Sunteți pe pagina 1din 251

RECUPERAREA IN BOLI

CHIRURGICALE

REABILITARE=capacitatea psiho-somatica a
organismului de a se readapta noii situatii de
existenta.
DEFICIENT=persoana diminuata fizic (senzorial si
motor),psihic(intelectual,caracterial),social si
profesional.
INFIRM=deficient permanent.
INVALID=deficient incapabil de a presta o munca
remunerata.
RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE

MEDICINA CLASICA=stiinta care se ocupa de prevenirea bolilor si


restabilirea sanatatii,studiul anatomiei si fiziologiei corpului
omenesc,al cauzelor si mecanismelor de producere,al
simptomelor,diagnosticului si tratarii bolilor.
TRATAMENTUL=ingrijire medicala,de la sfaturi igienice pana la cele
mai complexe actiuni cu caracter medical (radioterapie,interventii
chirurgicale).
RECUPERARE=actiune de reabilitare prin
dieta,medicamente,interventii chirurgicale,mijloace
fizice.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

MIJLOACE FIZICE=balneo-climatologie,fiziotera
pie,masaj,gimnastica medicala,terapie ocupa-
tionala,ergoterapie.
RECOMANDAREA pentru folosirea mijloacelor fizice
se face de specialistul internist,neuropsi-
hiatru,reumatolog,cardiolog,pneumolog,ftizi-
olog,pediatru,ortoped,traumatolog,chirurg,
balneolog.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

TERAPIA PRIN MISCARE apartine medicinei si


reabilitarii.
CENTRU DE REABILITARE=centru care isi propune aplicarea
programului de reabilitare medicala,de a obtine capacitate maxima
morfo-functionala psiho-fizice in raport cu gravitatea deficientei.
STRESSUL - dat de invaliditatea temporara sau definitiva,mijloacele
de tratament,spitalizarea prelungita,contactul cu oamenii sanatosi-
atrage
tulburari de personalitate si de coordonare.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

PAVLOV a demonstrat,ca un animal,care este


imobilizat o perioada mare de timp,la inceput se
zbate,apoi devine din ce in ce mai adinamic
refuza alimentatia si moare =REFLEXUL DE
LIBERTATE.La fel se intampla cu un pacient infirm.
DEZECHILIBRATII PSIHIC au si tulburari biochimice
electrolitice si ale metabolismului apei,ce
antreneaza si probleme fizice de rea-
bilitare.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

CALITATEA SI RITMUL procesului de reabilitare


depind de posibilitatile si dorinta de colaborare
a deficientului.
PLASTICITATEA SISTEMULUI NERVOS (capacita-
tea de a da o alta functie unui tesut transplan-
tat ) pretinde o conlucrare a terapeutului cu bolnavul.
REABILITAREA este un proces complex psiho-
motor( de remodelare psiho-sociala si kinetica) pre- si
post-operatorie.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

LOCOMOTIA=interactiune intre fortele interne ale corpului (impulsuri


nervoase,parghii osteo-
articulare,contractii musculare) si fortele externe ale mediului
(gravitatie,presiune atmosferica,inertie,rezistente,fortele de reactie la
sprijin,fortele de frecare).
PERFECTIONAREA=realizarea miscarilor cu maxima eficienta folosind
la minim fortele interne si la maxim fortele externe-ca o forma
superioara de adaptare a organismului la mediu.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

KINETOTERAPIA=MISCAREA este cea mai eficienta metoda de


readaptare.
TREBUIE sa evitam compartimentarea ingrijirii
bolnavului (de exemplu,un accidentat este operat la
chirurgie,pregatirea protezarii si-o face singur,proteza este
confectionata la atelier,revine pentru retus la chirurg,reeduca-
rea se face ambulator,fara prezenta specialis-
tului,durata de invaliditate este stabilita de
comisie independenta ).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

REINCADRAREA pacientului se face cu pauze,


cu tendinta de auto-izolare,cu complex de
inferioritate si stari nevrotice.
ETAPELE de readaptare nu trebuie sa fie intrerupte
ci trebuie sa aiba coeziune terapeu-
tica si o finalitate sociala.
CA URMARE,apare procesul de degradare fun-
ctionala,psihica si sociala.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

FIECARE INDIVID NORMAL ESTE UN INVALID POTENTIAL.


DECI SOCIETATEA TREBUIE SA ASIGURE SANSE EGALE DE VIETUIRE.
Reabilitarea devine,dintr-o datorie medicala,o obligatie sociala.
Mijloacele de actiune ale reabilitarii urmaresc
obtinerea unor valori optimale pentru cei 4
parametri vitali ai individului:morfo-functionali,
psihici,profesionali si sociali.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Cei patru parametri enuntati anterior trebuie


dobinditi concomitent,intr-un plan comun de
actiune,si nu seriat,asa cum se intampla in medicina
conventionala.
Recuperarea medicala urmareste doua obiective:
-accelerarea proceselor de regenera-re tisulara;
-cicatrizarea functionala a leziunilor.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin


mijloace:
-farmaco-dinamice;
-kinetoterapice,cu dozarea progresiva a reluarii functiilor;
-psihoterapice.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Vindecarea functionala a leziunilor,include si prevenirea instalarii


unor deficiente reziduale
(cicatrici retractile,edeme cronice,calusuri vicioase).Mijloacele
folosite in acest scop sunt:
-imobilizare ortopedica sau chirurgicala;
-interventii chirurgicale preventive,corectoare sau compensatorii;
-kinetoterapie;
-terapie ocupationala;
-psihoterapie.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Laboratoarelor uzuale trebuie sa li se adauge


laboratoare de investigatie a capacitatii functio-
nale a deficientilor.
Reabilitarea copiilor nu trebuie sa rupa din
timpul de scolarizare (centrul de reabilitare are
si o scoala).
Recuperarea adultilor se poate face spre re-
castigarea calificarii profesionale anterioare sau
spre schimbarea profilului de munca (prin ergote-
rapie).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Reabilitarea incepe cu examinarea completa a


deficientului:
-somatica;
-functionala;
-psihica;
-psiho-tehnica;
-a nivelului intelectual;
-a conditiilor de viata.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Reabilitarea sociala implica readaptarea familiei la


conditiile deficientului si a reeducarii sale,si a
acestuia la familia sa,a readaptarii conditiilor
(arhitectonice si functionale) de recreere si
distractie.Nevoile financiare pentru acest scop sunt
mari,greu suportabile pentru tarile sarace,unde
mana de lucru sanatoasa
este in exces.
Ar fi o greseala sa se renunte la oamenii califi-
cati decat sa fie reabilitati.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Sectia chirurgicala nu se poate rezuma la un profil strict


chirurgical.Actul operator nu este suficient pentru a reabilita un
individ.
Sectia chirurgicala ar trebui sa cuprinda:ambulator, saloane de
pacienti de pre- si post-operator,bloc operator,nucleu de
reabilitare,punct de ortezare si protezare.
Nucleul de reabilitare trebuie sa dispuna de sali
de:gimnastica,masaj,fizioterapie,scripetoterapie,hidro-
kinetoterapie si dusuri.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Aparatura minima necesara:
-scari fixe,lada,cal cu manere,prajini,
-franghii,bare paralele reglabile in inaltime pentru recuperarea
mersului,
-banchete de masaj,scripeti pentru exercitiile de rezistenta,
saltele,
-cuptor de parafina,
-aparate de produs ultraviolete, diadinamice,ionizari,
-bazin de hidro-kinetoterapie cu bara longitudinala,
-mingi,scripeti,planse si plute.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Punctul de orteze si proteze cuprinde compartimente de:


-bandajerie,cizmarie,ghipserie,montaj (cu cuptor pentru
prelucrarea materialelor plastice) si depozit de materiale.
Se pot confectiona:
-ghete ortopedice dupa mulaj,sustinatoare
plantare dupa mulaj,
-aparate corectoare pentru deformitati ale
degetelor mainii
-bandaje elastice,genunchiere,cotiere,corsete,
-proteze provizorii de gamba,coapsa,cu sau fara
articulatie s.a.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

KINETOTERAPIA se aplica pana la vindecarea completa.


Kinetoterapia deficientelor nechirurgicale (encefalopati,
imobilizati in ap.ghipsat,apareiati ortopedic)
Kinetoterapia preoperatorie (asuplizarea articulatiilor ce
urmeaza a fi operate,troficizarea si tonifierea
musculara,intretinerea calitatilor fizice).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Kinetoterapia postoperatorie locala si generala


Scopurile kinetoterapiei:
-ameliorarea capacitatii de miscare si a functiilor
generale;
-ameliorarea anatomiei si functiei segmentului;
-prevenirea deprinderilor defectuoase postop.;
-stimularea starii psihice.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Ameliorarea capacitatii generale a organismu-


lui se face prin gimnastica generala si respiratorie.
Ameliorarea functionala segmentara se obtine prin
aplicarea programelor de gimnastica
selectiva,mers,prehensiune,ergoterapie.
Orice pierdere somatica sau functionala a
organismului,poate fi compensata.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Compensarea pierderii unui membru se face prin


hiperfunctia celorlalte parti active.
Compensarea pierderii unui organ duce la
hipertrofierea perechii sale (rinichi,plaman).
Conditia pentru compensare este ca sistemul
nervos sa fie normal (plasticitatea sa),iar
semnalizarea pierderii sa fie precoce.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Actul rezectiei implica si sacrificarea senzorilor


extero- si proprio-ceptori.Stimularea precoce a
ariei operate,permite recrearea stereotipiei dinamice.
Compensarea este un proces in etape,de la simplu
la complex,fara a pasi peste etape,continuu
antrenat.
Recuperarea postop.dureaza cateva
saptamani apoi se mentine nivelul toata viata.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

O boala intercurenta poate reduce sau anula


nivelul de readaptare castigat,necesitand reinceperea reeducarii.
Forme de aplicare a kinetoterapiei:
-imitatii si jocuri;
-gimnastica generala si respiratorie;
-gimnastica selectiva;
-reeducarea mersului,prehensiunii,hidroterapia,
sport,dans,terapia ocupationala,ergoterapia.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Jocuri (la copii):lupta cu mustele,rostogolire,


spalatul rufelor,prinde pisica de coada,
cursa cu obstacole,calarie,culesul cartofilor,
umflarea balonului,rostogolirea mingii medi-
cinale,cantatul la fluier,rotari de trunchi,
cucul,genuflexiuni,respiratie libera,transmite-
rea mingii pe deasupra capului,indoiri,rotari de
trunchi.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Gimnastica generala si respiratorie:


-respiratie libera (6 ori);
-ducere alternativa a bratelor sus(4x4);
-ducerea simultana a bratelor sus cu inspir si re-
venire cu expir (3x4,cu 10 sec. pauze);
-inspir profund apoi expir cu flexia capului si
gatului (4x1);
-idem cu usoara flexie a trunchiului;
-contractii izometrice ale cvadricepsului (3x10);
-flexia alternativa a coapselor pe bazin (4x3);
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-departarea si apropierea membrelor inf. (4x4);


-ridicarea alternativa a membrelor inf.cu genun-
chii intinsi (3x3);
-ridicare si coborare bazin (stand pe coate)(3x1);
-miscari de glezna (rotari,flexii,extensii)(4x4);
-sezand:flexia si extensia gambelor si a coapselor
ducerea bratelor lateral cu arcuire si inspir,reve-
nire cu expir (2x4),cu bratele lateral-indoirea trun-
chiului cu atingerea varfului picioarelor(4x8),misca-
rile umerilor(2x2 fiecare),departarea/apropierea
membrelor inferioare(3x2),ridicari in picioare(4x1).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-in picioare:ridicarea bratelor prin lateral cu ridi-


care pe varfuri,cu inspir;revenire cu expir(3x1);
-rotarea bratelor(3x8);
-cu bratele sus:inclinari,aplecari,indoiri de trunchi cu
arcuiri(4x8);
-extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la
spate,cu inspir;revenire cu expir(2x4);
-extensia capului,gatului si trunchiului,cu inspir;
revenire cu expir(5x1).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Gimnastica medicala selectiva necesita coope-


rarea pacientului si sunt precedate de masaj sau
fizioterapie;contine:
-miscari imaginare mentin tonusul muscular;
-contractii izometrice,mai ales imediat postop.
(3 sec.da,3 nu;5min/ora);
-posturile alternante(schimbarea alternativa a
pozitiei,din ce in ce mai des-in prima zi postop.
la 6 ore,apoi la 4,la 2 ore);
-miscari active;
-miscari pasive.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

