Cursul 4

-
-Sindromologie psihiatric

- Sisteme de clasificare a bolilor psihice

 Sindromologie psihiatric
sindroame psiho - organice:
- acute
- de tranzitie
- cronice

Sindroame nevrotice sindroame psihotice :

(funcionale): - maniacal,
-anxios- Anx G,en - depresiv
-A Panica - halucinator
-fobic - delirant,
-obsesivo-compulsiv, - sd.automatism mental
-conversiv,disociativ, ( transparenta-influenta)
-de somatizare. -de dezorganizare,
-catatonic i deficitar
2
 CLINICA SINDROAMELOR PSIHOPATOLOGICE

Sindromologia personalitii
Sindromologia contiinei
Sunt 5 trepte de destructurare
a personalitati :
are 11 niveluri,

1.sindromul psihopatic; pornind de la com la luciditate:

2.sindromul nevrotic; 1.amenial,
3.sindromul psihotic; 2.oniric,
4.sindromul de deteriorare psihopatoid; 3.oneiroid-crepuscular,
5.sindromul demenial i oligofren 4.dedublat,
5.depersonalizat,
6.depresiv 7.exaltat,
8.emoionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / suprat.
 Sindromologia personalitii

1.sindromul psihopatic; caracterizat prin aptitudini intelectuale sufficient dezvoltate, insa integrate
ntr-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracterizat:
- printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferin psihic
i corporal adica simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
-pastrarea contactului cu realitatea
-prezenta constiintei bolii psihice
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeaz peste 50 % din consultaiile de interne, de endocrinologie
3.sindromul psihotic: - se caracterizeaza prin :
- prezenta delirul sau delirul i halucinaia,
- pierderea contactului cu realitatea si constituirea unei lumi subiective
- absenta constiintei bolii psihice proprii
- prezenta in psihozele endogene
(schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ).

4
 Sindromologia personalitii

4.sindromul de deteriorare psihopatoid =s indrom axial (Hoche)

se caracterizeaza prin :
- scaderea performanele cognitive de atenie, percepie, memorie, imaginaie, judecat,
- scaderea capacitatea de control afectiv, crete impulsivitatea,
- scaderea n general nivelul social, capacitatea de lupt
- aceia ca este cauzat frecvent posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
- prefigurarea sindromul demenial
5.sindromul demenial caracterizat prin
- deteriorare progresiv cognitiva
( a Memorie,Atentie,Gandire, intelectului, personalitatii) -
- evolutia simptomatologiei pe o constiinta clara -in absenta deliru
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)

6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare caracterizat prin afectarea in diverse grade: -

-Inteligena gndirea i alte procese psihice,
- personalitatea, 5
- capacitatea de adaptare a individului,
 2. SINDROAMELE NEVROTIFORME

2.1. Sindromul neurastenic

2.2 Sindromul anxios
2.3. Sindromul obsesivo fobic
2.4. Sindromul isteric
 2.1. Sindromul neurastenic

Simptomatologia are la baz tripiedul : astenie, cefalee, insomnie.

1.Astenia psihic i fizic
este resimit ca o stare permanent de oboseal
n absena oricrui efort sau
imediat dup nceputul unei activiti fizice sau intelectuale.
2.Cefaleea se manifest sub form de durere n casc,
ca o apsare la suprafaa scalpului sau n regiunea cervical.
3.Insomniile fie vesperale cu trezire tardiv i lipsa efectului reparator al somnului.
fie nocturne cand somnul este in general superficial
alte simptome cum ar fi:
- hipoprosexia i hipomneziile de diferite grade,
- iritabilitatea i hiperexcitabilitatea.
-fenomene de tip -obsesivo fobic,
- anxios hipocondriac,
-depresiv de intensiti diferite.

- Sindromul neurastenic -este nespecific i

- este ntlnit n - nevroze,
- n intoxicaii i infecii, att n perioadele de debut sau de convalescen,
- n bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice,
- n boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism),
-n afecunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroz n plci, etc.
- n perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze
(schizofrenie, strile afective bipolare sau monopolare).
 2.2. SINDROMUL ANXIOS
-cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama, spaima, frica, panica
Def. anxietatii:
-Janet- teama fara obiect
- fenomen - emotional negativ
- desprins de concret si proiectat spre viitor m.m.potentiala decat actuala
- apare in prezenta / absenta pericolului
- de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere
- Kaplan = sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,ext
-aminteste diferentierea facuta de Freud intre anxietate si frica

