Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CHIRURGICALE
REABILITARE=capacitatea psiho-somatica a
organismului de a se readapta noii situatii de
existenta.
DEFICIENT=persoana diminuata fizic (senzorial si
motor),psihic(intelectual,caracterial),social si
profesional.
INFIRM=deficient permanent.
INVALID=deficient incapabil de a presta o munca
remunerata.
RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE
MIJLOACE FIZICE=balneo-climatologie,fiziotera
pie,masaj,gimnastica medicala,terapie ocupa-
tionala,ergoterapie.
RECOMANDAREA pentru folosirea mijloacelor fizice
se face de specialistul internist,neuropsi-
hiatru,reumatolog,cardiolog,pneumolog,ftizi-
olog,pediatru,ortoped,traumatolog,chirurg,
balneolog.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Sportul curativ
Competitia ambitioneaza fizic si psihic pe cei
decazuti moral.Se organizeaza competitii pe
categorii de deficienti si chiar olimpiade.
Kinetoterapeutul nu este omul orchestra,
bun si pentru reeducarea cardiacilor si a
pulmonarilor,a reumaticilor,a neuropatilor si
a raumatizatilor,a celor operati etc.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
PARAMETRI GENERALI:
-tipul si specificul deficientei;
-varsta pacientului;
-capacitatea fizica generala;
-profesiunea de reincadrare.
Dupa masurarea capacitatii maximala prezente,
se incepe programul cu 30-50% din capacitate.
Programul poate varia intre 2 si 6 ore (la cei pu-
ternici-6,la mijocii-4,la cei slabi-2 ore zilnic).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Program postoperator:
-in primele 24 de ore,bolnavul este imobilizat la
pat,nu se fac miscari;
-dupa 24 de ore,se face gimnastica respiratorie,
si generala,contractii izometrice,posturi alter-
nante;
-dupa 48 de ore,se incep miscari active si pasive.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
PRINCIPII DE APLICARE A
KINETOTERAPIEI:
-se incepe cat mai precoce pt.a
preveni instalarea unor gesturi
vicioase compensatorii;
-se gradeaza efortul pacientului,fara
depasirea nivelului functional
actual,ce poate duce chiar la
reintoarcerea din program;
-se continua pana la recuperarea
integrala, intreruperile duc la
regres;
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
In decubit ventral:
-exercitii de respiratie libera,miscari de cap/gat
(inclinari si rasuciri stanga si dreapta-2x4);
-miscari din articulatia gleznei (flexii,extensii,cir-
cumductii);
-contratii izometrice ale muschilor fesieri.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-rotari,balansari inainte/inapoi,simultan/alternativ,
ducerea in sus a bratelor;
-ducerea mainilor la umeri prin fata si prin lateral;
RECUPERAREA membrului
superior
-genuflexiuni la spalier;
-deplasarea mainilor din sipca in sipca;
flexii/extensii de cot,pronatii/supinatii;
-mers pe genunchi si pe coate.
RECUPERAREA umarului si
toracelui
Reeducarea prehensiunii:
-globale cilindrice(digito-palmara):
-intre police si index,abductoare si adductoare;
-de opozitie;
-de agatare;
-in ciocan,in care policele se afla pe axul
obiectului ,
depinde de tipul afectiunii,este mai mult calitativa,
incepe cu flexii/extensii,abductii/adductii ale articulatiilor
metacarpo-falangiene,pt.asuplizarea ligamentelor
colaterale ale acestor articulatii.
RECUPERAREA mainii
Preoperator:
-sezand-inchiderea si deschiderea mainii,depar-
tarea si apropierea degetelor,rotarea pumnului,
pronatia/supinatia cu rezistenta;
-sezand cu antebratele pe o masa,cu mainile in
afara-flexia/extensia,rotarea pumnului,apoi cu
rezistente(hantele de 1 kg in maini,apoi manu-
ala);mers pe palme si genunchi;
-atarnand la spalier,coborare si ridicare din treapta
in treapta.
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj
Masajul mainii
Se lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana pacientului
A. Fata palmara
1. efleurajul initial sens ascendent de la degete spre palma
2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe eminenta tenara
si
hipotenara
3. frictiune cu marginea cubitala pe degete
- cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma
4. vibratii - alunecari vibrate
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectatenuiele
7. efleurajul final
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj
B. Fata dorsala
1. efleurajul initial sens ascendent de la degete spre palma
2. presiuni cu degetele in spatiile intermetacarpiene
3. framantat sub forma scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetacarpiene
4. frictiune cu marginea cubitala pe degete
- liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene
5. vibratii - alunecari vibrate
6. efleurajul final
Masajul mainii se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor
invecinate.
