Sunteți pe pagina 1din 50

Seruri, Imunoglobuline,Vaccinuri

(LP1)

Lucrari Practice
Departamentul Clinic 2, Disciplina Epidemiologie
UMF Carol Davila

1
Cuprins LP Epidemiologie
1. Generalitati-Seruri,Imunoglobuline, Vaccinuri
2. Programul National de Imunizari (PNI)
3. Vaccinul Hepatitic B
4. Vaccinul Poliomielitic
5. Vaccinul DTPa, Masuri in plaga cu potential tetanigen
6. Vaccinul ROR, BCG, Testarea PPD
7. Investigatia epidemiologica in focarul de boli infectioase
8. Masuri in caz de accident profesional cu expunere la
sange/fluide biologice
9. Curatenia, Dezinfectia, Sterilizarea

2
Imunitate artificiala pasiva
Prin adm de preparate biologice:
- seruri
- imunoglobuline
contin Ac: antibacterieni, antivirali,
antitoxici:
im. de tip umoral - instalata rapid ,de
scurta durata (pe perioada circulanta a Ac
in singe).
3
Seruri imune
(Seroprofilaxia/Seroterapia)
Def. Seruri:
- Solutii de Ac obtinute din serul
animalelor mari (cai) in urma imunizarii
cu antigene specifice.
- Serul - purificat si concentrat prin metode
fizice si chimice.

4
Administrarea serurilor
Doza variaza:
- greutatea corporala, (ml/kgc)
- varsta,
- forma clinica a bolii,
- scopul administrarii.
Scop:
- Profilactic: tetanos, rabie se adm. in per de incubatie a
bolii
- Tratament: la debutul primelor simptome: tetanos,
difterie, botulism, antrax.

T1/2 conc max Ac: 3 - 5 zile


Durata de protectie: 10 - 16 zile,
5
Administrare
IM la nivelul m. deltoid sau cvadriceps
asigura o rezorbtie buna, cu instalare
rapida a rezistentei imune pasive.
SC - rar rezorbtie mai lenta, uneori in
scop profilactic,
IV exceptional doar in serviciile de
Terapie Intensiva,
Intra-rahidian exceptional, in meningitele
cloazonate.
6
Clasificarea serurilor - in functie de
modul de actiune

1. Antitoxice ser antidifteric, antitetanic,


antibotulinic
2. Antibacteriene contin Ac de tip:
aglutinine, precipitine, lizine, opsonine,
bacteriotropine - serul antistreptococic

7
Clasificare (cont.)
3. Mixte cu actiune antitoxica si
antibacteriana: serul anticarbunos.

4. Antivirale serul antirabic

5. Antiveninoase serul antiviperin

8
Dezavantaje utilizarea serurilor
Reactiile (accidentele) serice:
- reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la
persoanele cu teren atopic.
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f):
cantitatea de ser adm.
reactivitatea organismului
existenta unei sensibilizari anterioare risc mai
mare la o a doua adm de ser.
9
Serurile imune
Reactii serice
1.Reactii serice imediate:
a. Reactia generala nespecifica:
- In prima ora de la adm serului
- Cauzata de pirogeni nespecifici,
- Febra, frison, agitatie, durere, caldura la locul
adm.
- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice, comprese locale).

10
Reactii serice imediate
b. Socul anafilactic
- Gravitate extrema, imediat dupa inocularea serului

- La persoane cu teren atopic sau care prezinta sensibilizare datorata


administrarii anterioare de ser.

- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE:


- Hipersensibilitate vasculara, senzatie de caldura, eruptie urticariana,
edem glotic, bronhospasm, dispnee, cianoza, IRespA, fenomene de
soc periferic (hTA, puls filiform)

Necesita interventie medicala de urgenta:


- adm de adrenalina (epinephrine sol 1:1000, > 12 ani: 0,5 ml) IM,
- HHS (> 12 ani: 200 mg) - IM sau adm lenta IV,
- antihistaminice (chlorphenamine, > 12 ani:10 mg) IM sau lent IV,
- transfer ATI.