In articulatia cotului,miscarile pasive se fac


dupa inceperea celor active.
In articulatia genunchiului,miscarile active si
pasive se fac concomitent.
In articulatiile degetelor,miscarile pasive
preced pe cel active,mobilizand ligamentele.
Miscarile pasive ale gleznei,impiedica
instalarea flebotrombozelor(care,la randul
lor,dau edeme,
redori si hipotrofii musculare).Baciu a imaginat
chiar un plan inclinat care este miscat de un
motor pt.a face flexia/extensia piciorului).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Miscarile active cu rezistenta se incep


numai dupa ce s-a obtinut un tonus
muscular suficient.
Reeducarea mersului se face prin
antrenarea unor lanturi cinematice
complexe,macar pt.realizarea unor
miscari compensatorii,daca nu poate fi
reluat mersul normal.
Etapele reeducarii mersului:ridicarea in
orto-statism,mersul intre bare
paralele,mersul cu carje axilare,cu carje
canadiene,cu baston,mers fara
sprijin,mers pe teren accidentat.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Reeducarea prehensiunii antreneaza membrul


superior,centura scapulara si trunchiul.
Mana este un tentacul al creieruluice executa
miscari complexe,fine,de precizie si este si un organ
senzorial.O treime din centrii motori ai scoartei
cerebrale sunt pentru mana.
Exercitiile pt.reeducarea
mainii:abductia/adductiametacarpo-falangiana I-
IV,flexia/extensia degetelor pe marginea
mesei,prinderea de obiecte,ex.cu aparatura.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Hidro-kinetoterapia,conform principiului Arhimede-


care spune ca un corp scufundat in apa,pierde
greutatea volumului de apa deslocuit-usureaza
miscarile +/-scripeti,macarale,plutitoare.
Indicatii mari ale hidro-k.sunt pt.atitudini vicioase ale
coloanei vertebrale,mers,incarcare progresiva prin
scaderea nivelului apei.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Sportul curativ
Competitia ambitioneaza fizic si psihic pe cei
decazuti moral.Se organizeaza competitii pe
categorii de deficienti si chiar olimpiade.
Kinetoterapeutul nu este omul orchestra,
bun si pentru reeducarea cardiacilor si a
pulmonarilor,a reumaticilor,a neuropatilor si
a raumatizatilor,a celor operati etc.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Kinetoterapeutul trebuie sa se specializeze


anumitor programe specifice locului unde
lucreaza.
Organizarea programelor de kinetoterapie se
face pe baza unor parametri:
-generali;
-locali.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

PARAMETRI GENERALI:
-tipul si specificul deficientei;
-varsta pacientului;
-capacitatea fizica generala;
-profesiunea de reincadrare.
Dupa masurarea capacitatii maximala prezente,
se incepe programul cu 30-50% din capacitate.
Programul poate varia intre 2 si 6 ore (la cei pu-
ternici-6,la mijocii-4,la cei slabi-2 ore zilnic).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Programul celor slabi contine 30 min. de


gimnastica respiratorie,40-50 min. de gimnasti-
ca selectiva si 30 min.ergoterapie,zilnic.
La bolnavii mijlocii si puternici,se adauga
sedinte de sport si dans.
PARAMETRII LOCALI pt.stabilirea programelor de
Kinetoterapie:scopul reeducarii(partiale sau nu),
caracteristici morfo-functionale ale segmentului
afectat,perceptia bolnavului,tipul interv. chir.,
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Scopul reeducarii-ridicarea precoce din pat,


(clino-statismul determina staza venoasa gene-
rala in sistemul cav,edeme,tulburari trofice), mersul(in lipsa lui se simte
acut acceleratia gravitationala in ortostatismul prelungit,mai
ales in trenul inferior al corpului) ce activeaza circulatia de
intoarcere.In clinostatism,presiu-
nea venoasa scade de la 15 cm apa la periferie- la 5 in vena cava
sup. (in respiratia profunda 22).
In ortostatism ,presiunea periferica este 90 cm
apa si 22 in mers).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Scopuri secundare ale kinetoterapiei:


-combaterea edemului (pozitie ridicata a mem-
brului,contractii);
-combaterea hipotrofiei musculare (prin con-
tractii izometrice de lunga durata);
-combaterea redorii articulare (prin imobilizari in
pozitie functionala si apoi mobilizari precoce).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Program postoperator:
-in primele 24 de ore,bolnavul este imobilizat la
pat,nu se fac miscari;
-dupa 24 de ore,se face gimnastica respiratorie,
si generala,contractii izometrice,posturi alter-
nante;
-dupa 48 de ore,se incep miscari active si pasive.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Durata unei sedinte de kinetoterapie este de


40-45 min.:
-10 min.-incalzirea;
-20-25 min.-partea fundamentala;
-10 min.-incheierea.
Programele au caracter individual conform
antecedentelor pacientului,a tipului de boala,
de tratament,starii generale si locale,evolutiei
si scopului urmarit.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Programele sunt presarate cu exercitii


respira-
torii ce antreneaza intreg corpul,expiratia
facan-
du-se cu forta si zgomot (repaus activ).
Un kinetoterapeut nu poate lucra cu
mai mult de 10-12 bolnavi pe zi.
Rezultatele se testeaza
saptamanal:functional habitual( pe un
traseu fix,contra cronometru),
goniometric,ergometric,dinamometric).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:


-Primum non nocere(in primul rand sa nu faci rau)
prin colaborarea chirurg-kinetoterapeut;
se dozeaza intensitatea tratamentului in functie de
capacitatea si evolutia bolnavului,de intelegerea
sa,de gradul de complianta la
metoda.Aparitia durerii implica aflarea cauzei
ei si micsorarea sau oprirea miscarii.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

PRINCIPII DE APLICARE A
KINETOTERAPIEI:
-se incepe cat mai precoce pt.a
preveni instalarea unor gesturi
vicioase compensatorii;
-se gradeaza efortul pacientului,fara
depasirea nivelului functional
actual,ce poate duce chiar la
reintoarcerea din program;
-se continua pana la recuperarea
integrala, intreruperile duc la
regres;
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:


-se individualizeaza tratamentul,in functie de
statusul general si local,gradul de antrenament
fizic,evolutie,intelect,varsta,boala,operatie,loca-
lizarea deficitului(oase,articulatii,parti moi,zone
de forta,de elasticitate,de finete,tendoane,
muschi).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

METODE DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:


-exercitii cu scaderea rezistentei pt.musculatura prea slaba(in prima
parte a tratamentului,
prin ajutarea invingerii rezistentei greutatii membrului pana la reluarea
miscarilor active):
-miscari pasive(flexia/extensia cotului,a
soldului,a genunchiului,a umarului)cu alt
membru sau de catre kinetoterapeut;nu
dezvolta forta musculara ci pt.mobilitate
articulara);
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-miscari combinate:pasive+active,pe masura ce


se dezvolta forta(etapa este intermediara si
obligatorie);
-exercitii cu folosirea inertiei segmentului
spre exercitii active complet;
-exerctii cu coarda elastica,pt.usurarea sau
ingreunarea rezistentei;
-exercitii cu scripeti,greutati,parghii sau
din pozitii favorabile,in apa,cu viteza etc.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-exercitii cu rezistenta-maresc progresiv lu-


crul mecanic,pana la solicitari maximale:
-care folosesc gravitatia(poz.oblica,
deplasarea centrului de gravitatie,tractiuni in
brate,genuflexiuni),
-opozitia unei forte externe(auto-
rezistenta,in perechi,cu aparate,scripeti,mingi,
corzi etc).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Exercitii statice-izometric-cresterea tensiunii


fibrelor musculare ca urmare a excitatiei ner-
voase(exercitii concentrice-cand distanta dintre
doua puncte ale muschiului se micsoreaza-pt.
forta ;exercitii excentrice-invers,pt.mobilitate si
suplete.
In viata de toate zilele predomina contractiile dinamice,izotonice.
Intr-o contractie izometrica maximala participa
de patru ori mai multe fibre musculare fata de con-
tractia izotonica .
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Exercitiile izometrice blocheaza toracele si


abdomenul in apnee si duc la staza circulatorie
si chiar hiperpresiune in sistemul vascular,cu
edem cerebral,scade aportul de substante
energetice,stanjeneste procesele metabolice si de
eliminarea toxinelor;de aceea se prefera exercitii
izometrice (max.10)pe segmente mici, de 10 sec.cu
pauza de 20 sec.,cu 1/2,3/4 sau
maxim de potential al fortei.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Coloana vertebrala lombo-sacrata are 40 de


grade din amplitudinea de 160 pt.flexie,30din
145 pt.extensie si 35 din 165 pt.inclinatie lat. a
intregii coloane.
Static,la un individ de 80 kg,asupra discului L5-
-S1 actioneaza o forta de 25 kg in decubit dorsal
70 in lateral si peste 100 in ortostatism.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

In dinamica,in flexia coloanei la 90 de


grade,
asupra nucleului pulpos L5-S1,actioneaza forta
de 158 kg(175 cu mainile intinse).
Exercitii pt.refacerea spatelui:
-respiratie libera,respiratie cu miscari de brate,
respiratie dirijata,miscari de cap/gat,contractii
izometrice de cvadriceps,fesieri,abdominali,
miscari ale
gleznei,umeri,brate,antebrate,pumni.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

In decubit ventral:
-exercitii de respiratie libera,miscari de cap/gat
(inclinari si rasuciri stanga si dreapta-2x4);
-miscari din articulatia gleznei (flexii,extensii,cir-
cumductii);
-contratii izometrice ale muschilor fesieri.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Culcat pe spate (decubit dorsal):


-ridicare in sezand(cu centura lombostat),cu
trunchiul aplecat inainte,cuprinzand genunchii
in cocos de pusca,apoi trecere pe
stanga si pe dreapta,pastrand pozitia ghemuit
(2x4);
-trecerea in sezand la marginea patului (cu aju-
torul kineto-terapeutului)(2x4),revenire.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Sezand la marginea patului:


-inclinarea capului la stanga si la drepta,circum-
ductie,rasucirea capului la stanga si la dreapta;
-ridicarea si coborarea umerilor,circumductia
umerilor(2x4);
-ducerea bratelor,prin lateral,in sus,cu inspir;re-
venire cu expir (2x4);
-intinderea si indoirea genunchilor,alternativ si
simultan;
-ridicare pe varfuri (2x5);
-ridicare in picioare (2x4),revenire;
-rotarea bratelor cu coatele indoite (2x4)
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Stand in picioare:
-trecerea greutatii corpului de pe un picior pe
celalalt cu genunchii usor indoiti (mers pe loc)
(2x10);
-inspir profund si trecerea in sezand cu expir(de 5 ori);
-cu sprijinul mainilor pe spalier,la nivelul umeri-
lor,ridicarea a cate unui picior pe a doua sipca
(2x4);
-semigenuflexiuni cu segmentul lobo-sacrat blocat
(2x4);
-mers cu pas mic,cu bratele pe langa corp,apoi cu
mainile pe solduri,cu semigenuflexiuni la al 2-lea pas.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Culcat pe spate cu exercitii de respiratie


abdominala +/-ingreuieri cu saculeti sau palma
kinetoterapeutului in inspir si revenire cu expir
abdominal (diafragmatic).
Culcat pe spate cu ridicarea genunchilor alter
nativ la piept,cu inspir la intinderea genunchi-
lor +/-apucarea genunchilor cu mainile.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Culcat pe spate:ridicarea membrelor inf.la


90%,alternativ(2x4);bicicleta(5x8);incrucisarea bratelor la
piept(2x4);ridicarea umerilor cu inspir si coborare cu
expir(2x4);inclinarea trunchiului pe stg.si spre dr.(2x4);
Sezand pe marginea patului:indoirea genunchilor la
piept,alternativ(2x4),apoi simultan;inclinarea laterala usoara a
trunchiu- lui ;cu miinile pe solduri ,inclinari laterale,apoi ducerea
bratelor in lateral;ducerea umerilor inainte si inapoi;rotarea umerilor;
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Stand in picioare:ridicarea si coborarea umerilor,cu mainile pe


solduri;ducerea umeri-
lor inainte si inapoi;rotirea coatelor in ambele sensuri;indoirea
genunchilor la piept,alterna-
tiv;departarea si apropierea bratelor;inclina-
ri ale trunchiului,alternativ;aplecari ale trun-
chiului;rasuciri ale trunchiului;mers cu mainile pe solduri,cu ridicarea
alternativa a genun-
chilor spre piept,apoi cu aplecari ale trunchiului,
apoi cu genuflexiuni,apoi mers cu aplecarea trun-
chiului succesiv cu aducerea genunchilor la piept;
respiratii libere din mers.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

