Sunteți pe pagina 1din 17

Proiect la Protectia Mediului

Coordonator:

Universitatea Petrol-Gaze, Ploiesti


2017
Gazele cu efect de sera
Ce sunt gazele cu efect de ser?

Un gaz cu efect de ser este orice compus gazos prezent n atmosfer,


care este capabil s absoarb radiaiile infraroii, reinnd cldura n
atmosfer. Prin creterea cldurii din atmosfer, gazele cu efect de ser
sunt responsabile de efectul de ser, ceea ce duce, n cele din urm la
nclzirea global.

Principalul element responsabil de producerea efectului


de ser sunt vaporii de ap (70%). Urmtoarea pondere o
are dioxidul de carbon (9%), urmat de metan (9%) si ozon
(7%).
Efectul de sera este cauzat de cantitatile de
dioxid de carbon si a altor substante, ce se
acumuleaza in straturi formand o plapuma.
Aceste substante dau posibilitate razelor ultra
violete sa treaca foarte usor, ajungand la suprafata solului, transformandu-se in
energie termica, iar aceasta energie trecand mult mai greu inapoi, formand efectul
de sera. Gazele lasa lumina sa patrunda, insa nu permite caldurii sa scape, precum
geamurile de sticla dintr-o sera.
Datorita acestui sistem, efectul de sera este benefic, asigurand incalzirea suficienta
a Pamantului pentru a permite dezvoltarea plantelor si a vietii.
Insa in cantitati prea mari, aceste elementele responsabile pentru efectul de sera
vor duce la o crestere a temperaturii.
Soarele bombardeaz Pmntul cu cantiti enorme de
radiaii, care lovesc atmosfera Pmntului sub forma
de lumina vizibil, plus ultraviolete (UV), infraroii (IR) i
alte tipuri de radiaii, invizibile pentru ochiul uman.
Aproximativ 30 % din radiaia care lovete Pmntul este reflectat napoi n atmosfer de ghea i
a alte suprafee reflectorizante, 70% este absorbit de oceane, sol i atmosfer, potrivit NASA.
Pe msur ce absorb radiaii i se nclzesc, oceanele, solul i atmosfera elibereaz cldur sub
form de radiaie termic IR, care strbate atmosfera i ajunge n spaiu. Echilibrul dintre radiaiile
care ptrund i cele care ies din atmosfer, pstreaz temperatura medie global a Pmntului, la
aproximativ 15 grade Celsius. Acest schimb de radiaii care intr i ies din atmosfer, este cunoscut
ca efect de ser.
Cauzele principale ale efectului de sera

Defrisarea necontrolata:
Padurile ajuta la mentinerea
echilibrului natural, prin absorbtia
dioxidului de carbon aflat in exces in
atmosfera. Defrisarile duc la o crestere
a nivelului acestui gaz in atmosfera si
amplifica astfel efectul de sera.
Cresterea concentratiei de CO2:

O alta cauza principala a efectului de sera este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele
secole. Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de 430 ppm, adica
aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect
de sera (GES) s-ar mentine peste capacitatea naturala de absorbtie.

O statistica pe domenii ar fi :
Emisii de CO2: 43% din agricultura 24% transporturi 19% industrie 14% orase
Emisii de metan: 30% din cresterea animalelor 22% din plantatiile de orez 17% din exploatarea
zacamintelor de petrol 11 % din incendii 11 % din descompunerea deseurilor 9 % alte activitati.
Cresterea concentratiei de CO2 din 1957
pana in 2007
Efectele gazelor de sera

Creterea nivelului mrilor i oceanelor

nclzirea global duce la topirea pturilor de


ghea din Antarctica i Groenlanda, ceea ce,
conform scenariilor pesimiste, va duce la
creterea nivelului apei din mri i oceane cu
minimum 2 metri. Deci mari poriuni din zonele
de coast actuale (intens populate n multe zone
ale lumii) vor disprea, cu efecte n lan privind
relocarea populaiei.
Intensificarea urganelor i furtunilor