11
Reactii serice
2. Reactii serice tardive
a. Reactia de sensibilizare locala
fenomenul Arthus datorata CIC
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi
loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- apare ca o reactie inflamatorie locala,
uneori cu evolutie spre gangrena si
necroza.

12
2. Reactii serice tardive
2b. Reactia generala Boala serului
- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara
- Ca urmare a formarii Ac anti-ser, fata de proteinele
serului heterolog formare de complexe imune Ag-Ac -
se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului
- Subfebrilitate, eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa, edeme la nivelul fetei, eventual edem
glotic, artralgii, fenomene nervoase de tipul nevritelor
periferice
- Necesita tratament: antitermic, analgezic, antihistaminic
- Stari grave: Prednison: 1 mg/kgc, tratament de scurta
durata.

13
Reactii serice
Preventie
A. Anamneza
persoane cu teren alergic (urticarie, astm, alergii
alimentare)
persoane care au primit ser heterolog in antecedente
(ser antidifteric, antitetanic),
expunere profesionala: in laboratore unde se lucreaza
cu seruri.
B. Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser, cu dilutii
diferite:
a. Testul conjunctival: 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival, conc. 1/10 sau 1/100, > 30 min citire, R +
daca: congestia conjunctivei oculare
- Nu! la copii mici, la persoane cu afectiuni oculare

14
Testarea sensibilitatii - Seruri
b. Testul cutanat
- O pic de ser diluat, conc. 1/10 sau 1/100 -
pielea decontaminata cu alcool, se efect cu un
ac steril 2-3 scarificatii superficiale, citire > 30
min, R + daca: congestie locala (2-3 mm) in jurul
liniilor de scarificare.
c. Testul intradermic
- Inoculare strict i.d. a 0.1 ml ser terapeutic diluat
1/100 sau 1/1000, > 30 min se citeste: R +
daca: congestie locala de 2-5-10 mm +/- edem,
uneori lipotimie, hTA
15
Daca Anamneza si Teste Negative
Se administreaza Schema minimala:
Se injecteaza 0.25 ml ser dilutie 1/10 SC, > 30
min, daca R neg. se continua cu
0,25 ml ser nediluat, SC. citire > 30 min R in
lipsa reactiei
1 ml ser nediluat, SC, > 30 min, in lipsa reactiei
IM - restul cantitatii de ser
Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de
desensibilizare treptata.
16
Anamneza sau Teste Pozitive
Desensibilizare Treptata
B. Schema lenta tip Besredka
Se adm ser purificat/concentrat

Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre


inj. (min)
1/100 0,2 sc 30
1/100 0,4 sc 30
1/100 0,6 sc 30
1/10 0.2 sc 30
1/10 0.4 sc 30
1/10 0.6 sc 30
Ser nediluat 0.2/0.4/0.6/1.0 sc 30

Ser nediluat Restul cantitatii IM 30


17
!!!Administrare Ser
Doar:
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc.

18
Seruri in utilizare
In SUA serul antidifteric si antibotulinic
In Romania ser antirabic, antidifteric, antitetanic,
anticarbunos (produse autohtone), ser antibotulinic si
antiviperin (produse de import)
Ex: Adm ser antidifteric:
- recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 0.03 Ul/ml) +
- testare la ser si eventual desensibilizare
Dozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20.000 UI - forme medii; 40-60.000 UI - forme grave).