In ultima parte de recuperare functionala progresiva,se


fac miscari asemanatoare celor
din viata de zi cu zi(si de la serviciu):
-culcat pe spate:10 respiratii libere,apoi cu mis-
cari ale bratelor;respiratie abdominala;
inclinari ale capului inainte,spre dr.si stg.,con-
tractii izometrice ale cvadricepsului;ducerea
bratelor sus;indoirea genunchilor spre piept;
ridicarea capului,gatului,trunchiului cu indoirea
genunchilor spre piept;
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-sezand:ducerea bratelor in lateral,cu inspir si revenire cu expir;ducerea


bastonului in sus,
prin inainte;aplecari ale trunchiului;indoirea genunchilor la
piept,alternativ apoi simultan;
ridicarea unei mingi medicinale de jos;
-stand in picioare:inclinari ale trunchiului in fata
si lateral cu mainile in solduri;ridicarea bratelor lateral;aplecari ale
trunchiului;indoiri ale cate
unui genunchi spre piept;indoirea trunchiului cu
cea a genunchiului;coborarea mainilor din sipca in
sipca la spalier si revenire;ridicari ale piciorului pe
sipca a 4a si revenire;indoirea si intinderea genun-
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-mers: cu mainile pe solduri;cu ridicari ale pi-


cioarelor intinse;cu ducerea picioarelor lateral;
cu mainile pe solduri cu inclinari laterale la fie-
care pas;exercitii libere de respiratie.
Dupa reintegrarea socio-profesionala,pacien-
tul continua un program minim de gimnastica,
adopta anumite pozitii,evita diferite tipuri de
miscari,poarta un lombostat si nu poarta toc.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Pacientul face toata viata un program de intre-


tinere:
-respiratii libere;
-ridicari/coborari,proiectii inainte/inapoi de umeri;
-flexia/extensia capului si gatului;
-ridicarea bratelor cu inspir;
-aplecarea si inclinarea trunchiului cu mainile pe
solduri;
-ridicarea genunchilor la piept;
-mers cu mainile pe solduri,cu inclinari ale trunchiului si
ridicari ale genunchilor la piept,mersul piticului;
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-culcat pe spate:respiratii costale si abdominale;


indoirea trunchiului si a genunchilor,a picioare-
lor;
-bicicleta;
-flexii ale coatelor cu mingea
medicinala tinuta deasupra capului;
-departarea si apropierea genunchilor
cu rezistenta cu palmele;
-ducerea mingii medicinale lateral;
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-sezand:ducerea bratelor prin inainte cu inspir;


-inclinarea trunchiului;
-ridicarea mingii medicinale;
-ridicare in picioare si revenire;
-ridicarea genunchilor la piept;
-inclinari ale trunchiului;
-rasuciri ale trunchiului cu mainile pe sold
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-stand in picioare:-ridicarea bratelor;


-aplecari,inclinari,rasuciri ale
trunchiului;
-ghemuiri;
-ridicarea piciorului pe scara;
-semigenuflexiuni;
-genuflexiuni;
-ghemuiri cu mainile pe sol;
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

-mers:-cu exercitii libere de respiratie;


-cu indoirea genunchilor;
-mersul piticului;
-cu mingea la piept;
-cu fandare;
-cu genuflexiuni la al 4 lea pas;
-cu ridicarea mainilor la al 2 lea pas;
-cu ridicarea bratelor timp de 5 pasi,cu inspir,
revenire pe alti 5 pasi,cu expir.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Pozitionari:
-culcat pe spate cu genunchii indoiti sau pe o
parte cu un genunchi indoit;
-este interzisa pozitia culcat pe burta;
-sezand,picior peste picior,cu coloana usor flectata;
-la condus masina,se trage scaunul spre bord,
genunchii indoiti,coloana inainte,coatele indoite (interzis invers);
-a nu se ridica de jos greutati mai mari de 5 kg si atunci cu genunchii indoiti
(se contraindica ridicarea valizei deasupra in tren);
-se interzice extensia coloanei vertebrale;
-durerea arata ca am procedat incorect.
Torticolisul

Este o deviatie a coloanei vertebrale,cu inclinarea


capului pe o parte,cu usoara rotatie (barbia este
intoarsa de partea opusa leziunii);
Exista o asimetrie faciala,santul median al cefei este
inclinat fata de linia verticala,linia biauriculara nu
mai este orizontala;
Linia orizontala a ochilor este mentinuta prin
ridicarea umarului de partea leziunii,ce duce la
deformari compensatorii ale coloanei (scolioza).
Torticolisul

Exercitii preoperatorii in torticolis,pt.asuplizare:


-redresare activa a capului si gatului in fata oglinzii;
-respiratii libere;
-sezand pe scaun:-rotarea,flexia,inclinarea,ex-
tensia capului si gatului cu amplitudine progresiva;
-ridicare,coborare,proiectie
inainte/inapoi,rotarea umerilor;
-ducerea bratelor inainte,in sus,in
lateral a bratelor,rotiri de coate;
Exercitii preoperatorii in torticolis

-stand in picioare-rotiri mici cu bratele jos,dia-


gonal jos,sus;
-culcat pe burta-extensia trunchiului,capului si
gatului prin impingere in palme,apoi cu mainile
la ceafa;
-stand pe genunchi-impingerea mingii cu capul;
extensia capului si gatului cu rezistenta pe
occiput;rularea capului pe sol cu sprijin pe sol;
Exercitii preoperatorii in torticolis

-sezand-inclinarea capului si gatului spre partea


opusa torticolisului,cu rezistenta;
-elongatii manuale cap/gat cu priza pe occiput si
sub barbie;
-culcat pe burta pe banca,cu capul in afara ei:
mentinerea capului in extensie,apoi cu rezisten-
ta;flexia /extensia,inclinari,rasuciri ale capului si
gatului;
Exercitii preoperatorii in torticolis

-culcat pe partea torticolisului-inclinarea capului


si gatului spre in sus;
-extensii ale trunchiului,a capului si gatului, cu pasi mici,cu mainile prinse
de spalier;
-mers cu mingea sau un sac de nisip pe frunte.
Postoperator,recuperarea in torticolis se face in trei etape:
I.respiratii si miscari ale membrelor in
timpul cat bolnavul este imobilizat in minerva;
II.inclinari laterale spre partea sanatoasa cand este
scoasa jumatatea de minerva de aceasta parte;
III.miscari simetrice ale capului dupa scoaterea
completa a minervei.
Exercitii postoperatorii in torticolis

-in etapa I:-respiratii libere;


-ducerea bratelor in lateral,in sus;
-ridicarea genunchilor spre piept;
-departarea/apropierea picioarelor;
-bicicleta;
-in etapa a II a:-rotarea bratelor;
-ducerea bratelor prin lateral in sus;
-ridicarea /proiectia umerilor;
-incrucisarea bratelor;
-rotarea bratelor;
-masajul partilor eliberate din corset;
-inclinarea si rasucirea capului si gatului spre partea eliberata din corset;
Exercitii postoperatorii in torticolis

-in etapa a III a:-sezand-masajul gatului;


-cu mainile pe solduri,ridicarea/rotarea umerilor -
flexia/extensia inclinarea capului si gatului; -pe genunchi,cu sprijin pe
palme,alunecarea palmelor inainte, apoi lateral ,simultan cu extensia
capului si trunchiului;-culcat pe spate-extensia capului,cu apasarea
crestetului pe plan; -culcat pe burta pe banca-mentinerea capului in
extensie ; -culcat pe spate ,apoi pe o latura,pe banca-inclinarea si
rotarea capului; -sezand,cu mainile la occiput-ducerea coatelor in
spate,cu rezistenta;extensia capului cu o minge medicinala pe
cap;flexia/extensia /rasucirea capului cu rezistenta manuala;
-stand in picioare-ducerea bratelor in lateral/inainte,cu inspiratie;
-mers -in echilibru pe banca,cu bratele lateral;
-cu minge sus in maini,cu trunchiul in extensie;
-cu redresare activa privind in oglinda.
RECUPERAREA membrului superior

Interventiile chirurgicale la membru superior impun imobilizare


segmentara,bolnavul pastrandu-si independenta de deplasare.
Deficientele sunt mai evidente in cazul operatiilor umarului, cand trebuie
imobilizat si toracele. Apar atonia si atrofia musculara,precum si
reducerea mobilitatii.
Recuperarea dupa imobilizari la membrul superior, consta in:

-rotari,balansari inainte/inapoi,simultan/alternativ,
ducerea in sus a bratelor;
-ducerea mainilor la umeri prin fata si prin lateral;
RECUPERAREA membrului
superior

-genuflexiuni la spalier;
-deplasarea mainilor din sipca in sipca;

-culcat pe spate cu gantere in maini,ducerea bratelor in


sus,simultan si alternativ;
-stand cu coatele indoite la 90 grade,cu hantela de 1kg,

flexii/extensii de cot,pronatii/supinatii;
-mers pe genunchi si pe coate.
RECUPERAREA umarului si
toracelui

in etapa de imobilizare a umarului si toracelui,


se fac miscarile:
-de respiratie;
-sezand-rotiri de cap;inchiderea/deschiderea
mainilor;rotarea bratului sanatos,ducerea lui
sus;pronatie/supinatie;
-genuflexiuni;
-ridicarea mainii pe spalier,din treapta in treapta
RECUPERAREA cotului

Dupa imobilizari ale cotului,se fac exercitiile:


-culcat pe spate,sezand sau stand in picioare:
-respiratii,ducerea bratelor inainte,late-
ral,in sus,rotare,supinatie/pronatie;
-ducerea mainii la frunte,nas,barbie,cea-
fa,solduri,spalarea pe fata;
-flexii/extensii ale cotului;
-inchiderea si deschiderea pumnului;
apoi cu rezistente.
RECUPERAREA antebratului si
pumnului

Miscarile de reeducare la nivelul antebratului,


pumnului si mainii,dupa imobilizare,sunt:
-sezand-indoirea si intinderea degetelor;
-rotarea umerilor;
-inclinarea/rotarea capului;
-ducerea inainte si lateral,rotari de brate;
-indoirea/intinderea cotului;
-inchiderea/deschiderea,rotarea pumnilor;
apoi cu rezistente.
RECUPERAREA mainii

Reeducarea prehensiunii:
-globale cilindrice(digito-palmara):
-intre police si index,abductoare si adductoare;
-de opozitie;
-de agatare;
-in ciocan,in care policele se afla pe axul
obiectului ,
depinde de tipul afectiunii,este mai mult calitativa,
incepe cu flexii/extensii,abductii/adductii ale articulatiilor
metacarpo-falangiene,pt.asuplizarea ligamentelor
colaterale ale acestor articulatii.
RECUPERAREA mainii

Preoperator:
-sezand-inchiderea si deschiderea mainii,depar-
tarea si apropierea degetelor,rotarea pumnului,
pronatia/supinatia cu rezistenta;
-sezand cu antebratele pe o masa,cu mainile in
afara-flexia/extensia,rotarea pumnului,apoi cu
rezistente(hantele de 1 kg in maini,apoi manu-
ala);mers pe palme si genunchi;
-atarnand la spalier,coborare si ridicare din treapta
in treapta.
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Regiunea spatelui (regiuni: dorsal, lombar, sacrat)


1. Efleurajul iniial - forma longitudinal - simultan (variante tras/mpins)
- alternativ
- forma transversal - simultan
- alternativ
- n romb pe regiunea lombar
- pe grupe musculare (mn dup mn): marele
dorsal, trapez inferior, trapez mijlociu
2. Presiuni - NU se execut pe regiunea lombar
- simultane n ritmul respiraiei (la sfritul expirului), cu
precdere la baza regiunii dorsale;
- alunecate, pe coloan cu o palm n prelungirea coloanei, iar
cealalt perpendicular pe ea;
- cu policele de o parte i de alta a apofizelor spinoase
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

3. frmntat - longitudinal cu o singura mn pe o parte- pe ambele pri


- transversal - n cut
- n contratimp (n val)- geluire
- palpare rulata
4. friciune cu degetele, policele, podul palmei, rdcina minii (eminena
tenara/hipotenara), marginea cubital, despictura minii,
pumn, nodoziti
5. vibraii - alunecri vibrate n lungul regiunii
- vibraii statice pe locul dureros
6. tapotament NU se execut pe regiunea lombar protejnd lojile renale
- tocat cu marginea cubital
- cu degetele semiflectate (nuiele)
- bttorit cu palmele n ventuz (cu)
- cu pumnul seminchis
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Membre inferioare partea posterioara


Zona protejat: fosa poplitee
1. efleurajul iniial - forma longitudinal - simultan
- alternativ
- forma transversal - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (mn dup mn)
2. presiuni compresiuni n brar
3. frmntat - longitudinal cu o mana pe lateral/medial
- pe ambele pri
- transversal - n cut
- n contratimp (n val)
- geluire
- mngluire - cernut/rulat
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