Anxxietate raspuns emotional neplacut la o amenintare Frica

-necunoscuta -cunoscuta
-interna -externa
-vaga- -definita
-Conflictuala -nonconflictuala
-cronica- - acuta

Anxietatea normala - raspuns - adecvat fata de stimului amenintatori

-patologica - - inadecvat
8
Tabloul clinic-constituit din :

1 -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee

- CV tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale TA
-osteomusculare:senz.dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala
-genitourinare: mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii sex.,
- gastro-intestinale:-disfagie,disconfort epigastric,dureri abd.greata,colon
iritabil
- neurologice: vertij,parestezii,tulb.vizuale,slabiciune,tremor
-vegetative: uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri, tulb.vasomotorii,
midriaza
2 -simptome cognitive :
-anxietatea -afecteaza gandirea
- produce confuzie
-produce distorsiuni ale perceptiei (orientarii T,S
-produce cocentrarii , evocarilor mnestice
Etiologia sd.anxios-depaseste contextul psihiatric
-prin ipoteza organica ce nu ar exclude manif. anxioase
- toxica

9
 2.3 Sindromul obsesivo fobic
- obsesiile: idei, reprezentari mentale, amintiri sau impulsuri persistente,nedorite
care
- Determina anxietate
- anxietatea se accentueaza progresiv pana cand pacientul realizeaza comportamentul compulsiv
- comportamentul compulsiv ,are ca efect de cele mai multe ori remiterea temporara a anxietati

- Compulsiuni - comportamente repetitive-stereotipe-

= o serie de (spalatul mainilor,cautatul,verificatul) sau
- acte mentale repetitive
(rugaciune,innumaratul,repetarea cuvintelor in gind)
pe care pacientul le percepe ca- absurde dar totodata
- necesare pentru prevenirea situatiei nedorite

- se ntlneste n cadrul
- nevrozei fobice, a nevrozei obsesive,
- n neurastenii,
- la psihopaii psihastenici,
- n schizofrenii, -depresii,
- melacolii de involuie,
- encefalit epidemic,
- epilepsie, intoxicaii, hipertensiune arterial, etc.
 2.4. Sindromul isteric
-Este reprezentat printr-un complex bogat de simptome n sferele
motricitii, senzorialitii, vorbirii, funciilor vegetative-viscerale
-Aceste simptome au ca not comun
- originea emoional sau psihogen,
- atipia n raport cu afeciunile medicale ce le imit,
- teatralismul i demonstrativitatea, reversibilitatea total i rapid,
- influenabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie.
-Manifestrile clinice isterice includ
- crizele senzitive anesteziile, - crizele excito-motorii, paraliziile,
- tulburrile de fonaie, - tulburrile vegetative,
- tulburri psihice variate (amnezii, fugi, stri crepusculare, etc.).
Sindromul Ganser are ca simptom principal rspunsul alturi.
- Bolnavul - execut greit cele mai simple acte i
- d impresia c nu are cunotine despre cele mai elementare lucruri
n contrast cu nivelul su socio cultural.
- Se ntlnete n special n cadrul anchetelor penale,
n condiii de detenie, n timpul serviciului militar, etc.
Pseudodemena isteric se caracterizeaz prin
deficit intelectual i mnezic aparent
rspunsuri i aciuni alturi ,
manifestri care sunt, influenate de mediul ambiant.
Sindromul isteric este ntlnit n nevroza isterica ,la psihopaii isterici,
epilepsii pe fondul tulburrilor de personalitate interaccesuale,
n melancolii,, tetanii, n schizofrenii,
n unele boli neurologice, cum ar fi: tumorile cerebrale, scleroza n plci, encefalita epidemic.
Manifestrile isterice prezente pot produce confuzii n diagnostic.
 3. SINDROAMELE PSIHOTICE
- sunt prezente in psihozele endogene - Kraepelin
(-manie,
- melancolie,
-paranoie,
-parafrenie,
-psihoz schizoafectiv,
-schizofrenia paranoid,
-schizofrenia catatonic,
-schizophrenia simpl,
- schizofrenia hebefrenica)
- cuprind:
3.1. SINDROMUL CATATONIC cuprinde: a stereotipiile .b-sugestibilitatea c - negativismul
3.2. SINDROAMELE HALUCINATOR DELIRANTE
3.3 SINDROAMELE HIPOCONDRIACE de intensitate deliranta
3.4.SINDROMUL DE AUTOMATISM MENTAL
3.2. SINDROAMELE HALUCINATOR DELIRANTE