19
Seruri Limite de utilizare
Serurile nu pot neutraliza decit toxinele
sau virusurile circulante, nu si pe cele
fixate in celule.
!!adm trebuie sa fie cit mai rapida, dupa
momentul presupus infectant, sau la
debutul simptomatologiei.
Protectie de scurta durata: 2-3 saptamani
Risc crescut de reactii adverse.
20
Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele
de tip IG
IG SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din
plasma umana, prelevata de la donatori
sanatosi.
Sint produse purificate prin metoda de
fractionare Cohn (debarasare de alte proteine
prin fractionare la rece cu Etanol)
Livrate in conc proteica de 16% = conc 16X >
fata de nivelul sanguin circulant al Ac

21
IG - prezentare
Fiole cu lichid de aspect limpede, fara
depozit si flocoane
Pastrare/conservare la frigider: 2-8
grade C.
Adm majoritatea IM, rar- IV
Doza - functie (greutate)

22
Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
Clasificare IG:
1. IG totale, standard (gamaglobuline)
- obtinute din amestecuri de plasma
- prelevate de la persoane sanatoase, donatori adulti
- reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut persoanele
donatoare.
- Utilizare in practica:IG totale antirujeola si IG totale antihepatita A

2. IG umane specifice
- de la persoane trecute printr-o anumita infectie, vindecate
- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen.
- Utilizate in practica: IG umane specifice: antitetanice, antirabice,
antihepatita B, antivaricela.

23
Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
3. IG cu rol terapeutic - adm IV in:
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun
(hipogamaglobulinemie, infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (PTI)
- Tratamentul unor forme severe de boala
(septicemii, meningite, pneumonii).

24
Imunoglobuline
Avantaje
- Nu dau sensibilizare sau intoleranta, eliminind
riscurile adm serului heterolog.
- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare.
- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV,
HCV, HBV - datorita metodelor de testare a
donatorilor (studii SUA).
- Raman in circulatie timp mai indelungat, conc
max Timp [21-35] zile.
- Durata de imunizare reziduala asigura
protectie pina la 14 saptamani.

25
IG Limite de utilizare
Eficacitatea IG este dependenta de
precocitatea adm lor
Rec.adm in primele zile dupa contactul
infectant.
Durata scurta a protectiei, citeva luni,
comparativ cu vaccinurile.

26
1.Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop:
Profilactic:
a. Profilaxia Rujeolei, doza 0,2 0,4 ml/kgc, adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a
acesteia.
- Durata de protectie: 3-4 luni
Rec:
- gravide,
- persoane care prezinta CI la vaccinare,
- in colectivitati de copii nevaccinati, imediat dupa aparitia primului caz,
- contactii in focarul de rujeola, care prezinta afectiuni
imunodeprimante.(CI vaccinarea)

27
1. Indicatii de utilizare a IG Totale
b. Profilaxia Hep virale tip A, doza 0.02 0.05 ml/kgc
Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
post-expunere
Durata protectiei - aprox. 3 luni.
Rec:
- Copii expusi infectiei cu VHA, cu varsta sub 2 ani
- Contacti sexuali si/sau de familie, ai unui caz de Hep A.
- Persoane expuse infectiei cu VHA, alergice la vaccin.
RA: rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara

28
2. Indicatii de utilizare a IG umane
specifice
2.1 - IG umane specifice antihepatita B
a. Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere,
impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b. Postexpunere:
- expuneri accidentale/profesionale (personal
medical) la: sange si derivate, produse
patologice, adm IG. in primele 24-72 H.
c. Contact sexual neprotejat cu o persoana
infectata cu VHB adm IG in primele 14 zile
post expunere.

29
2. Indicatii de utilizare a IG umane
specifice
2.2 - IG specifice Antirabice
- profilaxia postexpunere a rabiei
- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic
- Rec persoanelor care prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocate de animale turbate, animale salbatice,
muscaturi in zona capului, a membrelor superioare, a organelor
genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului, in max. 24-72 ore.
dupa accident,
- doza se adm prin infiltrare in jurul plagii, cind zona anatomica
permite,restul cantitatii se adm IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul
- Doza este de 20 UI/Kgc,
- Durata protectiei 21 zile

30
2. Indicatii de utilizare a IG umane
specifice
2.3 - IG specifice Antivaricela adm IM:
- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterian
Se adm postexpunere,la persoane:
- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela:
1. pacienti cu afectiuni imunodeprimante.
2. nn. din mame care au prezentat semne/simptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile
dupa nastere
3. nn. Prematur, expusi (contacti) din mama nevaccinata
4. gravide expuse infectiei.

