Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ECONOMIC 3
CURS - 1
DEFINIREA I CONSTITUIREA FIRMEI
Dovada de disponibilitate se elibereaza chiar si in ziua depunerii, sau cel tarziu a doua zi,
daca verificarile si rezervarile efectuate sunt pe aria unui judet.
In restul cazurilor, dovada disponibilitatii si rezervarii frmei poate dura cateva zile.
Aceasta dovada este valabila trei luni de la data inregistrarii acesteia la Registrul
Comertului.
Dovada de disponibilitate se obtine contra cost.
DEFINIREA I CONSTITUIREA FIRMEI
Dovada sediului social se face cu unul din urmatoarele acte (in original sau in copie,
dupa caz):
- contract de comodat, autentificat de un notar public sau de un avocat, la care este
anexat
si o copie dupa actul doveditor;
- contract de inchiriere sau subinchiriere (in cazul persoanelor fizice, acesta trebuie
inregistrat la organele fiscale locale in 15 zile de la data semnarii; in cazul persoanelor
juridice, nu este necesara inregistrarea la organele fiscale);
- contract de vanzare-cumparare (intabulat);
- contract de schimb (intabulat);
- contract de donatie (intabulat);
- contract de concesiune (intabulat);
DEFINIREA I CONSTITUIREA FIRMEI
Daca spatiul pentru sediul social al noii firme a fost mai inainte utilizat de o alta
societate comerciala ca spatiu comercial, trebuie convinsa societatea in cauza sa isi
schimbe sediul social.
Daca nu se obtine acest lucru, trebuie solicitata radierea sediului vechii societati din
Registrul Comertului, procedura fiind foarte anevoioasa si de durata.
In acelasi sediu pot functiona mai multe societati comerciale.
Pentru aceasta trebuie indeplinita cel putin una din urmatoarele conditii:
- cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului care va fi sediul societatii;
- imobilul permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;
- cel putin o persoana este asociat in fiecare din societati.
DEFINIREA I CONSTITUIREA FIRMEI
Conform Legii 31/ 1990 (art. 6, alin. 2), NU pot fi fondatori persoanele
care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru
gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune,
delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru
infractiunile prevazute de Legea nr. 656/ 2002 (privind revenirea si
sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de
prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si
completarile ulterioare), pentru infractiunile prevazute de art. 143 - 145
din Legea nr. 5/ 2006 (privind procedura insolventei).
DEFINIREA I CONSTITUIREA FIRMEI
Conform Legii 31/ 1990 (art. 161, alin. 2), NU pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, isi pierd
automat aceasta calitate:
- rudele sau afinii, pana la al patrulea grad inclusiv, sau sotii administratorilor;
- persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu
sau o remuneratie de la administratori sau de la societate, sau ai caror angajatori sunt in
raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu societatea unde ei vor sa fie cenzori;
- persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv
al consiliului de supraveghere si directoratului, in baza Legii 31/1990 (art. 153 alin. 14);
- persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor cenzor, au atributii de control in cadrul
Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice (cu unele exceptii prevazute expres in
lege).
DEFINIREA I CONSTITUIREA FIRMEI
Producia este cel mai important proces din lanul valoric al unei
companii productoare, iar calitatea i competitivitatea pe pia a
produselor rezultate din procesul de producie este decisiv. Pentru
ndeplinirea acestor deziderate este esenial eficiena sistemului
informatic de gestiune a activitii.
Componentele importante, precum i definiiile acestora,ce stau la
baza produciei sunt prezentate n Fig. 1.
PLANUL DE PRODUCIE
PLANUL DE PRODUCIE
managementul cererii este procesul prin care ntregul plan de producie este desprit n uniti mici
de timp, cum ar fi producia saptmnal sau chiar zilnic, pentru a face fa cererilor pentru produsele
specific.
planificarea detaliat se folosete de managementul cererii pe post de intrare pentru a planifica
producia. Metodele de planificare detaliat depind de mediul de producie.
producia utilizeaz planificarea detaliat pentru a face managementul operaiunilor zilnice ca s
raspund unor ntrebri de genul Ce ar trebuii s producem? i De ce for de munc avem nevoie?.
managementul necesarului de materiale determina cantitatea i momentele cnd materia prim
trebuie comandat.
achiziiile preia cantitatea i momentele cnd trebuie fcute comenzi de la managementul necesarului
de materiale i creeaz comenzi de achiziie pentru materia prim necesar i o transmite la furnizorii
corespunztori.
PLANUL DE PRODUCIE
ANTECALCULAIE PRODUSE
Aplicarea celor dou cote: cot cheltuieli de aprovizionare i cot cheltuieli generale
pe societate produc i ele alterri a costului real al produsului.
Cota cheltuieli de aprovizionare se compune practic din cot cheltuieli transport care
este cea mai mare i cot cheltuieli serviciu aprovizionare. Se poate renuna la cota
cheltuieli de transport, dac n momentul introducerii materialului n gestiune la
valoarea facturat se va aduga i costul transportului ce revine unitii de produs.
Un material aprovizionat din import va avea cheltuielile de transport mult mai mari
fa de un material aprovizionat de la o firm vecin.
De asemenea se poate renuna i la cota cheltuieli generale pe societate dac se vor
stabili diveri inductori prin care se vor repartiza (induce) cheltuielile efectuate de o
direcie n cheltuielile centrului de producie direct productiv.
ANTECALCULAIE PRODUSE