Sunteți pe pagina 1din 52

1.

Hormonii care intervin in


raspunsul la stress si rolul lor
Reprezentarea schematic a
comportamentului, ca relaie
ntre stimul i rspuns

Stimul Persoan Rspuns


Anatomia i fiziologia neuroendocrin
ce stau la baza mecanismelor
comportamentale

Sistemul nervos autonom


Sistemul endocrin
Sistemul imunologic

Diencefal

Modificri fiziologice
adaptative coordonate
Stresul

Hans Seyle (1936):


un rspuns nespecific
al organismului, la
aciunea unui stimul
extern perceput ca
un pericol pentru
homeostazia intern

Salvador Dali, comemorarea celui de-


al 2-lea Simpozion Internaional de
Management al Stresului, 1979.
Stresul

Ideogram chinez
reprezentnd varianta
chinezeasc a
stresului, compus din
pericol (imaginea de
sus) i oportunitate
(imaginea de jos)
Creterea stresului duce la creterea
productivitii pn ntr-un anumit punct,
considerat critic, dup care performanele
organismului scad vertiginos n ciuda creterii
intensitii agentului stresor, asemntor
deformrii elastice a materialelor, urmat de
deformarea lor plastic.
Curba de rezisten a materialelor
sub influena unei fore externe
Curba stresului: relaia stimul-
reacie la stres
Stres favorabil Stres nefavorabil

Astenie

Epuizare
Zona de
confort
Performan

Tensiune
sntoas

Prbuire

Creterea stresului

Adaptat dup Naon P. Practioner, 1979.


Sistemul de stres

Stresul = o stare de amenintare a


homeostaziei care poate fi contracarata
de o serie de raspunsuri fiziologice si
comportamentale care au ca scop
restabilirea echilibrului (raspunsul
adaptativ la stres)
Componente
centrale:
Neuronii CRH si
AVP din nucleul
paraventricular
Sistemul simpatic
central (locul
ceruleus)
Componente
periferice:
Axa HPA
Sistemul simpato-
adrenal periferic
Rapunsul adaptativ la stres

Este determinat de factori:


genetici
ontogenetici
de mediu
Functiile nonvitale consumatoare de energie
(reproductive, digestive, crestere) sunt inhibate tranzitor
cu scopul prezervarii energiei si directionarii oxigenului si
nutrientilor catre SNC si zonele afectate de stres
Raspunsul inadecvat (insuficient, excesiv, prelungit) la
stresori este nociv si poate produce boala
De aceea stress-ul cronic (stare patologica de
amenintare prelungita a homeostaziei prin stresori
persistenti sau repetitivi) conduce progresiv la stari de
boala
Raspunsul general la stres

Stresorii fiziologici si psihologici semnificativi evoca un


raspuns adaptativ care include activarea axei HPA si a
sistemului simpatoadrenal
Produsii finali ai acestor cai ajuta la mobilizarea resurselor
necesare pt a face fata necesitatilor fiziologice din situatii
de urgenta, in mod acut prin raspunsul lupta sau fugi, si
pe termen lung prin efectele sistemice ale GC asupra unor
functii, cum sunt gluconeogeneza si mobilizarea energiei
Axa HPA are roluri homeostatice unice, specifice stresului,
cel mai bun exemplu fiind rolul GC in reglarea raspunsului
imun sau inflamator
Neuroimunomodulare (1)

Stimularea sist imun de catre patogenii exogeni


determina o serie de raspunsuri stereotipe
orchestrate de SNC, mediate in mare parte de
hipotalamus, si care includ componente coordonate
autonome, endocrine si comportamentale cu
consecinte adaptative pt restabilirea homeostaziei
Citokine ca Il -1 beta activeaza axa HPA si
stimuleaza secretia de GC, care fac f-b negativ
asupra sist imun pt a limita raspunsul acestuia. In
general GC inhiba majoritatea componentelor
raspunsului imun, reactii care stau la baza actiunilor
lor anti-inflamatorii
Neuroimunomodulare (2)