1. Sindromul Charles Bonnet

2. Sindromul Capgras (iluzia sosiilor)
3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic i paranoiac

13
 3.2 3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic i paranoiac
Sindromul paranoid (DNS+ H)
- se manifest prin - delir nesistematizat cu coninut persecutor
- halucinaii.
- intalnit n - schizofrenia paranoid,
- psihozele schizofreniforme
(intoxicaii cr cu amfetamine, alcoolism, epilepsie, T cerebr, Htiroidism),
- boli vasculare, senilitate

Sindromul parafrenic.(DS+H)
- este un sindrom delirant halucinator sistematizat n care
personalitatea i afectivitatea
sunt mult mai bine conservate.
- Se ntlnete n parafrenii, n psihozele vrstei naintate, etc

Sindromul paranoic (DS(-)H)

-caracterizat prin - delir sistematizat axat pe teme de persecuie, gelozie,relaie,invenie,
- lipsa halucinaiilor.
-poate aprea n paranoie, n psihopatia paranoiac, etc 14
 SINDROMOLOGIA CONSTIINTEI
-dupa H.EY-are 11 niveluri, pornind de la com la luciditate:
1.amenial,
2confuz-.oniric sau delirium Sindroamele psihoorganice acute
3.oneiroid-crepuscular,
4.dedublat,
5.depersonalizat,
6.depresiv,
7.exaltat,
8.emoionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / suprat.

15
 3.2.4. Sindromul de automatism mental
- A fost descris de ctre Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv,
- reprezinta baz i form iniial a tuturor psihozelor halucinatorii cronice.
=in scoala franceza ; sd. de posesiune; sd.de actiune extrioara; gandire xenopatica
SINDROMUL DE TRANSPAREN INFLUEN
Acest sindrom se ntlnete n parafrenii i n psihozele halucinator delirante cronice.
-H.Ey sistematizeaza automatismul mental in
1.psudohalucinatii
2.triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: -trairea de miscarii impuse
( mental) - ideo verbal: exprimat clinic prin: voci,citirea G,furtul G(raze,telepatii)
- senzitv senzorial :exprimat clinic prin: halucinatii vizuale,gust,olfact.
3.dedublarea mecanica a gindirii - triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii
- enuntarea gesturilor,intentiilor - furtul G,
- comentarea actelor - insertia G
4.micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta - - controlul (influenta)G
- Echivalentul din Kaplan al 3.2.4. id.delirant de control - emitreaG difuzare G-
- ecoul G -ghicirea,citirea G

16
 SINDROAMELE PSIHOORGANICE
reprezint un grup eterogen manifestat prin tulburri psihice i
comportamentale
ce sunt determinate sau asociate de ctre perturbri sau leziuni
ale esutului cerebral, tranzitorii sau permanente.
Se clasific n 1.amenial,
- sindroame psihoorganice acute 2.confuz-.oniric sau delirium
(tulburarea de contiin ) 3.oneiroid-crepuscular,
- sindroamele paranoide
- sindroame de tranziie, - sindromul schizofrenic,
- sindroamele confabulozice, amnestice
Sindromul moriatic,
- sindroame psihoorganice cronice: Sindromul Klver-Bucy,
( exagerri ale trsturilor personalitii ) Sindromul Balint.
Sindrom demential 17
 I .Sindroamele psihoorganice acute =si delirium-ul (stare confuzional acuta /
stare confuzional de tip delirant/ sindrom psiho-organic acut
/ encefalopatie metabolic sau toxic)
Se caracterizeaz prin:
- sindromul apusului de soare"
- debut brusc cu dezorientare rapid,
(sundowner syndrome)
- tulburarea de contiin
caracterizat prin - somnolen,
(reducerea/dispariia capacitii de focalizare,
- ataxie
fixare i mobilizare a ateniei);
- stare confuzional
- tulburri cognitive (atenie - orientare,
memorie, raionament - judecat - limbaj); - apare n cazurile n care
- tulburri de percepie - stimulii exteriori (de ex. lumina) diminueaz
(iluzii patologice, halucinaii vizuale, tactile): -pacienii primesc seara doze minime BZD
- tulburri de gndire (id, delir,fragmentare); - evoluie n general scurt, de cteva sptmni
- tulburri de dispoziie; - tulburri psiho-motor Sindroamele psihoorganice acute se ntlnesc n
Clasic se descriu patru criterii ale deliriumului: - cadrul infeciilor intracraniene,
ndeprtarea de lumea real (= obnubilare) - strilor infecioase, intoxicaiilor,
dezorientare temporo-spaial - traumatismelor, afeciuni CV, neurologice,
incoeren - tulburri de metabolism i nutriie,
amnezia episodului - tulburri endocrine, etc.
+/ halucinaii vizuale si delir
18
+/ manifestri vegetative (febr)
 Sisteme de clasificare a bolilor
psihice
1. Clasificarea clasica
2. ICD-10 Clasificarea internationala a bolilor vers a X-a
3. DSM-IV Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale

19
 1. Clasificarea clasica

distingea doua mari categorii de boli psihice:

- psihogeniile
- psihozele
 Psihogeniile
= boli psihice care sunt determinate de cauze psihice, exterioare psihicului
= erau definite ca boli psihice caracterizate prin:
- caracter predominant reactiv reprezinta o reactie la un
eveniment psihotraumatizant
-relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si
simptomatologie

Psihogeniile urmeaz cele trei legi stabilite de Jaspers (1913), adic sunt
- 1.reactii ce urmeaz unor traume evocabile- imediat sau
(nu procese spontane) - pe parcursul evolutiei;
- 2 .toat ntmplarea este inteligibil, nu incredibil sau fantastic si
- 3. evolutia
- este cel mai adesea ctre o revenire la nivelul initial
(scade pe msura rezolvrii traumei sau ndeprtrii de ea)
- uneori catre dezvoltri, evolutie > 6luni de la aparitia evenimentului
psihotr.adica o complicatie progresiv
 -psihogeniile
functie natura factorului psihotraumatizant
erau subdivizate in 3 categorii .
1.Reactiile psihice patologice
2.Nevrozele
3.-Destructurari reactive ale personalitatii
3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii
 1.Reactiile psihice patologice
= tulburari psihice survenite
ca urmare a unui eveniment psihotraumatizant - acut
echivalentul unui eveniment de viata - aparut brusc,
- cu durata scurta si
- intensitate crescuta
- Reactiile
- de soc dureaza pl 3 saptamani
- de subsoc dureaza pl 6 luni de la ap.factorului stresant

-reactii de soc se intalnesc in situatii de catastrofa

-reactiile de subsoc
- sunt datorate nu atat intensitatii socului cat caracaterului , persoanei
-ex:-depresia reactiva de doliu
- sd.paranoid reactiv
- reactia paranoiac
- paranoia slabilor (delirul senzitiv de relatie)
- scopoze (simulri malingering).
- iatrogeniile,
-Psihozele isterice de detentie (sindromul Ganser, puerilismul si
pseudodementa isteric).
 2.Nevrozele
= tulburari psihice
-survenite ca o consecinta a unui context psihotraumatizant
-cu persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si
- cu intensitate medie (de ex conflicte familiale persistente sau
conflicte cu persoane de la locul de
munca)
-Nevrozele sunt considerate
- reactii daca dureaza pana la 6 luni
- dezvoltari nevrotice daca dureaza peste 6 luni de la factorul stresant

- Conceptul de nevroz contine un conflict interior, n contrast cu

conceptul de psihopatie implic un conflict exterior subiectului.

- Conceptul de nevroz implic un anume nivel al constiintei de sine,

pacientul nevrotic n contrast cu pacientul psihotic
- are constiinta bolii,( insight-ul) , - nu are constiinta bolii,
- caut psihiatrul, -nu vrea s aud de psihiatru si spital
- caut tratamentul(compliant,) -nu vrea tratam- (necompliant),
l
 3.Destructurari reactive ale personalitatii
(stari psihopatoide)
dupa structurarea armonica (normala) a personalitatii,
-ca urmare factori psihotraumatizanti cu durata de ordinul lunilor sau
anilor si de intensitate medie,
apar modificari ale personalitatii cu manifestari- comportamentale si
- afective

