UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR DIN

BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

I
DEZVOLTARE RURAL

SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENT N ALIMENTAIE PUBLIC

I AGROTURISM, ANUL I MASTER

STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA POTENIALULUI TURISTIC AL JUDEULUI VRANCEA

PE BAZA COMPONENTELOR DE POTENIAL I DE INFRASTRUCTUR

Masterand:Rghin Simona

BUCURETI
- 2016-
POTENIALUL TURISTIC AL JUDEULUI VRANCEA

Judeul Vrancea cuprinde un teritoriu

foarte variat att din punct de vedere al
altitudinii i a formei de relief, ct i ca
origine i vrste geologice.
Particularitile reliefului au determinat o
structur de soluri foarte variate i
complexe.
Dispus n trepte ce scad n altitudine de la
vest spre est, relieful judeului Vrancea
cuprinde: Munii Vrancei (cu depresiunile
intramontane Greu i Lepa ), Dealurile
Subcarpatice i Cmpia Siretului Inferior,
mrginit de Podiul Moldovei (Colinele
Tutovei) la nord -est i Cmpia
Rmnicului la sudest.
Vegetatia Vrancei cuprinde trei zone de vegetatie: padurea, silvostepa si stepa, cea mai intinsa fiind prima zona,
care include pasunile, fanetele, livezile, viile precum si unele terenuri agricole, acoperind impreuna peste 70 % sin
cele 481 700 ha ale fondului funciar. In cadrul acestei structuri se disting asociatii vegetale specifice diferitelor
forme de relief. Astfel, molidisurile pure si in amestec acopera culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, cu
goluri pe varfuri in care domina parusca, paiusul vanat si afinisurile.

Fauna este specifica vegetatiei, aici se intalnesc majoritatea speciilor de pasari din zona subcarpatica, mai putin
cele specifice baltilor. Ca animale se intilnesc aproape toate speciile, si anume: cerb carpatin- rar, caprior- se
inmulteste aici, mistret - in numar foarte mare, urs si lup - in tranzit, dar se pare ca se inmultesc si aici, animale
mici de tot felul.
Bogatia relativ mare a faunei din zona este datorata lipsei activitatilor umane din arealul lor de existenta, odata cu
imbatranirea populatiei si orientarea celei tinere spre alte activitati, importante terenuri, in speta fanete si pasuni, nu
au mai fost intens folosite, permitand faunei dezvoltarea nestingherita.
Reeaua hidrografic a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret si afluentilor sai de pe dreapta din aceasta
zona. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, avand un curs serpuit si o lunca larga.
Afluentii mai importanti pe care ii primeste pe dreapta sunt Trotusul, Susita, Putna si RamniculSarat. Dintre apele
judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei, strabatand toate formele
de relief.

Cascada Putna

Aria protejata Cascada Putnei (tip hidrogeomorfologic,

botanic, peisaj), ocupa o suprafata de 10 ha, fiind localizata
in apropierea localitatii Lepsa, areal unde raul Putna
traversand bordura externa a Muntilor Vrancei pe o linie de
falie, a format cascada actuala, iar in aval, la cca. 200 m, pe
malul stang exista o veche cascada, parasita in urma
miscarilor geotectonice, in urma carora Putna si-a schimbat
cursul spre dreapta, pe albia actuala, fenomen unic cunoscut
in Romania.
Exista in Vrancea 16 rezervatii naturale cu o suprafata de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tisitei,
Cascada Putnei, Rapa Rosie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Caldarile Zabalei, Focul Viu de la Andreiasu, Dalhauti, Lunca
Siretului. Ele sunt geologice, peisagistice, zoologice, floristice si forestiere, de o frumusete deosebita.

n urma evalurii resurselor turistice naturale, au fost acordate maxim 25 puncte repartizate astfel pe criterii:

CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM

A1. Cadrul natural 10

A2. Factori naturali terapeutici 10

A3. Arii naturale protejate 5

TOTAL 25
 CADRUL NATURAL
Pornind de la criteriile de mai sus, pentru cadrul natural fiecrei uniti administrativ teritoriale de baz i s-a
acordat un punctaj ntre 1 i 10 (1 fiind minim i 10 maxim, acordat celor cu potenial turistic natural excepional).