4. friciune cu degetele/marginea cubitala - pe tendonul achilian


- cu rdcina minii/marginea cubitala - gamba
- cu degetele pe laturile genunchiului
- cu pumnul/nodozitile/rdcina minii - coaps
5. vibraii - alunecri vibrate n lungul membrului inferior
- vibraii statice pe locul dureros
6. tapotament percutat tendonul achilian
- tocat cu marginea cubital
- cu degetele semiflectate (nuiele)
- bttorit cu palmele n ventuz (cu)
- cu pumnul seminchis
7. efleurajul final
8. mobilizri analitice ale articulaiilor nvecinate
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Membre inferioare partea anterioara


Zona protejat: triunghiul Scarpa
Zona nelucrat: faa antero-mediala (intern) a gambelor=tibia
1. efleurajul iniial - forma longitudinal - simultan
- alternativ
- forma transversal simultan/alternativ
- pe grupe musculare (mn dup mn)
2. presiuni compresiuni n brar
3. frmntat - longitudinal cu o mn pe lateral (gamb-coaps)/
medial (coaps)
- pe ambele pri (doar coaps)
- transversal - n cut
- n contratimp (n val) (doar coapsa)
- geluire
- mngluire = cernut (doar coapsa)/rulat
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

4. friciune cu degetele/policele articulaia gleznei


- cu rdcina minii/marginea cubitala gamba antero-lateral
- cu degetele/policele genunchi
- cu pumnul/nodozitile/rdcina mainii - coapsa
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului inferior
- vibratii statice pe locul dureros
6. tapotament - tocat - cu marginea cubitala/cu degetele semiflectatenuiele
- batatorit-cu palmele
in ventuza/cu pumnul semiinchis(coapsa)
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
Tehnici si manevre fundamentale in masaj

Membre superioare - antebrat-brat-umar


Zona protejata: fata interna a cotului si axila
1. efleurajul initial - forma longitudinala(in bratara)- simultan
- alternativ
- forma transversala - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (mana dupa mana)
2. presiuni compresiuni in bratara
3. framantat - longitudinal cu o mana pe lateral/medial
- pe ambele parti
- transversal - in cuta
- in contratimp(in val) numai pe brat
- geluire
- mangaluire = cernut(doar pe brat)/rulat
Tehnici si manevre fundamentale in masaj

4. frictiune cu degetele/policele articulatia pumnului


- cu radacina mainii/degete - antebrat
- cu degetele cot
- cu radacina mainii/degete - brat
- cu marginea cubitala/radacina mainii - deltoid
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului superior
- vibratii statice pe locul dureros
6. tapotament - tocat cu marginea cubitala
- cu degetele semiflectate(nuiele)
- batatorit - cu pumnul semiinchis
- cu palmele in ventuza(caus) - brat
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
Tehnici si manevre fundamentale in masaj

Torace partea anterioara


(regiunile: sterno-pectorala, mamara/precordiala, costala inferioara)
Zona protejata: regiunea mamara F/areola mamara B si aria
precordiala
1. efleurajul initial - forma longitudinala - simultan
- alternativ
- forma transversala simultan/ alternativ
- pe grupe musculare (mana dupa mana)-pe dintati
si pe marginea superioara a pectoralului
2. presiuni alunecate pe regiunile costala inferioara si sterno-
pectorala(nu sunt obligatorii)
3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este
cazul=tesut
adipos bogat reprezentat)
- cu o mana/ambele pe marginea superioara a pectoralului
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

4. frictiune cu degetele liniar in spatiile intercostale inferioare


- cu degetele /marginea cubitala pe marginea superioara a
pectoralului
- radacina mainii umar la limita intre pectoral si deltoid
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul toracelui
- vibratii statice pe locul dureros
6. tapotament - batatorit cu palmele in ventuza(caus) pe regiunea
costala
inferioara numai la barbati
- tocat cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate pe
marginea superioara a pectoralului
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Masajul peretelui abdominal


Zona sensibila fara suport osos intre rebordurile costale si pubis
hipocondrul drept
epigastru
hipocondru stang
flanc drept regiune ombilicala flanc stang
regiune inghinala dreapta
hipogastru regiune inghinala stanga
1. efleurajul initial in sensul de evacuare al colonului(sensul acelor
de ceasornic) cu o mana/cu ambele maini
2. presiuni alunecate, cu o mana in sensul de evacuare al colonului
3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este
cazul=tesut adipos bogat reprezentat)
- in cuta intre marginile cubitale ale palmelor
- serpuit, cu degetele
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

4. ciupiri usoare cu degetele in sensul de evacuare al colonului


5. frictiune - cu toate elementele componente ale palmei, urmand
un traseu
spiralat in sensul de evacuare al colonului
6. vibratii - alunecari vibrate in sensul de evacuare al colonului
- vibratii statice pe locul dureros
7. tapotament percutat/tangential in sensul de evacuare al
colonului
8. efleurajul final
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Masajul mainii
Se lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana pacientului
A. Fata palmara
1. efleurajul initial sens ascendent de la degete spre palma
2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe eminenta tenara
si
hipotenara
3. frictiune cu marginea cubitala pe degete
- cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma
4. vibratii - alunecari vibrate
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectatenuiele
7. efleurajul final
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

B. Fata dorsala
1. efleurajul initial sens ascendent de la degete spre palma
2. presiuni cu degetele in spatiile intermetacarpiene
3. framantat sub forma scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetacarpiene
4. frictiune cu marginea cubitala pe degete
- liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene
5. vibratii - alunecari vibrate
6. efleurajul final
Masajul mainii se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor
invecinate.
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Masajul articulatiei
pumnului/cotului/gleznei/genunchiului
Efleuraj longitudinal, transversal, in jurul capetelor
osoase/maleolelor
Frictiuni - transversal pe directia formatiunilor
ligamentoase de la acest nivel
Vibratii
Efleuraj
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Masajul piciorului
1. efleurajul initial forma longitudinala - de la degete spre calcai
simultan
o mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara
- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala
2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe fata plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetatarsiene
3. frictiune cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe fata
plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(nuiele)
7. efleurajul final
Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor
invecinate.
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Masajul capului
1. efleuraj cu degetele rasfirate de la linia mediana spre frunte,
lateral spre
urechi, spre occiput
2. geluire dupa aceleasi directii ca mai sus
3. frictiuni executate temeinic pe toata suprafata pielii paroase a
capului
4. vibratii cu degetele rasfirate dupa aceleasi directii
5. percutat capicaturi de ploaie
6. efleuraj final
7. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
Beneficiile terapiei prin masaj

Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila o mai


buna intelegere a beneficiilor asupra sanatatii si starii de bine a
corpului.
Ceea ce se produce in timpul unui masaj sub miinile terapeutului are
o importanta profunda
pentru cei interesati de sanatate, de armonia propriului corp.
Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu.
Ajutind reducerea oboselii fiziologice si recuperarea dupa
extenuarea antrenamentului sau jocului,
masajul faciliteaza un antrenament calitativ superior, favorizind astfel
o mai buna performanta si inlaturind pericolele de accidente.
Popoarele antice mediteraneene cunoasteau aceste lucruri.
Dupa imbaiere si exercitii, ei includeau si un masaj corporal complet.
Anticii au inteles ca educatia implica dezvoltarea mintii si corpului in
egala masura.
Beneficiile terapiei prin masaj

Interesul publicului modern de conditia fizica, sanatatea holistica,


starea de bine si potentialul
uman reprezinta o incercare de a readuce la viata o filozofie
onorata vreme indelungata.
Pentru cei mai multi oameni care pornesc un program de
antrenament, adeseori spiritul vrea, dar trupul nu.
Cind ei incep exercitiile fizice regulate aproape fiecare parte a
corpului se schimba.
Foarte interesant pentru maseuri este modul in care vasele de singe
devin mai complexe pentru a face fata cerintelor marite de oxigen
ale corpului, pentru a furniza mai multi nutrienti, pentru a permite o
eliminare mai buna. Aceasta cere timp.
In timp ce muschii se formeaza, ei nu reusesc sa obtina suficient
oxigen si nutrienti.
Beneficiile terapiei prin masaj

Din pacate, multe programe de exercitii privesc durerile si suferintele


ca un pret inevitabil.
Acest lucru pur si simplu nu este adevarat, deoarece masajul poate fi
folosit intocmai precum era folosit si de greci si romani: pentru a mari
rezistenta, a controla oboseala si a se simti mai bine, ca parte
integranta dintr-un program de sanatate.
Masajul actioneaza pentru a dispersa efectele secundare ale actiunii
muschilor, efecte ce irita muschii si terminatiile nervoase.
Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la scurt timp dupa
inceperea unui program de exercitii.
Acesti acizi sint deseuri ce determina durerea si crampele
ocazionale.
Ei se formeaza cind glicogenul din ficat si muschi este ars pentru a
produce energia din timpul exercitiului.
Beneficiile terapiei prin masaj

In cele din urma, acizii trebuie sa fie reconvertiti in glicogen si


restocati sau eliminati prin limfa si sistemul circulator.
Durerile si oboseala persista pina ce procesul acesta de reconvertire
sau excretie este incheiat.
Masajul poate ajuta eliminarea iritatiei cauzate de aceste deseuri,
marind astfel rata refacerii musculare.
Cind masajul a fost inlocuit de odihna s-a inregistrat o refacere
musculara de la 20-75 la % pina la 100 la %
De exemplu, acesta este motivul pentru care boxeurii sint masati si
nu odihniti intre runde.
Articulatiile au un rol extrem de important in exercitii, pentru ca ele
sint activate de muschi pentru a genera miscare.
Beneficiile terapiei prin masaj

Toate articulatiile au o structura complexa si, nefiind folosite,


intepenesc.
O senzatie de amorteala, de lentoare in articulatii descurajeaza
exercitiile.
Un maseur contracareaza aceasta prin folosirea loviturilor de masaj si
miscarilor pasive, pentru a elibera tensiunea musculara si tesutul
conector din jurul incheiturilor.
De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de traumatisme
ale tesuturilor moi, precum intinderile si entorsele. Acest lucru este
posibil intrucit cresterea si repararea tesutului sint accelerate printr-o
circulatie eficienta in zonele afectate si stimularea adecvata a
tesuturilor in curs de vindecare.
Multe leziuni ale tesuturilor moi nu sint intr-atit de serioase incit sa
determine o vizita la medic, dar totusi pot cauza disconfort si
disabilitate.
Beneficiile terapiei prin masaj

Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si imbunatatirea refacerii


si reducerea disconfortului.
In acest mod, masajul ajuta, fiind asemenea unei punti intre
neglijenta obisnuita ce rezulta in leziuni usoare si o interventie
medicala majora.
O constientizare marita a nevoii de sanatate aduce cu sine si o
constientizare a nutritiei.
Dieta cea mai atent planificata este partial ineficienta daca vasele
de singe nu sint dezvoltate si deschise astfel incit nutritia sa poata
ajunge la celule.
Masajul poate ajuta si acest proces prin imbunatatirea circulatiei.
Relatia dintre stres si boala este un punct de interes pentru toti cei
preocupati de mentinerea sanatatii.
Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeaza vasoconstrictie
si diminuarea circulatiei.
Beneficiile terapiei prin masaj

Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia devine mai
rapida si superficiala, iar digestia se incetineste.
Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile
prihosomatice arata modul in care factorii de stres pot cauza
migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcere peptice etc.
Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate de stres.
Teparia calmanta si relaxanta prin masaj poate ajuta contracarind
toate aceste efecte.
Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajul trezeste simtul
tactil, simtul primar al corpului, el aduce oamenii aici si acum si ii
indeparteaza de tensiunea generata de preocuparea constanta a
mintii cuprobleme.
De asemenea, detensionarea musculara poate conduce la
eliberarea de emotii reprimate.
Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusiv constipatia,
artrita, astmul, sinuzita, precum si dureri minore sint citeva din
problemele care se amelioreaza in urma terapiei prin masaj.
Beneficiile terapiei prin masaj

Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate si conditie fizica


Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat, parintele
medicinei, printr-o afirmatie foarte concisa:vis medicatrix naturae,
adica forta vitala, fortele naturale de recuperare ale organismului.
Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinind propriile procese
ale organismului.
Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului in intregime.
Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru ca intregul
corp sa fie sanatos, toate
celulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale ale
corpului depind de o alimentare
din abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluide aduc
nutrienti si oxigen si indeparteaza
deseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles importanta bunei
circulatii pentru sanatate si
efectul benefic al masajului pentru intreg corpul.
Beneficiile terapiei prin masaj

De asemenea, s-a constatat ca masajul:


- determina modificari in structura singelui. Imbogatindu-l cu oxigen
cu 10-15 la suta mai mult.
- poate ajuta detensionarea muschilor contractati si ii poate stimula
pe cei slabiti, flasci.
Acest echilibru muscular poate ajuta postura si promova eficienta in
miscari.
Masajul nu mareste in mod direct forta musculara, insa poate grabi
recuperarea dupa oboseala ce
survine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil sa se realizeze mai
multe exercitii si
antrenament, ceea ce in timp fortifica muschii si imbunatateste
conditia fizica. De asemenea, masajul
intinde usor muschii si tesuturile, sustinind mentinerea elasticitatii lor.
Beneficiile terapiei prin masaj

- mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat ca masajul mareste


producerea sucurilor gastrice,
salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita de nitrogen, fosfor
anorganic si clorura de sodiu (sare), ceea ce mareste rata metabolica
(utilizarea materialului absorbit de catre celulele corpului).
- echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l, in functie de ce
efect are nevoie individul in acel moment.
- imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in mod direct asupra
functiei glandelor sebacee (uleioase)
si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata, curata si racoroasa.
O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale si supla.
- influenteaza organele interne.
Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce alimenteaza organele
interne,
vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit o alimentare marita
cu singe.
Ce este masajul?
Masajul este un procedeu de actiune mecanica a terapeutului
asupra
tesuturilor corpului pacientului cu ajutorul miinilor sau unor aparate
speciale.
Scopul masajului
I. PROFILACTIC - reprezinta o metoda eficienta pentru prevenirea
bolilor, prelungirea vietii si incetinirea proceselor de imbatrinire.
Se aplica:
1. intregului corp
2. anumitor parti ale corpului, incluzind masajul facial (cosmetic)
II. TERAPEUTIC - reprezinta o metoda de tratament al diferitelor
afectiuni.
Tipuri de masaj
1. clasic
2. reflexogen
3. neuromuscular
4. shiatsu
5. acupresura
6. polar
7. sportiv
8. sexual
9. Chi Nei Tsang etc
Perceperea durerii

Se realizeaz iniial la nivelul talamusului.


Durerea talamic:
-Este neprecis,
-Prelungit i intens,
-nsoit de o alert general a organismului,
-Cu agitaie i manifestri vegetative,tahicardie, midriaz.
La nivelul scoarei cerebrale are loc perceperea contient a durerii:
-Cu localizarea agresiunii,
-Discernerea naturii acesteia,
-Cu nelegerea atitudinii difereniate necesare pentru a se apra sau a
scpa de factorul nociv.
Totodat elementul algic determin i o participare afectiv particular.
Pragurile durerii
Comport dou aspecte eseniale i distincte perceperea i reacia la
durere:
-Perceperea: este un fenomen neurologic.
-Reacia la durere este un ansamblu de fenomene: somatice, vegetative i
psihice.
Fiecare din aceste aspecte are un prag propriu.
a. Pragul perceperii durerii: reprezint cea mai slab intensitate a unui
stimul care este recunoscut ca durere.
n condiii similare, acest prag este constant la aceeai persoan.
El poate fi modificat prin zgomot puternic, strngerea unui obiect n mn
sau a maxilarelor, diferite senzaii,presiune, nclzire.
b. Pragul reaciei la durere: reprezint intensitatea senzaiei dureroase care
declaneaz:
1. fenomene somatice: contracia unor muchi facial, pleoape.
2. fenomene vegetative: modificri vasomotorii de puls, tensiune, de
respiraie, transpiraie, hiperglicemie.
3. fenomene psihice: anxietate, tensiune psihic, agitaie, diminuarea
ateniei, a
puterii de concentrare, a voinei.
Acest prag are valori care se ntind pe o scar larg, la diferite persoane.
Este nalt la persoanele cu temperament flegmatic, i sczut la nevrotici.
Cauzele durerii
1. Presiune excesiv sau traciune exercitat asupra terminaiilor nervoase
- contracturi musculare,
- vasoconstricie,
- vasodilataie,
- distensii ale organelor cavitare,
- tumori.
2. Traumatisme: prin loviri, tieturi, nepturi etc.
3. Iritarea terminaiilor nervoase prin substane chimice exogene sau
endogene.
Exemplu: n inflamaii modificare de pH, concentraiei electroliilor.
4. Hipoxie -anoxie: cu diminuarea oxigenului i substanelor nutritive i
acumularea de metabolii iritani, datorit ischemiei prin vasoconstricie
prelungit, tromboza, embolie.
5. Temperaturi extreme.
Importana durerii.
Durerea reprezint un sistem de alarm important n protecia organismului.
Declaneaz reacii de aprare n vederea ndeprtrii agentului nociv.
Ofer
informaii utile pentru stabilirea diagnosticului.
Durerea acut determin:
- Creterea frecvenei cardiace,
- Crete debitul cardiac,
- Crete tensiunea arterial,
- Midriaz,
- Transpiraii,
- Hiperventilaie,
- Pe plan psihic agitaie.
Durerea cronic determin:
- Tulburri ale somnului,
- Apetitului,
- Constipaie,
- Scderea toleranei pentru durere,
- Pe plan psihic: comportament modificat fa de boal, tulburri
psihomotorii, depresie.
Durerile prelungite pot duce:
- La atrofii musculare,
- Tulburri articulare sau nervoase,
- La agravarea evoluiei unor boli.
Metode kinetice folosite in procesul de recuperare
METODA KABAT
,,Flosirea unor stimului proprioceptivi variai, care se adaug la eforturile
voluntare ale bolnavului, are ca urmare facilitarea funciei i o contracie
muscular mai puternic dect cea care poate fi provocat numai prin efort
voluntar.
Facilitarea maxim se obine prin exerciiu intens, cu maximul de efort i
rezisten. Autorul subliniaz c micarea pasiv nu realizeaz nimic n
mod direct n ceea ce privete ameliorarea funciei muchilor paralizai,
ntruct nici-un fel de activitate voluntar nu este provocat n grupurile
motorii.
Mijloace terapeutice procedeele de facilitare folosite n procesul de
reeducare sunt:
1. Rezistena maxim - se opune micrii active a pacientului pn la
anularea ei, oblignd muchiul respectiv s se contracte izometric.
2. ntinderea (Elongarea muchiului) Autorul consider c un muchi
paralizat poate deveni activ prin ntinderea lui, dac i se aplic o rezisten
3. Schemele globale ale micrii Kabat pe diagonal i pe spiral sunt de
obicei mai eficace, n ceea ce privete facilitarea, dect schemele de
micare pe linie dreapt.
Schemele de exerciii globale prezint avantajul c implic n micare un
numr mare de grupe musculare, tratamentul adresndu-se mai multor
muchi interesai, obinndu-se astfel rezultate mai rapide.
4. Alternarea antagonitilor reprezint o tehnic de mbuntire a metodei
Kabat, care aparine asistentei sale, Brisker:
,,Tehnica alternrii antagonitilor constituie o surs puternic de facilitare.
Ea se bazeaz pe legea de inducie succesiv a lui Sherrington: el a
constatat c la vertebrate, imediat dup provocarea reflexului de flexie,
excitabilitatea reflexului de extensie este mult mrit.
Aceleai fenomene se observ i n micarea voluntar.
Aceast tehnic const n a excita contracia unui muchi i a facilita
contracia lui, prin contractarea n efort a antagonistului su.
EXERCIII PENTRU TRUNCHI
Exerciiile pentru trunchi respect aceleai principii specifice metodei, ele se
fac sub rezisten maxim, pe diagonale i asociate cu micri de rotaie.
- Pacientul n decubit dorsal cu minile deasupra capului, braele sau
trunchiul ndeplinesc o micare de flexie n partea opus, ca n activitatea
de spart lemne.
- Decubit lateral, kinetoterapeutul aezat la spatele pacientului, cu o mn
pe frunte i alta pe genunchi, se opune flexiei totale a trunchiului
(ghemuirii).
- Pacientul n eznd, kinetoterapeutul n faa lui, se opune cu ambele mini
aezate pe umeri, aplecrii nainte a trunchiului.
Micarea aceasta se execut i cu rotaia trunchiului.
Mna dreapt a kinetoterapeutului se opune n acest caz proieciei
anterioare a umrului stng n timp ce mna stng oprete umrul drept s
fie tras napoi.
Micarea pentru trunchi se execut din poziiile decubit dorsal, decubit
lateral, eznd.
Programul Williams pt.centura
musculara a trunchiului

Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu genunchii indoiti,se


face flexia trunchiului pe coapse la 90 grade,fara
indreptarea genunchilor;
Exercitiul 2:pt.dezvoltarea muschilor
gluteali,bolnavul proiecteaza bazinul in sus fara a
ridica coloana;
Exercitiul 3:intinderea pasiva a erectorilor spinali prin
flexia fortata a coapselor pe abdomen,cu
genunchii indoiti,cu mainile pe genunchi,genunchii
pot ajunge la axile;
Exercitiul4:flexia trunchiului dela 90 de grade spre in
fata,in sezand,tinzand cu mainile spre picioare;
Programul Williams

Exercitiul 5:relaxarea tensorului fasciei lata prin


fandari alternative ale membrelor inferioare,cu
flexia genunchiului de sprijin,plecand din pozitia
ghemuit;
Exercitiul 6 :flexia genunchilor la maxim,pornind din
stand in picioare,cu mainile pana spre sol intre
picioare.
(vezi si diapozitivul urmator)
Exercitiiile Armstrong
pt.dezvoltarea centurii trunchiului

Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu bratele deasupra


capului,se ridica picioarele cu genunchii intinsi,la 30
cm de sol si le mentine 2-3 secunde (progresiv,se
pot pune greutati pe picioare-pana la 5 kg) si se
revine lent;
Exercitiul 2:din decubit ventral,se face hiperextensie
brusca a capului,coloanei si membrele inferioare,ca
si cum am vrea sa atingem capul cu
calcaiele,corpul ramanand pe abdomen (se sta
asa 6 secunde) si se revine lent.
Exercitii pentru tratarea piciorului
plat (previn instalarea herniei de
disc)

Masaj al talpii (10 minute);


Gimnastica,dimineata,cu geamul deschis,cu
picioarele goale,pentru supinatie si flexia
metacarpienelor (10-15 minute):
-exercitiul 1-din stand in picioare,ridicare pe marginea
externa a plantelor,cu flexia degetelor si a
antepicioarelor,cu inspir cu bratele lateral,revenire
cu expir;
-exercitiul 2-tot asa,cu ridicare pe partea anterioara a
marginii ext.a plantei;
Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 3-stand in picioare la marginea bancii,pe


calcaie,flexii de genunchi cu bratele inainte,cu
flexia degetelor si ale antepicioarelor;
-exercitiul 4-mers alternativ de 5-10 pasi pe varfuri cu
calcaiele in afara si apoi pe calcaie,cu flexii la al
treilea pas ale trunchiului spre lateral cu tendinta de
a atinge cu mana pamantul,cu genunchii intinsi;
-exercitiul 5-intr-un picior,se rasuceste trunchiul si
piciorul pe latura externa a sa (de 2-3 ori,fiecare);
Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 6-din decubit dorsal,flexia trunchiului spre


genunchi,cu piciorul sprijinit pe marginea
laterala,cu antepicioarele flectate;
-exercitiul 7-mers 2-3 min.pe varfuri,calcaie,mar-
ginea externa,mersul omizii(se tarasc plantele
picioarelor,castigand spatiu prin flexia
degetelor apoi prin avansarea calcaielor)(se
parcurg 20-30 cm);
Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 8-se fac diverse jocuri:


-sezand,se prind cu degetele picioarelor obiecte
(creioane) si se arunca departe;
-se prinde o minge intre picioare si se arunca
departe (din sezut);
-din stand in picioare,se prind obiecte (creioane)
cu degetele de la picioare si se pun pe un scaun;
-mototolirea unui cearsaf cu degetele picioarelor
(apoi si cu punerea unei greutati pe cearsaf);
Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 9-saritul la coarda,pe varfuri,2-3 min;