3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii

(psihopatii tulburari de personalitate) afectiuni la care
-inainte de maturizarea personalitatii
(de cele mai multe ori in perioada copilariei
-urmarea factorilor psihotraumatizanti
-apar modificari ale personalitatii

procesul de structurare deplina a personalitatii este considerat in mod

conventional a fi incheiat la 18 ani
Dup DSM IV TR, psihogeniile ar cuprinde
-tulburri anxioase,
-tulburri somatoforme,
-tulburri disociative,
- tulburri factice,
-disfunctii sexuale,
-parafilii, tulburrile identittii sexuale,
-tulburri alimentare,
-tulburri de somn,
- tulburrile controlului impulsului,
-tulburri de adaptare,
-tulburride personalitate.
 Psihozele
= definite ca boli psihice severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea
(simptome psihotice tipice sunt
- halucinatiile, delirul,
- tulburarile constiintei deliriumul, derealizarea depersonalizarea),
2 - absenta constiintei bolii psihice

Def. termenului de psihotic conform :

-DSM IV cuprinde - idei delirante sau halucinaii proeminente,
- alte simptome pozitive de schizofrenie
( ex., dezorganizarea limbajului, comportamentul dezorganizat si catatonic),

Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii

-Psihoze exogene
-Psihoze endogene
 Psihoze exogene
termenul exogen
- se refera la un factor cauzal extern care poate fi identificat, precum:

- Factori toxici de ex -psihozele alcoolice

- intoxicatiile cu metale grele (Pb, Mercur, etc)

- Factori infectiosi de ex sifilisul tertiar care determina un sindrom

demential asociat cu simptome asemanatoare
episodului manical, simptome reunite sub= PGP

- Factori traumatici - tulburarile psihice instalate dupa un (TCC) sever

- Afectare organica cerebrala confirmata
- tumori cerebrale
- acciedente vasculare cerebrale (AVC)
- boli degenerative cerebrale
- epilepsie
 Psihoze endogene
termenul de endogen
-se refera la acei factori interni
care constau intr-o alterare a functionarii normale a SNC,
fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate

Endogenii
= asa spre sfrsitul secolului .XIX, , de Kraepelin, care
- a creat un sistem unitar al psihozelor, care a rmas valabil pn azi.
- cupride : manie,melancolie,paranoie, parafrenie,
psihoz schizoafectiv, schizofrenia paranoid,
schizofrenia catatonic, schizofrenia simpl, hebefrenia.
- Criteriul fundamental al stabilirii psihozei este relatia kantian subiect obiect,
- n manie , subiectul copleseste obiectul care nu mai conteaz,
- n melancolie e invers, subiectul este coplesit de obiect
- n paranoia subiectul controleaz sistematic, pn la sadism, obiectul.
- n schizofrenie obiectul persecut, invadeaz, blocheaz subiectul
(invazia egoului).

Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali,

in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale
(psihogenii sau psihoze) se facea prin criterii fenomenologice
(descrierea simptomatologiei).
 2. ICD-10 Clasificarea internationala a bolilor
- Este un sistem - de clasificare propus de OMS
(Organizatia Mondiala a Sanatatii),
- cuprinde bolile psihice in sectiunea F sectiunea a VI-a
(numerotarea sectiunilor se face prin litere)

- Cunoscuta si sub denumirea -clasificarea celor 999 de boli

- Scopul realizarii ICD-ului este unificarea diagnosticelor psihiatrice

- ICD recunoaste 3 axe:

Axa I dg. Psihiatric si/ sau somatic (corespunzator axelor I,II,III din DSMIV)
Axa II nivelul -functionarii individuale atat din perspectiva globala cat si a
-functionarii specifice
(ingrijirea personala, integrare ocupationala, familiala, sociala)
corespunzator axei V din DSM
Axa III evaluarea factorilor contextuali (ambientali, circumstantiali, stil de
viata, sociali) care pot influenta sanatatea mintala, selectati din codurile Z
(axa IV DSM IV)
Categoriile de boli psihice cuprinse in acest sistem de clasificare sunt
TULBURARI MINTALE ORGANICE Tulburari comportamentale si ale personalitatii datorate
Dementa in boala Alzheimer bolii, leziunii sau disfunctiei cerebrale
Dementa vasculara tulburarea organica de personalitate
Dementa in alte boli clasificate in alta parte sindrom postencefalitic
boala Pick sindrom postcomotional
boala Creutzfeld-Jacob TULBURARI MENTALE SI DE COMPORTAMENT
boala Hungtington DATORATE UTILIZARII DE SUBSTANTE
boala Parkinson PSIHOACTIVE
boala cu virusul HIV SIDA Substantele utilizate
Sindromul amnestic organic neindus de alcool sau alte alcool
substante psihoactive opioizi
Delirium, altul decat cel indus de alcool sau alte canabinoizi
substante psihoactive sedative si hipnotice
Alte tulburari mentale datorate leziunii, disfunctiei cocaina
cerebrale sau bolilor somatice alte stimulante inclusiv cofeina
halucinozele organice halucinogene
tulburarea catatonica organica tutun
tulburarea deliranta organica (schizofrenia-like sau solventi volatili
schizofreniforma)
mai multe substante psihoactive
tulburari afective organice
Tulburarile secundare
tulburare anxioasa organica
Intoxicatia acuta
tulburare disociativa organica
Utilizare nociva
tulburare labil-emotionala organica
Sindromul de dependenta
tulburare cognitiva usoara
Stare de sevraj
Stare de sevraj cu delirium
Tulburare psihotica acuta si tranzitorie: TULBURARI ALE DISPOZITIEI (AFECTIVE)
schizofrenia-like (schizofreniforma) Episod manical
predominant deliranta Tulburare afectiva bipolara
predominant halucinatorie Episod depresiv
predominant polimorfa Tulburare depresiva recurenta
predominant cu simptome afective Tulburari persistente ale dispozitiei
Sindromul amnestic Ciclotimia
Tulburare psihotica reziduala sau cu debut tardiv Distimia
flash-back-uri (rememorari paroxistice) TULBURARI NEVROTICE CORELATE CU
tulburari de personalitate sau comportament STRESUL SI TULBURARI
tulburare afectiva reziduala SOMATOFORME
dementa Tulburari anxios-fobice
alta deteriorare cognitiva persistenta Agorafobia
tulburare psihotica cu debut tardiv Fobia sociala
SCHIZOFRENIA, TULBURAREA Fobia specifica
SCHIZOTIPALA SI TULBURARILE Alte tulburari anxioase
DELIRANTE Tulburarea de panica
Schizofrenia: Tulburarea de anxietate generalizata
Schizofrenia paranoida Tulburare mixta anxioasa si depresiva
Schizofrenia hebefrenica Tulburare obsesiv compulsiva
Schizofrenia catatonica Reactia la stres sever si tulburari de adaptare
Schizofrenia nediferentiata Reactia acuta la stres
Depresia postschizofrenie Tulburare de stres post-traumatica
Schizofrenia reziduala Tulburari de adaptare
Schizofrenia simpla Tulburari disociative
Tulburarea schizotipala Tulburari somatoforme
Tulburarea deliranta persistenta Alte tulburari nevrotice
Tulburari psihotice acute Neurastenia
Tulburarea deliranta indusa Sindromul de depersonalizare-derealizare
Tulburari schizoafective
SINDROAME COMPORTAMENTALE ASOCIATE Alte tulburari ale habitusului sau impulsurilor
CU TULBURARI FUNCTIONALE SI Jocul de noroc patologic
FACTORI SOMATICI Incendierea patologica (piromania)
Tulburari ale instinctului alimentar Furtul patologic (cleptomania)
Anorexia nervoasa Tricotilomania
Bulimia nervoasa Tulburari de identitate sexuala
Tulburari non-organice ale somnului Tulburari ale preferintei sexuale
Disfunctie sexuala necauzata de o boala sau tulburare Tulburari psihologice si comportamentale asociate cu
organica dezvoltarea si orientarea sexuala
Abuzul de substante care nu produc dependenta Tulburarea de maturare sexuala
antidepresive Orientarea sexuala egodistonica
laxative Tulburarea relatiei sexuale
analgezice
antiacide Alte tulburari ale personalitatii si comportamentului
vitamine adultului
steroizi sau hormoni Elaborarea simptomelor fizice din motive psihologice
remedii specifice botanice sau populare (tulburari factice)
TULBURARI ALE PERSONALITATII SI Producerea intentionata sau simularea unor simptome sau
COMPORTAMENTULUI ADULTULUI a incapacitatii fizice sau psihologice
Tulburari specifice de personalitate RETARDAREA MENTALA
Tulburari mixte si alte tulburari de personalitate Usoara (QI = 50 69)
Schimbari durabile ale personalitatii nedatorate unor Moderata (QI = 35 49)
boli sau leziuni cerebrale Severa (QI = 20 34)
dupa o traire catastrofica Profunda (QI sub 20)
dupa o afectiune psihiatrica TULBURARI ALE DEZVOLTARII PSIHOLOGICE
TULBURARI COMPORTAMENTALE SI
EMOTIONALE CU DEBUT IN COPILARIE SI
ADOLESCENTA
 3. DSM-IV Manualul diagnostic si statistic al
bolilor mentale editia a IV-a
- Asociaia Psihiatric American (APA)
- a elaborat prima ediie a Manualului de diagnostic si statistic a tulburrilor mintale
(Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) (DSM-I) n 1952
- DSM-IV - a aprut n 1994,
- TR- text revizuit in 2000.
- clasificarea DSM IV-TR (2004)
- introduce n sistemul multiaxial de diagnostic, -5 axe,