31
2. Indicatii de utilizare a IG umane
specifice
2.4 - IG specifice Antitetanice
Se adm in functie de gravitatea plagii
dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici,
doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave, cu pierderi masive de singe
persoanelor HIV pozitive.
NU se adm persoanelor cu plagi superficiale.

32
Masuri in plaga cu potential
tetanigen
Preventie si control
Toaleta plagii cu risc tetanigen
Indepartarea corpilor straini, a tesuturilor
devitalizate
Debridare, drenaj, irigare
Administrare de ser antitetanic si vaccin
tetanic (daca > 10 ani de la ultima vaccinare!)

33
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Ord. MS nr IM 6730/1995
Masuri nespecifice Masuri specifice
Antecedente Toaleta Adm. VTA (dT sau Ser
vaccinale chirurgicala Antibiotice DT) antitetanic
a plagii sau IG
specifice
Vaccinat complet Penic G (sau
si corect Eritromicina) 0,5 ml (o
Nu *
Da (da pt politraum.
urmata de doza) IM si persoanelor
Moldamin HIV + )
Nevaccinat sau Vaccinare de
vaccinat urgenta cu trei
Da**
Penic G (sau
incomplet sau doze (la 14 z IG 200-500
Eritromicina)
antecedente Da interval)
UAI
urmata de
necunoscute Moldamin + revaccinare
> 1 an
*Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testarea
34
Ac antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave, cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitive.
**in functie de gravitatea plagii nu se adm persoanelor cu plagi superficiale.
Vaccinuri Generalitati
Definitie: - produse biologice care contin
suspensii de virusuri sau bacterii:
vii atenuate
inactivate (omorate)
fractiuni din acestea
- Adm. cu scopul de a induce un raspuns
imun protector (im. Artificiala activa)

35
Ri primar RI secundar

IgG
Titru Ac

RIP Timp
Perioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag este RIS
captat, analizat, sinteza IgM/IgG Rapid, fara latenta
Minima 7 zile de la vacc (24 48 ore)
(BCG 30 - 45 zile) chiar daca titrul Ac
Receptiv la infectia naturala este nedecelabil
Perioada de crestere lenta pana la un Mx Mai intens, titrul mai inalt
(4 zile 4 saptamani) Direct in IgG
Perioada de scadere lenta pana la Persistenta Ac indelungata
disparitie (6 12 luni) (ani) 36
Compozitia vaccinurilor
Antigenul vaccinal

Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete)


substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea
imunogena a antigenului vaccinal scad costul.
.
Prezervanti reduc riscul de contaminare, in special pt
vacc in flacoane multidoza.

Antibiotice utiliz in vacc virale pt a impiedeca


multiplicarea bacteriana: ex. Kanamicina si Neomicina
(vaccinul rujeolic).

37
Compozitia vaccinurilor
Stabilizatori maresc rezistenta Ag la
temperaturi crescute (ex. clorura de Mg sau
sucroza pt vacc polio oral - VPO)

Indicatori de culoare (ex.fenol pt VPO)

Substante rezultate din procesul de prod.(din


mediul de crestere al Ag vaccinal) ex drojdie
de bere, thiomersal(vacc. Hep B), proteine de ou
vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal).

38
Intregi (corpusculare)
Vii atenuate
Virale: RRO, VPO, vaccinia, varicela, zoster,
F galbena, rotavirus, gripal (endonazal)
Bacteriene: BCG, tifoidic oral
Clasificarea
Inactivate vaccinurilor
in functie de
Virusuri: polio, HepA, rabic, gripal
compozitie
Bacterii: pertusis, tifoidic, holeric, pestos

Fractionate
Proteice
toxoid: difteric, tetanic
subunitati: HepB, gripal, pertusis acelular, HPV, Lyme
Polizaharidice
pure: pneumococic, meningococic, Salmonella typhi (Vi)
conjugate: Haemophilus influenzae tip b,
39
pneumococic, meningococic
Clasificare dupa numarul de componente