-exercitiul 10-din stand in picioare,ridicarea pe
varfuri,cu inspir cu bratele lateral, apoi rasucirea
calcaielor spre exterior cu coborarea bratelor cu
expir,ridicare iar pe varfuri cu inspir si ridicarea
bratelor si revenire
- Exercitiul 11-din ortostatism,cu calcaiele apropiate si
varfurile departate,pe varfuri si pe partea laterala a
plantelor-flexia lenta a degetelor si
antepicioarelor.(vezi diapozitivele urmatoare)
DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE I EXTENSIE PENTRU MEMBRELE
INFERIOARE
- Diagonala I Micarea de jos n sus.
Pacientul este n decubit dorsal, cu membrul inferior extins, n abducie, cu
uoar rotaie intern a oldului, piciorul se afl extins n pronaie.
Konetoterapeutul st de partea membrului inferior respectiv mna
omoloag cuprinde piciorul peste faa sa dorsal, astfel nct cele patru
degete se aeaz peste marginea intern a piciorului, cealalt mn se
aeaz pe fata intern a coapsei.
Exerciiul se execut cu genunchiul n extensie i are loc gradat: extensia
degetelor piciorului, flexia dorsal a piciorului i supinaia sa, adducia,
flexia i rotaia extern a coapsei.
ntreg ansamblul de micri se execut sub rezisten.
Micarea de sus n jos.
Din poziia de la sfritul micrii de jos n sus se fac: flexia degetelor,
extensia piciorului, extensia, abducia i rotaia intern a coapsei.
- Diagonala a II-a Pacientul este n decubit dorsal, cu membrul inferior
addus, dincolo de linia median, uor rotat n afar, piciorul n extensie i
supinaie, degetele flectate. Kinetoterapeutul st pe partea membrului
inferior respectiv.
Mna omoloag cuprinde piciorul peste faa sa dorsal, astfel nct cele
patru degete se aeaz peste marginea intern a piciorului, cealalt mn
se aeaz pe faa extern a coapsei.
Micarea: se efectueaz extensia degetelor, flexia dorsal i pronaia
piciorului, flexia coapsei cu abducie i rotaia intern a piciorului.
Micarea are loc n amplitudinea sa maxim.
Variante pentru micrile genunchiului se pot realiza n ambele diagonale.
- La sfritul micrii de sus n jos a diagonalei, se continu extensia
oldului cu flexia genunchiului (n afara mesei de tratament).
n micarea invers se execut mai nti extensia genunchiului, apoi flexia
coapsei cu rotaia intern din momentul n care se ridic de la planul mesei.
- Se execut flexia genunchiului din partea final a celei de a II-a diagonale.
- Din prima diagonal, flexia coapsei este asociat cu flexa genunchiului,
astfel nct se atinge cu clciul (piciorul n flexie) genunchiul opus.
n micarea contrbatarie se ncepe cu extensia genunchiului i se continu
cu extensia coapsei.
METODA BOBATH
Metoda Bobath se adreseaz tratamentului aa-ziselor ,,paralizii spastice.
Mijloacele terapeutice se bazeaz pe dou principii:
- Inhibiia sau suprimarea activitii tonice reflexe, cu rezultatul reduceri i
reglrii tonusului muscular.
- Facilitarea integrrii reaciilor superioare de ridicare i echilibru n
secvena dezvoltrii lor adecvate, urmat de un progres n activitile
elementare.
Este esenial ca n tmpul tratamentului s dm pacientului ct mai multe
senzaii posibile asupra tonusului, posturii i micrii.
Trebuie s-l ajutm cu minile noastre s experimenteze senzaia mai
multor posturi i micri normale diferite.
Poziiile reflex-inhibitori sunt total sau parial opuse posturii iniiale anormale
a pacientului.
Aezarea pacientului ntr-o poziie reflex-inhibitorie nu reduce spasticitatea.
La nceput pacientul rezist i spasticitatea poate fi mai mare dect nainte.
Ajustarea pacientului la noua sa poziie, este cea care d rezultatul dorit.
Odat cu descreterea spasticitii prin meninerea poziiei reflex-inhibitorii,
rezistena cedeaz.
Kinetoterapeutul poate s reduc n acest moment asistena sa pasiv.
La sfrit va fi posibil s ia minile de pe pacient, lsndu-l s-i controleze
singur noua poziie.
n acest mod pacientul i ctig treptat controlul asupra posturii sale
spastice i nva s ias din aceast postur.
Poziiile reflex-inhibitorii sun variabile n funcie de pacient, de forma
spasticitii lui i de vrst.
La fiecare pacient va trebui cutat calea adecva de inhibiie, poziia cea
mai avantajoas pentru libertatea micrilor.
Pentru o mai autentic nelegere, oferim un citat de Bobath: ,,Secretul
tratamentului const n alegerea cu grij i gradarea poziiilor reflex-
inhibitorii, avnd n vedere c pacientul va trebui s le adopte singur, fr
dificultate.
Perioada iniial de rezisten este urmat de o perioad de linite i
ajustare.
METODA KENNY
Concepia lui Eleonor Kenny se caracterizeaz prin:
- Spasmul muscular
- Disocierea neuro-muscular ce apare n antagonistul muchiului n
spasm, care este considerat paralizat.
Prin nefuncionare, acest muchi paralizat ,,se terge din contiina
pacientului devine ,,nstrinat sau divorat de centrul su cortical motor.
- Incoordonarea
- Paralizia muscular
Mijloace terapetice se pune un accent deosebit pe confortul bolnavilor:
aezare, imoblizare, temperatur ambiant, zgomot, socotind c cele mai
mici abateri de la aceste prescripii, sunt condiii care agraveaz spasmul
muscular.
Relaxarea pacientului este foarte important n tmpul procesului de
stimulare.
Procesul de reeducare neuromotorie ncepe de ndat ce spasmul muscular
a cedat mult din intensitate.
n concluzie, metoda vine cu trei noiuni de folos practic:
- Participarea scoarei cerebrale n efectuarea micrii.
- Necesitatea mpiedicrii procesului de incoordonare.
- Lungimea de contracie util a muchilor.
Recuperarea dupa operatiile pe membrele inferioare se face in
conditiile imobilizarii prelungi,a necesitatii reluarii mersului fara sprijin
pe membrul operat (cu carje axilare,apoi canadiene,cadru de
mers,bastoane).
Asimetria in mers duce la asimetria bazinului,a coloanei vertebrale,cu
lombalgii,sciatalgii greu de recuperat.
Exercitiile se fac in pozitie culcat pe spate sau pe o latura,in sezut sau
stand pe piciorul sanatos.
Se doreste mentinerea la membrul afectat a fortei si mobilitatii,
precum si pregatirea reintegrarii sale in ansamblul miscarilor obisnuite
(mers).
Carjele axilare se confectioneaza astfel incat presiunea sa fie
uniforma in axile si pe maini (altfel se pot compresa nervii axilari).
Pregatirea mersului se face prin exersarea ridicarii din culcat in
sezut,si apoi in picioare (atentie la lipotimiile de schimbare brusca a
pozitiei).
Mersul in carje axilare se poate face in 2,3 sau 4 timpi.Urmeaza o
perioada de tranzitie cu carje canadiene.
Ultima etapa este de folosire a bastonului(in mana opusa leziunii,altfel
trunchiul se inclina de partea bolnava)(bastonul are inaltimea de la
pamant pana la mana,cu cotul usor flexat).
Sporturile complementare pentru reeducare
a membrului inf. sunt inotul si ciclismul (se scapa de greutatea
corpului).Se incepe cu bicicleta fixa,folosind mai multa forta la
piciorul sanatos.
Persoanele in varsta,cu tulburari de echilibru, pot folosi un cadru cu 4
puncte de sprijin,cu sprijin pe maini.Cadrul da obisnuinta,si bolnavii
renunta cu greu la el.
Miscari pentru sold,preoperator:
-culcat pe spate:rotarea membrelor inf.,ridicarea cu genunchiul intins
sau cu el la piept;
-culcat pe o parte:rotare,ridicare a membrului inferior;
-culcat inainte:apropierea mainilor de picioare, mers pe palme;
-stand pe scara,departarea de scara,cu fata si cu spatele, genuflexiuni.
Mers :normal,lateral,inapoi;
Stand departat:exercitii de respiratii cu miscari de brate,inclinarea
trunchiului lateral,aplecari, rasuciri;
Culcat pe spate:ridicarea genunchiului spre piept cu rezistenta
manuala sau cu minge medicinala;
Culcat inainte:ridicarea piciorului intins inapoi cu rezistenta,ridicarea
picioarelor inapoi cu o minge medicinala intre genunchi,forfecarea
picioarelor intinse.
Pe genunchi si palme:ridicarea piciorului bolnav intins inapoi.
Culcat pe spate pe lada de gimnastica:ridicarea piciorului intins la
verticala,coborarea piciorului lateral.
Genuflexiuni la scara fixa.
Stand cu latura sanatoasa la scara fixa,cu bratul intins lateral,ridicarea
piciorului intins lateral,impingand o minge medicinala;descrierea unui
cerc,cu genunchiul intins,cu o minge medicinala legata de picior.
Stand cu spatele la scara scara fixa,cu bratele intinse,apucat inapoi,
bicicleta cu o greutate legata de picior.
Pedalare pe bicicleta ergonomica.
Miscari pentru sold,postoperator:
-gimnastica respiratorie cu exercitii de brate,tractiuni la
trapez,mobilizarea gleznelor,ridicarea genunchiului spre
piept,ridicarea bazinului din atarnat,contractii izometrice ale cvadri-
cepsului,ridicarea piciorului intins la verticala,bicicleta,contractia
izometrica la cvadricepsul operat,ale muschiului fesier,ducerea
piciorului lateral cu ajutor,ridicand in sezut cu ajutor,apoi
inpicioare(la 2 sapt.),rotatie interne si externa a gleznei,ridicarea
genunchiului spre piept
-sezand pe marginea patului-intinderea si indoirea genunchilor;mers cu
carje.
Culcat pe spate:ridicarea trunchiului pe palme ,
ridicarea picioarelor intinse cu o minge de 1 kg,
ridicarea genunchilor spre piept cu mingea intre
glezne.
Program preoperator pentru genunchi:
-mers si alergare(si cu genunchii la piept);
-culcat pe spate-ducerea genunchiului spre piept
si revenire fara a atinge cu calcaiul solul;
-ridicarea piciorului intins(si cu rezistenta);
-culcat inainte cu ridicarea piciorului intins;
-sezand-indreptarea genunchilor cu rezistenta
manuala;
-exercitii izometrice;
-cu fata spre scara fixa-genuflexiuni,sarituri pe loc cu
ambele picioare,cu coarda,pe un picior.
Program pentru genunchi postoperator:
-repaus la pat pe atela ghipsata,
-contractii izometrice ale cvadricepsului membrului sanatos(5 min/ora) si
ale membrului operat(2 min/repaus1 min),
-miscarile gleznei si piciorului,
-ridicarea genunchiului spre piept,
-din culcat inainte-ridicarea piciorului operat pe verticala,
-forfecarea picioarelor,
-sezand flexia/extensia genunchilor,
-rotari ale membrului intins,-bicicleta,
-ridicari de trunchi cu piciorul sub scara,
-ridicari pe varfuri,-genuflexiuni,-mers/cu genunchii spre piept.
Recuperarea gambei operate:
-repaus la pat pe atela Braun;
-culcat pe spate-gimnastica respiratorie cu brate;ridicarea genunchiului spre
piept,ridicarea piciorului intins la verticala,bicicleta,rotarea
piciorului,contractii izometrice ale cvadricepsului,ducerea piciorului lateral;
-mers cu doua carje fara sprijin pe piciorul operat;-cizma ghipsata;
-la marginea patului-flexia/extensia genunchiului;-cizma ghipsata de mers;-
scoaterea ghipsului;
-flexia/extensia degetelor ,a gleznei,rotarea piciorului operat;
-ridicari pe varf,calcaie,joc de glezne,genuflexiuni,
urcari/coborari pe scara fixa,mers pe varfuri/pe calcaie
/pe marginea laterala /interna a piciorului/pe palme si varfuri,
pedalare pe bicicleta ergonomica.
Recuperarea gleznei operate:
-repaus pe atela Braun cu atela ghipsata;-cizma ghipsata;
-exercitii ale piciorului sanatos (ridicare,lateral,rotari,bicicleta) si bolnav
(izometrie cvadriceps,genunchi piept,lateral,bicicleta, flexia/extensia
genunchiului din culcat pe burta;
-scoaterea ghipsului;-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-ridicari pe varfuri la scara,apoi cu trecerea greutatii
corpului pe calcaie,joc de glezne,genuflexiuni;-mers cu baston,
-flexia/extensia-degetelor,labei,gleznei,rotari ale piciorului,
rularea talpii,rularea unui prosop sub picior cu degetele,
genuflexiuni,mers pe calcaie,varfuri,pe margini,joc de glezne,
mers fandat,mers pe teren accidentat,pedalare pe bicicleta ergonomica.
Recuperarea piciorului operat:
-imobilizare in aparat ghipsat,-genunchiul la piept,-piciorul la verticala,
-picioarele lateral,departat,-bicicleta,
-flexia/extensia genunchilor,-ridicare in stand pe piciorul sanatos,
-mers cu carje fara sprijin,-cizma ghipsata de mers,
-mers cu carje cu sprijin progresiv,-mers cu baston,
-genunchii la piept,-bicicleta,-scoaterea ghipsului,
-flexia/extensia degetelor,bicicleta,genunchi la piept,ridicarea degetelor de
pe sol,a calcaiului,rularea talpii,rularea talpii pe minge medicinala,ridicari
pe varfuri,calcaie,pe marginile piciorului,pedalare pe bicicleta
ergonomica.
Recuperarea dupa amputatii:
-amputatia ramane ultima resursa terapeutica;
-indicatii de amputatie de membre:boli vasculare(30% cu
diabet),degeraturi,neoplazii,traumatisme, infectii(gangrena
gazoasa),deficiente congenitale (focomelia),diformitati (date de
infectii,arsuri,boli neurologice-ulcere);
-bolnavul trebuie sa dea acordul informat;
-se prefera nivelul standard de amputatie(functional) pentru a fi
protezat(ex:pt.antebrat-la 20 cm de olecran,pt.brat la 20 cm de
acromion,pt.coapsa la 25-30 cm de trohanter,pt.gamba la 14 cm de
genunchi);
-la diabetici si la degete se amputeaza economic;
-suturi fara tensiuni,bine vascularizate-poate fi folosita
si sutura secundara,mioplastia subcutanata a bontului
osos,osteoplastia cu periost,sectiunea nervilor mai sus
de bont;
-protezare imediata a bontului cu atele ghipsate(ce pot
reduce timpul de asteptare pana la protezarea defini-
tiva la 3 luni),pernute gonflabile,proteze de aluminiu
cu pernute gonflabile;
-repaus pe burta intermitent dupa amputatia de coapsa
pt.a evita contractura coapsei in flexie;
-in infectii se lasa bontul de amputatie deschis;
-se poate face retus de bont;
-protezele pot fi din metal,lemn,modulare,rea-
justabile,cu genunchi liber,hidraulice,cu glezne,
cu grade de libertate,cu articulatii de umar,cot,
pronatie,prehensie,cosmetice,miscate dina-
untru sau extern,cu sisteme de blocare,mio-
electrice,cu mana artificiala cu silicon,cu carlig,
pedriatice.
Ortezele:
-previn miscarile nedorite;
-corecteaza diformitatile;
-redistribuie fortele;
-sustin din greutatea corpului;
-asista miscarile;
-ajuta muschii slabi
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-AO este o boala generala;