- ofera posibilitatea de a nscrie informaii din multiple perspective asupra

- bolnavului,
- strii sale i a posibilelor variabile etiologice.
- de la o ediie la alta introduce tot mai multe informaii la zi despre subiectele
tratate.
- O atenie deosebit este acordat comorbiditii,
adic nscrierii afeciunilor concomitente de orice etiologice - psihic,
- neurologic sau
-somatic.
 Definirea tulburarilor mentale
-autorii DSM-ului afirmau ca
este mult somatic n tulburarea mintal
- i mult psihic in tulburarea somatic.

Tulburrile mintale sunt privite in DSM ca

- sind.clinice semnificative sau
- patternuri (tipare)
- asociate cu distres sau disabilitai sau
cu risc crescut de a provoca moartea, durerea,
disabilti sau pierdere a libertii.
- trebuie difereniate de sancionarea unui rspuns cultural
la producerea unui eveniment.
Ex- reacia de doliu la moartea unei persoane iubite,
comportamentul, disfunciile psihologice, biologice i simptomatice
rezultate dintr-o astfel de situaie
fiind considerate ca o manifestare normal a individului .

- Comportamentele i conflictele deviante ale individului i a societii

nu sunt, a priori, considerate dovada unei tulburri mintale
 NEVROZA vs. PSIHOZA
Termenul de nevroz, care nu mai este utilizat ca termen diagnostic oficial, este totui utile n discuiile legate de severitatea bolilor
psihice, n special cnd este comparat cu tulburrile cele mai severe

NEVROZ PSIHOZ

severitate Mai mic < Mai mare>

anxietate comun rar
Delir i halucinaii niciodat patognomonice
aparen normal Tulburat (majoritatea)