Acest f-b neg este reglator si benefic pt ca altfel am fi


vulnerabili la inflamatie; in acelasi timp un f-b exagerat
poate avea consec fiziopatologice, intrucit activarea
cronica a axei HPA este nociva; de ex stresul cronic
produce imunosupresie
Astfel secretia de cortizol creste ca raspuns la febra,
interv chir, arsuri, hipoglicemie, hipotensiune, efort fizic
Stresul psihologic acut creste de asem secretia de cortizol,
dar secretia este normala la pacientii cu anxietate cronica
sau boli psihotice
Totusi, depresia este asociata cu concentratii crescute de
cortizol
Modelul clasic al reaciei la
stresul acut a fost definit de Seyle
cu trei componente:

Reacia de alarm, n care se activeaz


mecanismele necesare supravieuirii
Stadiul de rezisten, care nu este
obligatoriu urmat de
Stadiul de epuizare
Rspunsul la stresul acut

Sistemul nervos autonom:


Activarea locus ceruleus i eliberarea difuz de
NE n creier excitaie, vigilen, anxietate,
stimularea sist. dopaminergic (creterea funciei
cognitive)
SN simpatic stimuleaz rspunsul periferic,
adaptativ la stres (tahicardie, scderea funciei
gastrointestinale)
Axul hipotalamo-hipofizo-adrenal:
stresul CRH excitaia i inhib hrnirea i
funcia sexual. Stresul prelungit inhib HGH,
funcia imun, prin axa HT-Hy-adrenal
Reglarea axului hipotalamo-hipofizo-
adrenal
Rolul hormonilor n stress

n stresul acut:
Se elibereaz hormonii de stres:
catecolaminele, glucocorticoizii, DHEA,
hormonul de cretere, prolactina,
vasopresina, opioide endogene
Se inhib: testosteronul, gonadotropii, TRH
Catecolaminele

Termenul de catecolamine se refera la


substante care contin nucleul catecolic si o
grupare amino in lantul lateral
A (E) sintetizata si depozitata in MSR de
unde este eliberata in circulatia sistemica
NA (NE) - este sintetizata si depozitata nu
numai in MSR ci si in nervii simpatici periferici
dopamina este precursor al NE in MSR si
nervii simpatici periferici; functioneza in
principal ca un neurotransmitator in SNC
Catecolaminele

Sistemul catecolaminergic central provoac o


reacie psihocomportamental de tipul furie-lupt
sau fric-fug
Rapid, i adesea cu anticipaie se declaneaz
sistemul catecolaminergic periferic (medulo-
suprarenala) asigurnd astfel adaptarea circulaiei
cardiovasculare i a reaciilor metabolice la
consumul energetic caracteristic stresului
Inadaptarea la stres reactia
catecolaminica

In stresul acut CA au rol adaptativ prin


cresterea AV, TA
In stresul cronic, cresterea cronica a CA
produce modificari fiziopatologice
cardio-vasculare (HTA, ateroscleroza,
infarct)
Stress-ul cronic = factor de risc
pentru sindromul metabolic

Activarea cronica a axei HPA favorizeaza


dezvoltarea adipozitatii viscerale si a
sindromului metabolic
Mecanism: cortizolul stimuleaza proliferarea
adipocitara => cresterea productiei de
citokine => stimularea axei HPA
Functia reproductiva (1)

Poate fi alterata de expunerea cronica la stres


Multe forme de stres fizic (restrictia calorica,
exercitiile, stres termic, infectiile, durerea) si
psihologic (acut si cronic) supreseaza activitatea
axei reproductive
Daca expunerea la stres este scurta se poate
produce supresia acuta a secretiei de Gn si ovariene
dar fertilitatea nu este de obicei afectata. In
contrast expunerea prelungita la un stres
semnificativ poate duce la alterarea completa a
functiei reproductive, cu inhibitia axei HP gonadale
Functia reproductiva (2)

In anovulatia HT functionala, stresori ca efortul


fizic intens sau stresul emotional pot activa
cronic axa HPA
CRH este un factor important in inhibitia
pulsatilitatii GnRH, efect care poate fi prevenit
de antagonistul opioid naloxona, ceea ce arata
ca CRH activeaza sistemul opioid endogen
(analgezia de stres)
Mecanismul inhibitiei GnRH ar putea fi specifice
stresorului
Anomalii ale sistemului de
rspuns la stres
Valoarea adaptativ a rspunsului la stres este
evident, dar acest sistem poate antrena anomalii
cnd stresul este continuu/excesiv
Stresul emoional sau fizic, cronic poate duce la:
scdere n greutate, depresie, disfuncie sexual
(ex. scderea dorinei sexuale), amenoree,
imunosupresie
Unele boli psihice (depresia melancolic, anorexia
nervosa) pot fi cauzate, cel puin n parte, de
rspuns anormal la stres
Relatia medic-pacient