Poziia pe trepte de relief

cmpie 1
dealuri i podiuri 2
subcarpai 3
muni 4
geomorfologie
prezena unor chei, abrupturi, relief carstic, 4
vecintatea unor uniti impuntoare

vegetaie 3
pdure peste 30% 4
pdure sub 30% 1
faun 3
interes cinegetic mare 1
interes cinegetic mediu 0,5
hidrografie 3
prezena unor lacuri, amenajri piscicole, 1
izvoare minerale, cascade

peisaj 5
interes mare 2
interes mediu 1
 PATRIMONIUL CULTURAL
Teatrul Municipal -Maior Gheorghe Pasti- din Focani
este o instituie public cultural,aflat nsubordinea
Consiliului JudeeanVrancea.
Muzeul de istorie- Muzeul de istorie a fost nfiinat n anul 1928
de ctre profesorul Alexandru Georgiade,
directorul de atunci al liceului Unirea. Din
anul 2004, muzeul prezint o expoziie de
baz reorganizat ntr-o form tematic i
estetic, apt s reflecte tiinific i sugestiv
ntreaga evoluie a societii.

Monumentul Unirii- Monumentul a fost amplasat n centrul oraului, pe

hotarul care desprea Focanii n Focanii Munteniei
i Focanii Moldovei nainte de Unirea Principatelor
din anul 1859. A fost inaugurat la 24 ianuarie 1976
ART I TRADIIE POPULAR

Jocul mtilor din Vrancea Festivaluri i manifestri tradiionale

Patrimoniul viticol Confecionarea portului popular i mai ales a ineditelor mti populare,olarit
 CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM

B1. Monumente istorice de interes naional

I - arheologie 1
II - arhitectur 1
III- monumente de for public 2

IV - memoriale 4
B2. Muzee i colecii publice

I. Muzee 1
II. Colecii publice 1
B3. Art i tradiie popular

I. Festivaluri, trguri obiceiuri, srbtori etc. 5

II. Meteuguri populare 3

B4. Instituii de spectacole i concerte

filarmonici, orchestre, formaiuni 3

instrumentale, corale ori vocal- instrumentale, etc.

B5. Manifestri culturale repetabile 4

TOTAL 25
 Infrastructur specific turistic

CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM

C1. Uniti de cazare 7

C2. Instalaii de tratament 3

C3. Sli de conferin, centre expoziionale 5

C4. Prtii de schi, instalaii de transport pe cablu 1

Infrastructur tehnic
C5. Alte Instalaii de agrement
INFRASTRUCTURA TEHNIC: 30 puncte 4

Denumire Puncta Evaluare

TOTAL 20
Criteriu Accesul direct la infrastructura j 16
major de transport
Port 1 Da 0
Indicatori Nu 1
Aeroport naional/internaional 1 Da 0
Nu 1
Acces la drum european (E) 5 Da 1
Nu 0
Acces la drum naional/cale ferat 5 Acces la DN/E i CF 1
(DN/ CF) Acces la DN sau CF 0,5
Fr acces la reeaua
major 0
 INFRASTRUCTUR EDILITAR INFRASTRUCTUR DE TELECOMUNICAII

INFRASTRUCTURA TEHNIC : 30 puncte

Denumire Punctaj Evaluare
Criteriu Furnizarea de servicii publice 9
de gospodrire comunal -
Infrastructura edilitar
Indicatori Alimentare cu ap, 5 Ap i canalizare 1
canalizarea apelor uzate i Ap 0,5
pluviale Far sistem de 0
alimentare cu ap
Alimentarea cu gaze naturale 4 Da 1
Nu 0

INFRASTRUCTURA DE TELECOMUNICATII

Denumire Punctaj Evaluare

Criteriu Furnizarea serviciilor de comunicaii 5

electronice infrastructura de
telecomunicaii

Indicatori Acoperirea GSM/ Telefonie la punct fix 5 Acoperirea GSM cu/sau fr 1

telefonie la punct fix
Telefonie la punct fix 0,5
Fr servicii de telecomunicaii 0
0
CAPITOLUL 3.STUDIU DE CAZ.NFIINAREA UNEI PENSIUNI N JUDEUL VRANCEA