Oceanul planetar este o parte esenial a


echilibrului climatic planetar. Deci orice modificare
a acestuia are efecte directe n fenomenele din
atmosfer. Un lucru cert este c, pe msur ce
nclzirea global s-a accentuat, au aprut i
uragane mai puternice, precum i furtuni mai
violente.
Mai grav este c, n ciuda evoluiei tehnologiei
folosite n meteorologie, apariia acestor fenomene
va avea un grad de impredictibilitate i mai mare
dect acum. Ceea ce va crete riscurile, n special
n zonele tropicale i cele de coast.
Secet i deertificare

Pentru muli pare incredibil, dar


zonele astzi verzi i n care
agricultura prosper ar putea
deveni nite cmpuri sterpe pn
la finalul acestui secol din cauza
nclzirii globale. Ceea ce se
estimeaz c ar putea duce la
dispariia a circa 3 miliarde (!) de
locuitori ai planetei din cauza
imposibilitii de a mai utiliza
pmntul pentru a crete plantele
necesare alimentaiei.
Acidificarea oceanelor

Oceanul planetar ocup peste 70% din suprafaa planetei


i are adncimi de peste 4 km n unele locuri. Dar mai are
un rol important: acela de acumulator de cldur i de
dioxid de carbon. Practic, datorit acestei caracteristici,
nclzirea global este mai lent, chiar dac n ultimii 100
de ani omul a intensificat procesele care contribuie la
nclzirea global.
Totui, emisiile mari de CO2 (i de alte noxe) ntr-o
perioad scurt, din punct de vedere geologic, se reflect
n scderea pH-ului oceanului: pn la jumtatea acestui
secol, pH-ul va ajunge s fie mai redus dect n ultimii 50
de milioane de ani. Principalele efecte le vor resimi coralii
i planctonul, elemente de via n lanul biologic marin.
Dar va fi afectat i circulaia oxigenului la adncime,
ceea ce va afecta drastic viaa marin.
Ce putem face fiecare dintre noi

1. Inlocuind un bec obisnuit cu un bec fluorescent compact, se evita


producerea a 68 de kilograme de dioxid de carbon pe an.
2. Mergeti pe jos, mergeti cu bicicleta, mergeti mai multi intr-o
masina sau mergeti mai des cu mijloacele de transport in comun, veti
evita eliminarea in atmosfera a 450 de grame de dioxid de carbon la
fiecare 1,6 kilometri pe care nu ii parcurgeti cu masina.
3. Puteti evita producerea a 1.089 kilograme de dioxid de carbon pe an
prin reciclarea a doar jumatate din deseurile menajere din propria
locuinta.
4. Pastrand cauciucurile masinii umflate corespunzator, se poate
imbunatati consumul de benzina cu mai mult de 3%. Fiecare patru litri
de benzina economisiti evita eliminarea in atmosfera a 9 kilograme de
dioxid de carbon.
5. Este nevoie de foarte multa energie pentru a incalzi
apa. Folositi mai putina apa fierbinte prin instalarea unui
cap de dus cu debit scazut de apa (se evita producerea a
150 kilograme de dioxid de carbon pe an) si prin spalarea
rufelor in apa rece sau calduta (se evita producerea a 227
kilograme de dioxid de carbon pe an).
6. Puteti evita eliminarea a 544 kilograme de dioxid de
carbon in atmosfera daca va reduceti cantitatea de gunoi
cu 10%.
7. Daca setati termostatul mai putin cu 2C iarna si mai mult cu 2C pe timpul verii, se evita producerea a 907
kilograme de dioxid de carbon e an.
8. Plantati copaci, unul singur absoarbe o tona de dioxid de carbon pe intreaga sa durata de viata.
9. Stingeti dispozitivele electrice numai prin oprirea televizorului, a DVD-playerului, a casetofonului si a
calculatorului atunci cand nu le folositi, se va evita producerea a sute de kilograme de dioxid de carbon pe an.
10. Evitati orice functioneaza pe baza de baterii (sau folositi baterii reincarcabile ori pe baza de reincarcare
solara).
Va multumim pentru atentie!