-se urmareste cresterea circulatiei sanguine periferice,impiedicarea
continuarii obstructiei,
dezvoltarea de colaterale,ameliorarea dezechili-
brului dintre necesitatile de oxigen si aport;
-datorita durerii,bolnavul se misca mai putin;
-repausul la pat si abstinenta de la fumat ameliorea-
za;
-trebuie sa alterneze perioadele de repaus cu cele
de exercitii fizice(8 ore repaus de somn noaptea,
2 ore la pranz);
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-plimbarile-alterneaza cu repaus,se fac pe teren plat,pana a apare


durerea ischemica(claudicatia intermitenta),nu in frig,ploaie sau
caldura mare,cu durata progresiva,dupa repausul de la pranz;
-antrenamentul vascular-pt.imbunatatirea circulatiei
capilare,posturi,pedalare,mers,ridicari pe varfuri,ridicarea/coborarea
membrelor (gimnastica vasculara);
-repaus 10-12 ore pe pat cu capul mai sus cu 20-30 cm sau pe pat
oscilant cu diferenta de 60 gr.
-masaj arterial cu manseta pneumatica asincron cu pulsul
bolnavului(20-30 min,de 3 ori/sapt,3 luni);
-vasotreon-membrul cu AO este supus la sub-si supra-presiuni,intr-un
cilindru,15 min/zi,15 zile;
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-mentinerea constanta a temperaturii camerei la 28 gr.(temp.>32 duc la


ischemie);
-incaltamintea trebuie sa fie larga,moale,cu talpa groasa,elastica,iarna
cu blana,ce impiedica transpiratia piciorului;
-piciorul se spala cu apa calduta,cu sapun neutru,fara alcooluri;
-nu se poarta jartiere;
-unghiile se taie drept ,dupa baie calduta;
-se trateaza micozele ungheale(bai cu permangat1/10 000,de 2-3 ori/zi);
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-balneo-fizioterapie pregatitoare a gimnasticii vasculare;


-masaj-superficial spre extremitati,se incepe in zonele reflexogene
lombare,in caz de gangrene se face de la leziune spre zonele
sanatoase;
-oxigenoterapie-efectul dureaza 60 min prin injectii intraarteriale (40-50
ml in 15 min,de3 ori/sapt);hiperbara(in camere cu oxigen la 3
atmosfere,15 min de 3 ori/zi);
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

hidroterapia-cu apa calda care anuleaza spasmul


arterial sau aplicata pe abdomen si membrul sana-
tos incalzeste membrul bolnav;bai segmentare as-
cendente cu cresterea progresiva a temperaturii
(cu un grad pe min de la 36 pana la 41 grade cand
se tine 15 min);
-impachetari cu parafina sau namol in zonele lom
bare sau chiar pe membre;
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-electroterapie-de inalta frecventa,galvanica, faradic, de frecventa joasa


cu impulsuri;
-undele scurte se aplica pe zonele
lombare(duc la incalzirea in profunzime ce dureaza 3zile),nu se aplica in
tromboflebite;
-galvanic imbunatateste troficitatea tesuturilor prin
modificarea mediului ionic, introducind chiar ioni in organism(iontoforeza
cu KI,histamina,heparina;
-curentii de impuls cu frecventa joasa duc la virarea
mediului intern din acid in neutru,avand actiune analgetica,irigatia de
repaus creste cu 50%-se aplica pe ganglionul stelat,para vertebral si
longitudinal;
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-infrarosiile si ultravioletele se
aplica la plagile sterile,pt.cicatrizare,in tendinite
nevrite,hipodermite,vasospasme;
-ultrasunetele produc vasodilatatie
cutanata si profunda la doze mici(cele mari dau
vasoconstrictie);nu se dau in inflamatii;
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-balneoterapia in AO actioneaza termic,mecanic si chimic(prin CO2,


iod,sulf);
-apele carbogazoase-bai locale si gen.-Buzias,Borsec,Vatra
Dornei,Tusnad,Covasna o data pe an;
-apele sulfuroase au efect in arteriopatiile
diabetice,reumatism,boli renale,gastrointestinale-
Herculane,Calimanesti,Olanesti,Pucioasa-sunt contraindicate in
gangrene;
-apele iodate nu se aplica in gangrene,in boli tiroidiene-
Olanesti,Bazna,Govora;
-CO 2 actioneaza ca un masaj fin,este calmant,
creste hiperemia locala cutanata,fara cea musculara.
SEMIOLOGIE

Flexia activa a genunchiului=135 grade (pasiva


150).
-hipermobilitate in:poliomielita,paralizii,posttra-
umatic;
-hipomobilitate in:redori(partiala) sau ankiloze
(totala);
-ruptura anterioara de menisc=flexia se face pe
15-120 grade;
-ruptura post.de menisc=flexia este intre 0-120;
SEMIOLOGIE genunchi

-flexia activa nu depinde numai de articulatii(ca


la flexia pasiva) ci si de muschi;
-forta de contractie depinde de numarul fibrelor
musculare (de sectiunea transversala-1 cm
patrat dezvolta o forta de 5 kg-ex.:tricepsul
sural are 82 cm patrati si forta de 420 kg);
-sectiunea muschiului nu este uniforma;
-forta depinde si de lungimea muschiului;
-inaltimea la care se poate ridica o greutate este
proportionala cu lungimea muschiului;
SEMIOLOGIE muschi

-muschii se pot contracta sub lungimea de


repaus (abdominali,trapez,deltoid,biceps,fesier)
sau la lungimea de repaus (extensorii capului,
pielosul,pectoralul mare,dorsalul,muschii santu-
rilor vertebrale,adductorii coapsei);
-sunt muschi cu o singura origine si o singura
insertie (ex.brahial anterior);
-cu origini separate si insertii diferite (ex.sterno-
cleido-mastoidian);
-cu origine dubla si insertie dubla (ex.cvadriceps);
-muschi stabilizatori ai miscarii (ex.dorsalul,tensorul
fasciei lata);
SEMIOLOGIE miscare

-miscarea se face in lant,in secventa,in mecanism


reflex:de ex.aplecarea capului se
face prin aplecarea barbiei de muschiul pielos
apoi de aplecare capului de muschiul sterno-
cleido-mastoidian;cand ne asezam pe scaun
muschii spatelui indoaie corpul inainte,muschii
intercostali blocheaza toracele,muschii abdominali
trag toracele spre bazin,psoasul flecteaza coapsa;
-tulburarile sistemului nervos afecteaza contractia,
ca si oboseala sau obisnuinta;
SEMIOLOGIE

-goniometria si dinamometria pot aduce date privind


capacitatea functionala a muschiului;
SEMIOLOGIE

Electrodiagnostic:
-zero-lipsa contractilitatii-degenerescenta totala;
-unu-degenerescenta partiala;
-doi-degenerescenta partiala cu contractilitate
slaba;
-trei-patru-degenerescenta partiala cu contractilitate
favorabila;
-cinci-muschi normal.
SEMIOLOGIE

Electromiografia-pune in evidenta biocurentii


generati de muschi (pune in evidenta si starea
neuronului motor din cornul anterior al maduvei).
Examenul clinic este cel mai important dg.
Scara Pol le Coeur:
-zero-fara forta;
-unu-forta decelabila dar inutila functiei;
-doi-forta utila dar ineficienta;
-trei-forta suficienta pt.o functie uzuala;
-patru-forta normala care se epuizeaza usor;
-cinci-forta normala.
SEMIOLOGIE

Scara Fundatiei Nationale pt.Paralizie Infantila:


-zero-fara contractie;
-unu-contractie modesta fara executarea miscarii;
-doi-miscare posibila numai prin eliminarea gravitatiei;
-trei-miscare posibila contra gravitatiei,fara
opunere de rezistenta;
-patru-miscara posibila contra gravitatiei plus o rezistenta
medie;
-cinci-miscare posibila contra gravitatiei plus o
rezistenta puternica.
Scara mixta clinico-electrica Iordanescu-Baciu:
SEMIOLOGIE

Pozitia bipeda este rezultatul unui ansamblu de reflexe


proprioceptive,ale urechii interne si
vazului,care,impreuna,instiinteaza tot timpul creierul de pozitia
corpului.
Inchiderea ochilor poate accentua deficitul de
echilibru a urechii interne(semnul Romberg).
Reflexele miotatice (greutatii corpului i se opune forta activa a muschilor
si cea pasiva a ligamentelor) sunt indispensabile realizarii pozitiei
bipede.
SEMIOLOGIE

Ortostatismul
Cand contractilitatea muschilor este deficitara,
este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in po-
liomielita).
Genunchiul sta in hiperextensie prin
prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si
prin inextensibilitatea capsulei.
Cand muschii membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru mentinerea
pozitiei verticale,centrul de greutate trece post.de sold si anterior de
genunchi(normal invers).Tricepsul sural impiedica flectarea gleznei
sub greutatea corpului.
Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei absolut necesari pentru
mentinerea ortostatismului.
SEMIOLOGIE
SEMIOLOGIE

In pozitia normala ortostatica,firul de plumb trece prin


protuberanta occipitala externa-proeminenta
cervicalei 7-santul interfesier,iar din profil prin tragus-
mijlocul fetei externe a trohanterului.
Se noteaza cu creionul dermatograf reperele
osoase(apofize spinoase,trohanter,spinele iliace
etc).
In traumatisme apar edeme,echimoze;in cervicartroze
si coaste cervicaleapar pernele
supraclaviculare.
Congenitale si ereditare

Traumatice

Infectioase

Reumatice

Endocrine

Carentiale

Distrofice
Scolioza poate fi compensata sau decompensata (firul de plumb nu
mai trece prin pliul interfesier),poate fi cu o curbura mica sau
mare,sau chiar cu mai multe curburi,benigne (reductibile) sau nu (nu
se reduce cu apasare).
La suspendarea cu capastru Glisson,dupa Friedland,scolioza poate fi de
gradul:
-unu-reductibila la atarnare;
-doi-fixata,care se poate corecta;
-trei-fixata osos.(Putem face noi intinderea coloanei bolnavului prin
tractiuni sau flexii,in lipsa capastrului.)
SEMIOLOGIE scolioza

Scolioza simptomatica din hernia de disc se instaleaza brusc,dupa efort


de ridicare,este unica,necompensata,ireductibila,este
antalgica,incercand sa indeparteze radacina comprimata si
inflamata de protruzia discala.
Scolioza din hernia de disc poate fi directa sau incrucisata,in functie de
pozitia nucleului pulpos (intern sau extern de radacina nervului
spinal).
LORDOZA