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj
Masajul articulatiei
pumnului/cotului/gleznei/genunchiului
Efleuraj longitudinal, transversal, in jurul capetelor
osoase/maleolelor
Frictiuni - transversal pe directia formatiunilor
ligamentoase de la acest nivel
Vibratii
Efleuraj
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj
Masajul piciorului
1. efleurajul initial forma longitudinala - de la degete spre calcai
simultan
o mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara
- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala
2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe fata plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetatarsiene
3. frictiune cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe fata
plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(nuiele)
7. efleurajul final
Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor
invecinate.
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj
Masajul capului
1. efleuraj cu degetele rasfirate de la linia mediana spre frunte,
lateral spre
urechi, spre occiput
2. geluire dupa aceleasi directii ca mai sus
3. frictiuni executate temeinic pe toata suprafata pielii paroase a
capului
4. vibratii cu degetele rasfirate dupa aceleasi directii
5. percutat capicaturi de ploaie
6. efleuraj final
7. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
Beneficiile terapiei prin masaj
Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia devine mai
rapida si superficiala, iar digestia se incetineste.
Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile
prihosomatice arata modul in care factorii de stres pot cauza
migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcere peptice etc.
Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate de stres.
Teparia calmanta si relaxanta prin masaj poate ajuta contracarind
toate aceste efecte.
Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajul trezeste simtul
tactil, simtul primar al corpului, el aduce oamenii aici si acum si ii
indeparteaza de tensiunea generata de preocuparea constanta a
mintii cuprobleme.
De asemenea, detensionarea musculara poate conduce la
eliberarea de emotii reprimate.
Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusiv constipatia,
artrita, astmul, sinuzita, precum si dureri minore sint citeva din
problemele care se amelioreaza in urma terapiei prin masaj.
Beneficiile terapiei prin masaj
-infrarosiile si ultravioletele se
aplica la plagile sterile,pt.cicatrizare,in tendinite
nevrite,hipodermite,vasospasme;
-ultrasunetele produc vasodilatatie
cutanata si profunda la doze mici(cele mari dau
vasoconstrictie);nu se dau in inflamatii;
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):
Electrodiagnostic:
-zero-lipsa contractilitatii-degenerescenta totala;
-unu-degenerescenta partiala;
-doi-degenerescenta partiala cu contractilitate
slaba;
-trei-patru-degenerescenta partiala cu contractilitate
favorabila;
-cinci-muschi normal.
SEMIOLOGIE
Ortostatismul
Cand contractilitatea muschilor este deficitara,
este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in po-
liomielita).
Genunchiul sta in hiperextensie prin
prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si
prin inextensibilitatea capsulei.
Cand muschii membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru mentinerea
pozitiei verticale,centrul de greutate trece post.de sold si anterior de
genunchi(normal invers).Tricepsul sural impiedica flectarea gleznei
sub greutatea corpului.
Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei absolut necesari pentru
mentinerea ortostatismului.
SEMIOLOGIE
SEMIOLOGIE
Traumatice
Infectioase
Reumatice
Endocrine
Carentiale
Distrofice
Scolioza poate fi compensata sau decompensata (firul de plumb nu
mai trece prin pliul interfesier),poate fi cu o curbura mica sau
mare,sau chiar cu mai multe curburi,benigne (reductibile) sau nu (nu
se reduce cu apasare).
La suspendarea cu capastru Glisson,dupa Friedland,scolioza poate fi de
gradul:
-unu-reductibila la atarnare;
-doi-fixata,care se poate corecta;
-trei-fixata osos.(Putem face noi intinderea coloanei bolnavului prin
tractiuni sau flexii,in lipsa capastrului.)
SEMIOLOGIE scolioza
Neurologice
Dezechilibru dinamic
osoase (fixe)
SEMIOLOGIE
Luxatiile de sold:
-iliaca=adductie+rotatie int.+scurtare a coapsei;
-obturatorie=abductie+flexie+rotatie ext.;
-pubiana=extensie+abductie+rot.ext.;
-ischiatica=flexie+adductie+rot.int.
In fracturile superioare ale femurului:
-medio-cervicale=rotatie ext. usoara;
-cervico-trohanteriene=rotatie ext.mare-marginea ext.a labei piciorului
sta pe planul patului.
SEMIOLOGIE-sold