Monovalent
Monovaccinuri 1 componenta
Ag de la 1 specie microbiana Rj, Ho,

Polivalent
Mai multe componente ale
aceleiasi specii (tulpini)
IPV, VPOT
Bivaccinuri
DT, dT, RR, HA-HB
Trivaccinuri
Asociate DTaP/DTwP, RRO
Combinate Tetravaccinuri
Mixte
DTaP/DTwPHB/Hib, DTaP-IPV
Pentavaccinuri
DTaPIPV/HB-Hib,
Hexavaccinuri
DTaPIPV-Hib-HB 40
Vaccinuri
Contraindicatii adevarate
1. Reactii anafilactice la o prima doza a unui
vaccin contraindica administrarea altor
doze din acel vaccin.
2. Reactiile anafilactice la componentele
unui vaccin contraindica utilizarea
acestuia.
3. Boli cu evolutie clinica moderata sau
severa, cu sau fara febra.

41
Vaccinuri
Contraindicatii false
Reactii locale blande sau moderate (durere,
eritem, tumefactie) dupa o doza de vaccin
administrat prin injectare.
Boli acute cu evolutie blanda, cu febra joasa
sau fara febra
Faza de convalescenta dupa boala
Nn inainte de termen
Expunere recenta la o boala infectioasa
Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii.
42
Administrare vaccinuri
Oral (VPO, dizenteric, holeric)
Intradermic (BCG)
Subcutanat (rujeolic)
Intramuscular (VPI, Hep B, Hep A)

!!!NU SE ADM NICIODATA IV

43
44
45
Adminstrare vaccinuri
Cale de administrare

i.d.
BCG in dreptul insertiei m. deltoid pe humerus
PPD pe fata anterioara (volara) a antebratului
injectarea s.c. din eroare poate da raspuns
imun suboptimal, reactii adverse suparatoare

s.c.
la sugari la nivelul coapsei
la copilul mare si adult la nivelul deltoidului

p.o.
regurgitare, varsatura (VPO)
se repeta doza dupa 5 10 minute
daca doza repetata nu este retinuta se
administreaza intr-o sedinta ulterioara
46
i.m.
la sugari in coapsa
la unirea 1/3 superioara cu 2/3 inferioare,
la 2 cm antero-extern fata de linia mediana a coapsei
masa musculara bogata
deltoidul poate fi folosit daca se administreaza
mai multe vacc simultan
la copilul mare si adult in deltoid (la nevoie la copil in coapsa)

Regiunea gluteala
nu se recomanda pentru vaccinuri
risc potential de afectare nerv
sciatic la sugari, copii, adulti
scaderea imunogenitatii (ex. HepB)
se poate folosi pt imunizare pasiva
Mai multe vaccinuri simultam Ig (volume mari, doze multiple)
in locuri anatomice separate
in membre diferite (ex. DTaP)
in acelasi membru 2 prod imunobiologice
se prefera coapsa (masa muculara)
locurile de injectare la minim 5 cm
47
pt ca reactiile locale sa nu se insumeze
Planificat
De masa la copii
Previne aparitia bolii
Acoperire vaccinala 95%, Mo , Mt
Profilactic Ex. Dif, TT, Po

De necesitate
In conditii speciale (ex. dezastre FT, Ho)
Grupuri de populatie restranse
Indicatii (ex. expusi, militari, refugiati, prizonieri)
Deplasari in zone endemice (ex. FG, Ho)

Combatere Contactii in focare de boli infectioase


Vacc se face precoce dupa
contactul infectant

48
Beneficiile vaccinarii la
nivel de individ
Protectie fata de infectie
Protectie fata de boala manifesta clinic
Prevenirea complicatiilor
Prevenirea decesului

49
Benficiile vaccinarii la
nivel de societate
Dezv. imunitatii de grup
Prevenirea epidemiilor
Scaderea costurilor de ingrijire

50