Este de obicei lombara,dar poate fi cervicala sau


generala(miopatii);
Poate fi doar o atitudine lordotica,de compensare
in ortostatism,care dispare in clinostatism (vezi la
femeile care poarta tocuri inalte);
Lordozele din dezechilibrul dinamic
(rahitism,obezitate,sarcina,tumori abdominale) se
datoreaza unui compromis intre extensorii si flexorii
trunchiului;
Poate fi si o disparitie a lordozei lombare
fiziologice(spatele drept Malmros in hernia de disc).
Compensatie statica

Neurologice

Dezechilibru dinamic

osoase (fixe)
SEMIOLOGIE

Ceafa este rigida in fracturi ale coloanei cervicale,in morbul Pott


(tuberculoza osoasa a coloanei vertebrale);
Gatul este scurtat in fracturile-luxatie cervicale (semnul Fauquel);
Capul este infundat in umeri in lipsa unor vertebre;
In nevralgia cervico-brahiala din artroze sau hernii de disc,membrul
superior are atitudine caracteristica-umar ridicat,bratul in
abductie,antebratul flectat sprijinit de mana sanatoasa si capul
inclinat spre partea dureroasa;
SEMIOLOGIE

In fractura vertebrei C 7,antebratul este flectat,bratul in abductie iar


adductia este imposibila (semnul Jolly);
In spondilita ankilopoietica,coloana vertebrala nu mai are curburi
(semnul Strumpel);
Privit de sus,linia biacromiala trebuie sa se suprapuna peste cea
bitrohanteriana;
Coastele cervicale,calusurile vicioase pot da compresiuni vasculo-
nervoase in defileul toracic superior,aparand edeme,paloare sau
cianoza la membrul superior;
Semiologie

In plegii,pielea este umeda,palida si cianotica,apar atrofii musculare;


Deviatiile coloanei vertebrale se pot observa prin fotografieri in
spatele unui cadru cu fire metalice paralele si echidistante (tehnica
Ludu) in diferite pozitii si la timpuri diferite (reperele osoase sunt
marcate cu creion dermatograf);
Reperele osoase sunt:apofizele spinoase vertebrale,varful si spinele
omoplatilor,spinele iliace,crestele iliace si unghiurile costale;
SEMIOLOGIE

Spinoasele C 7,D 10,11 sunt mai proieminente


primele patru lombare se palpeaza bine;
Linia prin varfurile omoplatului trece prin
varful spinoasei D 9;
In morbul Pott,vertebrele sunt mai proiemi-
nente in dreptul leziunii (semnul treptelor de
scara Menard);
In spina bifida,se poate intra cu degetul intr-o
depresiune in loc de apofiza spinoasa;
Semnul sonetei-in sciatica-hernie discala-durere
paravertebrala la apasare,cu iradiere pe traseul
radacinii nervoase;
SEMIOLOGIE

Punctele Valleix dureroase la palpare, in sciatica:


-paraspinos;-lombar;
-sacroiliac;-fesier;
-trohanterian;
-la mijlocul crestei iliace;
-la treimea sup. si inf.a coapsei;
-rotulian(pe fata post.-ext.a genunchiului);
-peronial (marginea post a capului peroneului);
-maleolar extern;
-ahilean;-calcanean;
-medio-plantar.
SEMIOLOGIE

Semnul Borelini-durere la apasarea pe artera iliaca


(pozitiva la 80% din herniile discale);
Manevra Meaghi-durere la compresiunea latero-
laterala a toracelui,in spondilita
ankilopoietica(inflamatii ale articulatiilor costo-
vertebrale);
Manevra Menard-se palpeaza cu palma in sus sub
apofizele vertebrelor bolnavului asezat in pat-la
locul bolii,vertebra este dureroasa si imobila (semnul
Huc);
SEMIOLOGIE

In poliomielita,musculatura paravertebrala este


atona;
Abcesele reci(tbc) se palpeaza paravertebral
anterior-cervical sup.,inf.,fosele
iliace,inghinal,coapsa intern;
Abolirea reflexelor cutanate indica intreruperea
arcului reflex cortico
medular(sectiunea maduvei
spinarii,polio,mielite,polinevrite);
Reflexul achilean poate fi abolit in hernia discala L5-
S1;
SEMIOLOGIE
coloana vertebrala normala

segmentul flexia extensia inclinarea rotatia


cervical 70% 60% 30% 75%
toracal 50% 55% 100% 40%
lombar 40% 30% 35% 5%
general 160% 145% 165% 120%
SEMIOLOGIE

Semnul Radulescu-disparitia hiperextensiei pasive


vertebrale cand se ridica corpul in atarnat de
picioare (datorita durerii,coloana vertebrale nu se
lordozeaza);
Semnul Soto-Hall-durere la flexia coloanei,bolnavul
stand in decubit dorsal;
Semnul Neri-flexia genunchiului la flexia coloanei
bolnavului in sezut (datorita durerii);
Manevra Kernig-flexia genunchiului la flexia capului
si trunchiului pe bazinul bolnavului in decubit dorsal
(datorita durerii date de elongatia sacului dural si a
radacinilor nervilor rahidieni;
SEMIOLOGIE

Semnul Lasegue-durerea coloanei la flexia


membrului inferior (cu genunchiul intins )pe coapsa;
Semnul Sicard-durerea coloanei la dorsiflexia
piciorului pe gamba;
Manevra Bechterew-durerea coloanei la ridicarea
de pe planul patului a membrului inferior sanatos (in
herniile discale mediane);
Manevra Bonet-durerea coloanei la tripla flexie
exagerata picior-gamba-coapsa-bazin-abdomen;
SEMIOLOGIE

Semnul Anghelescu-este imposibila pozitionarea pe


cap si calcaie;
Semnul Amoss-bolnavul cu afectiune vertebrala
,cand se ridica din pat,se sprijina cu palmele
inapoia sezutului;
Semnul Dejerine-semnul stranutului-durere la
stranut,tuse,prin cresterea presiunii lichidului cefalo-
rahidian si deci cresterea presiunii sacului dural;
SEMIOLOGIE

Semnul Demianoff-bolnavul cu lumbago nu poate


ridica membrele inferioare intinse cu mai mult de 10
grade de planul patului;
Semnul Allajouanine-Thourel-bolnavul nu poate
merge pe calcaie in hernia discala L4-L5 prin
paralizia muschilor extensori piciorului;
Semnul Chiray-Roger-bolnavul cu hernie discala L5-
S1 nu poate sta pe varfuri;
Regula celor trei planuri-J.Piollet:liniile prin:spina iliaca ant-
sup.,spina iliaca post.sup. si ombilic- sunt echidistante;
-linia prin spinele iliace ant.si post.de aceeasi parte face cu
orizontal un unghi de 12grade:
SEMIOLOGIE bazin

Semnul Roux-regiunea trohanteriana este aplatizata


prin fractura cavitatii cotiloide si infundarea
trohanterului;
Semnul Destot-echimoze perineale in fracturile
cavitatii cotiloide;
Semnul Ingelbrans-aparenta scurtare a membrului
inferior in sacro-coxalgie;
In spondilolistezis,lordoza este foarte accentuata si
regiunile fesiere sunt aplatizate;
SEMIOLOGIE bazin

Hipertonia musculaturii paravertebrale sacro-iliace


apare in tuberculoza sacro-iliaca ;
Hipotonia musculaturii fesiere apare in afectiunile
traumatice,inflamatorii,tumorale sau paralizii ale
centurii pelvine;
Repere osoase la bazin:spinele iliace ant.si
post.,crestele iliace,spinoasa L5,coccis(varful pliului
interfesier),trohanterii,tuberozitatile ischiatice si
simfiza pubiana;
Paralelogramul
Neugebauer-Ribemont
este format din orizontala
care uneste punctele cele
mai inalte ale crestei iliace
cu orizontala prin varfurile
marilor trohantere
SEMIOLOGIE bazin

Rombul lui Michaelis este delimitat de apofiza spinoasa L5-varful


sacrului spinele iliace posterosuperioare;este f.evident la femei;la
barbati este sub forma unui triunghi cu varful in sus;normal,cele doua
triunghiuri,drept si stang,din care este format rombul Michaelis,ar
trebui sa fie egale;diagonalele rombului sunt in jur de 10 cm;
In scolioza, triunghiul din romb dinspre convexitate este mai mic;
In lordoza,unghiul superior din romb devine obtuz prin coborarea
varfului L5;
SEMIOLOGIE bazin

Semnul Hertz-durere la articulatia sacro-iliaca prin


extensia coapsei pe bazin;
Semnul Nachles-durerea la articulatia sacro-iliaca
apare la tractiunea coapsei in jos cu bolnavul in
decubit ventral cu coapsa atarnand;
Semnul Erichsen-durere in articulatiile sacroiliace la
comprimarea latero-laterala a bazinului;
SEMIOLOGIE-bazin

Fluctuenta-la palpare se pot simti pungi cu lichid


(abcese calde sau reci),putand apare si cresterea
temperaturii cutanate locale (se ia cu dosul mainii);
Se pot decela si formatiuni tumorale,se pot face si
tuseul rectal si vaginal pentru a palpa
tumori,abcese sau fracturi ale oaselor si articulatiilor
bazinului;
Semnul Gosselin-in fracturile de bazin,abductia
membrului inferior este dureroasa;
SEMIOLOGIE-bazin

Semnul Nove-Rendu-in sacralizare,este imposibila


flexia genunchilor peste 90 grade,la bolnavul in
decubit lateral;
Semnul Larrey-durere in artic.sacro-iliaca la
apasarea bolnavului pe umar (pozitionat in sezut) in
sacro-coxalgie sau ridicarea bolnavului de pe
scaun si lasarea lui la loc brusca;
Semnul Campbell-la flexia coloanei,bazinul ramane
fix datorita durerii in sacro-coxalgie;
SEMIOLOGIE-bazin

Mersul in sacro-coxalgie este pe varful piciorului bolnav,cu flexie


usoara a gambei si coapsei (ca artic.sa fie cat mai putin mobilizata);
Semnul Mennel-dureri de sacro-coxalgie la rasucirea trunchiului;
Manevra Duvernay-in sacro-coxalgie,bolnavul stand pe membrul
sanatos,nu poate face flexia coapsei bolnave decat daca se sprijina
cu mana de ceva din jur;
SEMIOLOGIE-sold

In luxatia congenitala de sold sunt semnele:


-Ombredanne-o scandura asezata pe genunchii flectati,se inclina spre
partea bolnava;
-Peter-Bade-plicile de pe fata interna a coapsei bolnave sunt mai sus
decat pe partea sanatoasa;
-Lance-fanta vulvara este indreptata spre partea bolnava;
Afectiunile soldului creaza fenomene compensa-
torii ale celorlalte segmente,deaceea pozitia de examinare este
foarte importanta;
SEMIOLOGIE-sold

Flexia coapsei poate fi semnul unei psoite;


Flexia+abductia+rotatia externa a coapsei poate fi
intalnita in artrita de sold;
Scurtarea coapsei se gaseste in luxatia de sold;
In afectiunile coapsei apare atrofia musculatu-
rii fesiere si a coapsei,aparand evident marele
trohanter;
In artritele acute apare contractura reflexa a
adductorilor;
SEMIOLOGIE-sold

Tumefactia apare in tumori,infiltrarea tesuturilor


moi,abcese,higrome(bursite);
In abcese acute,pielea este rosie si calda, in
abcesele reci,pielea este intinsa si alba,iar in tumori
pielea are o culoare galbena,cu reteaua venoasa
bine dezvoltata;
Fistulele se datoreaza unui proces inflamator sau
micoza;
SEMIOLOGIE-sold

Luxatiile de sold:
-iliaca=adductie+rotatie int.+scurtare a coapsei;
-obturatorie=abductie+flexie+rotatie ext.;
-pubiana=extensie+abductie+rot.ext.;
-ischiatica=flexie+adductie+rot.int.
In fracturile superioare ale femurului:
-medio-cervicale=rotatie ext. usoara;
-cervico-trohanteriene=rotatie ext.mare-marginea ext.a labei piciorului
sta pe planul patului.
SEMIOLOGIE-sold

Plagile din zonele patrulaterului Delorme si a


triunghiului Langenbeck pot fi intraarticulare.
Patrulaterul Delorme este format din linia
intertrohanteriana ant.unita prin 2 linii cu 1/3 mijl.a
arcadei femurale.
Triunghiul Langenbeck este format dintr-o linie
spino-ischiatica,o linie spino-trohanteria-
na tangenta la marele trohanter si o linie paralela cu
ischionul.

S-ar putea să vă placă și