrierile islandeze ale acestei perioade sunt epopeele.Scriitorii islandezi moderni au creat
numeroase opere literare.Scriitorul islandez Halldor Laxness a castigat Premiul Nobel pentru literatura in 1955.Laxness a adaptat
frumusetea lirica a vechilor epopee islandeze astfel incat sa o foloseasca in romanele sale moderne despre poporul islandez. Islandezii
zilelor noastre sunt foarte buni cititori.Se spune ca poporul islandez citeste mai multe carti pe cap de locuitor decat oricare alt popor. In
Islanda medievala, cele mai raspandite mestesuguri erau cioplitul lemnului, prelucrarea argintului si sculptura in piatra pentru decoratiile
bisericilor.Arta populara isi gaseste cea mai profunda expresie in prelucrarea lemnului.
Dintre islandezii faimosi in intrega lume pot fi amintiti: formatia de rock alternativ Sugarcubes, cantareata Bjork, trupa de rap Quarashi,

grupul de artisti GusGus si Emiliana Torrini, muziciana de folk electronic/acustic.Fotbalistul Eiour Guojohnsen ce a jucat la
F.C.Chelsea, iar acum este la F.C.Barcelona, in Spania, este sportivul islandez cel mai cunoscut.
Sport La nceputul anilor 2000, cnd Islanda tria un boom economic, a investit masiv n construcia de terenuri acoperite. Nu ntr-un
stadion naional monument (doar 10.000 de locuri are Laugardalsvllur, arena lor naional), ci n mai multe terenuri mici, artificiale,
nclzite, eco-friendly, care au costat ntre 5 i 25 de milioane de dolari (conform Washington Post), realizate prin parteneriate ntre cluburi
i autoriti. 11 astfel de construcii au fost ridicate i patru sunt nc n dezvoltare; alturi de ele, au fost construite 22 de terenuri nclzite
neacoperite i peste 100 de mini-terenuri artificiale, unele dintre ele lng coli, unde elevii se pot juca n pauze sau dup ore. Asta le-a
oferit noilor generaii ansa de a juca tot anul, nu doar trei luni, un sport pe care au ajuns s-l ndrgeasc tot mai mult.
 Stiati ca
Islanda are un indice de alfabetizare de 100%. Pe insul nu exist analfabei, deci., poate de-aia sunt aa muli scriitori.
n Islanda, fiecare al zecelea om e scriitor. Islanda este ara cu cei mai muli scriitori, cele mai multe opere publicate i cele mai
multe cri citite pe cap de locuitor dintre toate statele lumii. Suntem o naiune de naratori. Cnd e frig i ntuneric, nu ai ce
altceva s faci, susine Solvi Bjorn Siggurdsson, unul din mulii scriitori islandezi. n 2013, nuvelista Kristin Eiriskdottir sublinia,
pentru BBC, absurdul situaiei. Chestia asta ne face mai competitivi. Eu locuiesc cu mama i cu iubitul meu, care sunt,
amndoi, scriitori. ncercm s publicm n ani diferii, pentru a nu ne face prea mult concuren unul altuia.
Islanda este i ara n care se urmresc cele mai multe filme din lume, cu o medie de 5,1 bilete de cinema pe cap de locuitor pe

an, dublu fa de media vest-european, triplu fa de germani i de cinci ori mai mult dect japonezii.
Islanda asigur 85% din energie din surse regenerabile, n special hidroenergie i energie geotermal.
Islanda menine nc sistemul arhaic nordic al numelor. Aa se face c fiul tu nu i va moteni numele de familie. Dac te

cheam Gustaf, iar pe fiul tu Jon, se va numi Jon Gustafsson, adic fiul lui Gustaf. Dac ai i o fiic, Kristin, ea se va numi
Kristin Gustafdottir, adic fiica lui Gustaf. Dac ntr-un anturaj anume (coal, serviciu etc) sunt dou persoane numite Jon,
care au tai Gustaf, pentru a-i deosebi se folosete i numele bunicului. Jon Gustafsson Hallsson (Jon, fiul lui Gustaf Hallson) i
Jon Gustafsson Gudjhonsson (Jon, fiul lui Gustaf Dudjhonsson).
Exist i excepii. Dac se consider c ai realizat lucruri mree, importante, pentru ar, i se permite s-i blochezi numele