spitalizare nu da
Pierderea contact realit. nu da

Cont. nev ajutor-bolii da nu

Raspuns la atitud.terap. PsihoTerapie> FarmacoT FT>PT

Factori incriminati Psihologici> biologici Biologici > psihologici

Terapii electroconv nu da
 AXE DIAGNOSTICE
Axa 1 diagnosticul bolii psihice
Axa 2 tulburarile de personalitate si retardarile mentale
Axa 3 diagnosticele de boli somatice asociate=conditie medical generala
Axa 4 nivelul de stresori se acorda un punctaj pe o scara de la 1 la 5
(punctajul creste proportional cu nivelul de stresori), pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte:
probleme legate de grupul de suport primar
probleme legate de mediul social
probleme educationale
probleme profesionale (ocupationale)
probleme legate de conditiile de locuit
probleme economice
probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate
probleme legate de incalcari ale legii
alte probleme psihosociale si de mediu
Axa 5 scorul GAF (Global Assessment of Functioning)
reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice
afecteaza nivelul global de functionare al pacientului
se exprima in intervale de 10 puncte, intre cele doua extreme:
GAF = 100 - 91 lipsa oricaror simptome, cu functionare normala
GAF = 10 - 1 pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora;
- incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime;
- acte suicidare cu intentie si expectanta clare de a muri)
 Categoriile diagnostice cuprinse in DSM-IV sunt redate schematic mai jos:
TULBURARI INDUSE DE CONSUMUL DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE
TULBURARI DIAGNOSTICATE DE OBICEI
PENTRU PRIMA OARA IN COPILARIE SAU Tulburari in relatie cu consumul de alcool
ADOLESCENTA Dependenta la alcool
DELIRIUM, DEMENTE, TULBURARI Abuzul de alcool
AMNESTICE SI ALTE TULBURARI Tulburari induse de alcool
COGNITIVE
Intoxicatia alcoolica
Delirium determinat de o conditie medicala generala
Starea de sevraj la alcool
Dementa Deliriumul din intoxicatia alcoolica
Dementa in boala Alzheimer cu debut timpuriu Stare de sevraj cu delirium
Dementa in boala Alzheimer cu debut tardiv Dementa indusa de alcool
Dementa vasculara Tulburare amnestica indusa de alcool
Dementa determinata de alta conditie medicala Tulburare psihotica indusa de alcool
generala deliranta
Dementa din cadrul infectiei HIV halucinatorie
Dementa posttraumatica Tulburare afectiva indusa de alcool
Dementa din boala Parkinson Tulburare anxioasa indusa de alcool
Dementa din boala Hungtington Disfunctie sexuala indusa de alcool
Dementa din boala Pick Tulburari de somn induse de alcool
Dementa din boala Creutzfeldt-Jakob Tulburari in relatie cu consumul de
Dementa cu etiologie multipla amfetamine
Tulburari amnestice cofeina
cannabis
Alte tulburari cognitive
cocaina
TULBURARI MENTALE DETERMINATE DE O
CONDITIE MEDICALA GENERALA halucinogene
NECLASIFICATE IN ALTA PARTE substante inhalante
Tulburare catatonica nicotina
Schimbarea personalitatii opioide
Fenilciclidina
Fenciclidina
sedative, hipnotice sau anxiolitice
mai multe substante psihoactive
alte substante psihoactive sau de substante psihoactive neidentificate
SCHIZOFRENIA SI ALTE TULBURARI
PSIHOTICE TULBURARI ANXIOASE
Tulburare de panica fara agorafobie
Agorafobie fara istoric de Tulburare de panica
Schizofrenia Fobie specifica
forma paranoida Fobie sociala
forma dezorganizata Tulburare obsesiv-compulsiva
forma catatonica Tulburare de stres posttraumatica
forma nediferentiata Tulburare acuta de stres
Tulburare de anxietate generalizata
forma reziduala TULBURARI SOMATOFORME
Tulburarea schizofreniforma Tulburare de somatizare
Tulburarea schizoafectiva Tulburare de somatizare nediferentiata
Tulburare deliranta Tulburare de conversie
Tulburare psihotica acuta Tulburare dureroasa
Tulburare psihotica indusa Hipocondrie
Tulburare dismorfica
Tulburare psihotica determinata de o conditie TULBURARI FACTICE
medicala generala
Tulburari factice
deliranta cu simptome predominant psihologice
halucinatorie cu simptome predominant fizice (somatice)
TULBURARI AFECTIVE cu simptome psihologice si fizice
Tulburari depresive TULBURARI DISOCIATIVE
Tulburarea depresiva majora TULBURARI SEXUALE SI TULBURARI ALE IDENTITATII
SEXUALE
Tulburarea distimica Disfunctii sexuale
Tulburarea bipolara Tulburari ale dorintei sexuale
Tulburarea bipolara tip I Tulburari ale excitarii sexuale
Tulburarea bipolara tip II Tulburari orgasmice
Tulburarea ciclotimica Tulburari sexuale dureroase
dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala)
vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala)
Parafiliile
Tulburari ale identitatii sexuale
TULBURARI DE ALIMENTATIE
Anorexia nervosa TULBURARI DE ADAPTARE
Bulimia nervosa Tulburare de adaptare
TULBURARI DE SOMN depresiva
Tulburare de somn primara anxioasa
Dissomnii mixta depresiv anxioasa
Insomnie primara cu tulburari de conduita
Hipersomnie primara mixta cu tulburari de conduita si emotionale
Narcolepsia TULBURARI DE PERSONALITATE
Tulburari de respiratie in timpul somnului ALTE CONDITII CARE TREBUIESC IDENTIFICATE
Tulburari ale ritmului circadian Factori psihologici care afecteaza conditia medicala
Parasomnii Tulburari motorii induse de medicatie
Cosmaruri Parkinsonism indus de neuroleptice
Teroare in timpul somnului (pavor nocturn) Sindromul neuroleptic malign
Somnambulism Distonia acuta indusa de neuroleptice
Tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale Akatisia acuta indusa de neuroleptice
insomnie in relatie cu alte tulburari mentale Diskinezia tardiva indusa de neuroleptice
hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale Tremor postural indus de medicatie
Alte tulburari de somn Tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in
alta parte
Tulburari de somn determinate de o conditie medicala
generala Alte tulburari induse de medicatie
Tulburari de somn induse de substante psihoactive efecte adverse nespecificate in alta parte
TULBURARI ALE IMPULSURILOR NECLASIFICATE
IN ALTA PARTE
Tulburare exploziva intermitenta
Cleptomania
Piromania
Jocul de noroc patologic
Tricotilomania