CHELTUIELI CU ENERGIA ELECTRICA SI TERMICA AN I 2014-AN II 2015

Calcul energie electrica: Consumul maxim/24h x Consum %fct. Sezon x 30 zile x % grad de ocupare /
luna

2000 1742 1651 1684

1536 1536 1594
1500
1080 1080 CHELTUIELI CU ENERGIA ELECTRICA
1000 662 CHELTUIELI CU ENERGIA TERMICA
604
TOTAL
500 115 58
0
EXTRASEZON SEZON SEZON EXTRASEZON

3308
3500 3153
2961 2997 2997
3000
2377
2500
1944 CHELTUIELI CU ENERGIA ELECTRICA
2000
1360 CHELTUIELI CU ENERGIA TERMICA
1500
1017 1017 TOTAL
1000
311
500 156

0
EXTRASEZON SEZON SEZON EXTRASEZON
CAPITOLUL 3.STUDIU DE CAZ.NFIINAREA UNEI PENSIUNI N JUDEUL VRANCEA

CHELTUIELI CU ENERGIA ELECTRIC I TERMIC AN 2017-2018

Veniturile in anul IV 2017 au de aproximativ 159.300 lei,aflate in limitele previzionate de manager.

Veniturile din anul III 2016 au fost au mai mici ca cele din acest an,cu aproximativ 30.000 lei,rezultand o
scadere.In concluzie ,profitul anului IV 2017 este de 122240 lei,observand o crestere fata de anul trecut.
8842 8842 8842 8842
9000
8000
7000
5745 5745 5745 5745
6000
CHELTUIELI CU ENERGIA ELECTRICA
5000
CHELTUIELI CU ENERGIA TERMICA
4000 3097 3097 3097 3097
TOTAL
3000
2000
1000
0
EXTRASEZON SEZON SEZON EXTRASEZON

Cresterea cheltuielilor se produce odata cu atingerea varfului de sezon turistic,lunile octombrie si noiembrie prezinta
un declin puternic, odata ce sfarsitul concediilor si a vacantei lasa libere turistilor doar zilele din weekend-uri. O
noua crestere apare in Decembrie, odata cu sarbatorile de iarna, turistii fiind atrasi de zapada.

12758 12000 13229 12000 12614

15000 10267
8294 CHELTUIELI CU ENERGIA ELECTRICA
10000
4464 44645803 CHELTUIELI CU ENERGIA TERMICA
5000 1229 614
TOTAL
0
EXTRASEZON SEZON SEZON EXTRASEZON
CAPITOLUL 3.STUDIU DE CAZ.NFIINAREA UNEI PENSIUNI N JUDEUL VRANCEA

Obiectul de investiii l reprezint nfiinarea unei pensiuni turistice de 3 margarete n comuna Lepsa.
Activitatea principal va fi asigurarea de locuri de cazare iar ca i produse secundare vor fi
disponibile servicii de alimentaie i agreement.
Ca urmare a cresterii continue a cererii turistice in aceasta zona supranumita Perla Lepsei s-a
hotarat realizarea acestui proiect de construire a unei pensiuni de 3 margarete care sa vina in
intampinarea tendintelor pietei.

INDICATORI FINANCIARI - pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi

familiale, persoane fizice

Total an Total an Total an Total an

Anul Total an 1
2 3 4 5
UM

Nr.crt. Specificatie Valoare

Valoare investitie(Vi)= valoarea

1 LEI 958,103
totala a proiectului fara TVA

Durata de recuperare a investitiei

2 ANI 2.2681
(Dr) - maxim 12 ani

4 Rata de actualizare 8%
CAPITOLUL 3.STUDIU DE CAZ.NFIINAREA UNEI PENSIUNI N JUDEUL VRANCEA

Din datele prezentate in tabel se constata,avand in vedere valoarea eligibila de 94380 euro ca
durata de recuperare a investitie este de 2 ani.Incasarile estimate in cei 5 ani sunt crescatoare
76140 in primul an, 98010, 126360, 159300, 195840 euro in urmatorii ani.Excendentul(suma
cu care incasarile depasesc platile) este pozitiv si crescator.Pe baza datelor obtinute,investitia
este durabila.
V MULUMESC !