de familie i pentru generaiile viitoare. Aa a fost cazul lui Arnor Gudjohnsen (considerat cel mai mare fotbalist din istoria
Islandei) i al fiului su, Ejdur Gudjohnsen.
Islanda este singurul stat NATO fr armat terestr, aerian sau fore navale. Insula posed doar o paz de coast narmat.
Islanda a avut o ieire din criza economic de acum civa ani destul de original probabil posibil i faptului c era i este o

naiune mic. Intrat n criz, ca majoritatea rilor europene, Islanda a avut nevoie de banii FMI pentru a depi momentul.
Diferena ntre Islanda i alte ri n situaii similare este c nu a folosit niciun eurocent pentru a ajuta cele patru bnci din ar
s supravieuiasc. Le-a lsat s falimenteze. Mai mult, e singura ar care i-a bgat la nchisoare bancherii considerai
responsabili de criza financiar.
Islanda ar putea fi prima democraie autentic din lume, aa cum este cunoscut ea azi. Parlamentul islandez a luat fiin

acum mai bine de 1000 de ani. Asta dei este una dintre cele mai tinere ri din lume. Nu are dect 25 de milioane de ani.
Islanda este una dintre puinele locuri din lume fr furnici. Explicaia nu o tiu.
n Islanda sunt mai multe oi dect populaie. Sunt peste 700.000 de ovine pe insul.
n schimb, Islanda are cei mai muli vulcani de pe planet, vreo 200, marea majoritate activi. Remember Eyjafjallajokull?
Reykjavik este capitala cea mai nordic din lume i mai mult de 60% din populaie locuiete n acest ora.
Toat lumea din Islanda vorbete engleza, limb obligatorie ncepnd de la 11 ani.
 Chiar daca e aproape de Cercul Polar de Nord, iar cu avionul mai faci cam 2 ore pana-n Groenlanda nu e atat
de frig pe cat crezi sau ti se spune!
Simbolul national e PUFFIN-ul o pasare ciudata ceva intre pinguin si tukan care se si mananca la
restaurante la preturi colosale.
Se-ntuneca la 9 seara! Chiar si in martie!
Am baut cea mai buna si mai pura APA din lume! Cea mai ieftina apa imbuteliata de la islandezi nu se compara
cu cea mai scumpa din Romania.
Nu te astepta sa o vezi pe Aurora in fiecare noapte! Si nu fi dezamagit daca nu o prinzi!
Daca iesi din oras asteapta-te sa dai peste case situate la distante de 30 km una de alta zici ca esti pe alta
planeta.
Soselele sunt goale! Aproape ca nu exista trafic in afara orasului si traiesti cu impresia ca e o tara parasita. Dar
au si ei gropile lor
Skyr-ul e iaurtul traditional si se face peste tot marketing tam-tam cu el. Foarte bun si gros!
Islandezii sunt mega fani graffiti-uri. Le vezi peste tot in orase! Legea locala spune ca graffer-ul trebuie sa
primeasca aprobarea proprieterului casei iar proprietarul sa ia aprobare de la primarie
Esti incurajat sa intri in vorba cu localnicii si sa le ceri direct informatii, iar cateodata te trezesti ca se baga
singuri in sufletul tau. Sunt foarte relaxati oamenii!
Singura si cea mai mare biserica din Reykavik nu prea te face sa te simti ca la biserica. Lacasul sfant serveste
si ca sala de concerte si ca locatie pentru workshop-uri, iar daca urci in turn pentru 5 E poti sa vezi orasul de
sus.
Cafeaua islandeza e tare si se bea neagra!
Daca mergi la lacuri termale sau in apropierea geyser-elor peste tot miroase a oua stricate! Totul pute a sulf!
Inclusiv la dus! Si nici nu-ti face pielea prea fina!
 Proiect geografie cl.a-VI-a B
Elev Ada
Miclea

Profesor Andrei Tudorache

Bibliografie
http://lipovan.ro/15-lucruri-despre-islanda-tara-cu-cea-mai-mica-populatie-calificata-la-euro/
http://oanatache.ro/ce-nu-ti-se-spune-despre-islanda/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Islandei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Islandei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord
https://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda
http://www.globi.ro/islanda/clima
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vatnaj%C3%B6kull
http://thecitybreak.ro/ghetarul-vatnajokull-frumusetea-ghetii-si-pesteri-spectaculoase/
www.slideshare.net/ramonapetculescu/danemarca-finlanda-si-islanda
http://lead.ro/cum-a-ajuns-islanda-o-tara-cu-330-000-de-locuitori-unde-puteai-juca-fotbal-doar-trei-luni-pe-an-sa-lupte-
in-optimi-la-euro/