Este contextul in care se desfasoara


actul medical
Reprezinta o interactiune in care atat
medicul, cat si pacientul au atat roluri,
cat si responsabilitati
Responsabilitatile medicului

De a diagnostica bolile cronice si acute


Vindecarea bolii in masura in care este
posibil
Cresterea functionalitatii organismului
si minimizarea durerii atat in bolile
acute, dar si in cele cronice
Asigurarea tratamentului paliativ in
cazurile terminale
Rolul bolnavului (1)
(responsabilitatile bolnavului)
Elemente
Bolnavul este scutit de responsabilitatile rolului
social normal (nu merge la serviciu, nu are grija
de familie)
Bolnavul nu trebuie blamat pentru afectiunea lui.
Boala necesita atentia medicala.
Bolnavul este obligat sa-si doreasca vindecarea
si sa coopereze cu cel care il ingrijeste
Bolnavul este obligat sa caute/ceara ajutor
medical competent
Rolul bolnavului (2)
(responsabilitatile bolnavului)
Elementele bolii
Impersonale: limitarea fizica a activitatii, medicatia si
efectele adverse, durerea, imobilizarea, modificarile de
dieta, limitarile financiare, scurtarea duratei de viata
Intrapersonale: modul in care pacientul reactioneaza la
stresul bolii
Interpersonale: efectele bolii asupra relatiei pacientului
cu
Familia
Prietenii
Locul de munca
Mediul
Rolul bolnavului (2)
(responsabilitatile bolnavului)
Impedimente
Limitarile financiare
Responsabilitatile (parinte unic, cel ce
intretine familia, etc)
Imposibilitatea recunoasterii bolii datorita
lipsei cunostintelor, simptomelor
diferente culturale care explica diferit
aparitia bolii
Componentele relatiei medic-
pacient

Incredere si confidenta
Transmiterea de incredere si
minimizarea indoielilor si a temerilor
Empatie
O relatie personala bazata pe grija
Comunicare
Construirea de legaturi culturale
2. Etapele raspunsului sexual
Dezvoltarea sexualitii (1)

Copilrie
n a doua jumtate a celui de-al treilea an de via ncepe
contientizarea asupra sexului i o identificare cu printele
de acelai sex
Adolescena
Modificri fizice rapide care duc la maturare anatomic
sexual i reproductiv
Adolescenii pot experimenta puternice impulsuri sexuale
care se consum prin masturbare sau experiene sexuale
Adult
Vrstnic
Dezvoltarea sexualitii (2)

Copilrie
Adolescena
Adult
Adncirea intimitii prin cstorie, apariia copiilor
Problemele de sexualitate pot s apar din lipsa
comunicrii ntre parteneri, monotonie, stereotipii
comportamentale, boli, etc.
Modificri caracteristice naintrii n vrst: scderea
interesului i activitii sexuale n special ntre 46 i 55 ani.
Vrstnic
Modificrile n esuturile androgen i estrogen dependente
continu pe msura naintrii n vrst
Frecvena actului sexual i a masturbrii scade, se
asociaz problemele de sntate, lipsa partenerului.
Funcia sexual normal

Beneficiile unei funcionri sexuale normale


mbuntirea imaginii, a respectului de sine
Menine o relaie bun cu partenerul
Crete motivaia pentru
adresabilitatea pentru alte probleme medicale
adoptarea unui stil sntos de via
Poate fi afectat de
Vrst
Menopauz
Patologia asociat
Controlul endocrin al
comportamentului sexual la brbat

Testosteronul este implicat n motivaia i interesul


sexual, n iniierea dorinei i a comportamentului
sexual
Castrarea i alte metode de reducere a nivelului de
androgeni reduc mult intensitatea comportamentului
sexual
Aromatizarea testosteronului i receptorii estrogeni nu
au rol important n comportamentul sexual masculin la
om, dar nu exist date suficiente pentru o ipotez
definitiv
Stimularea receptorilor androgenici este necesar i
suficient pentru exprimarea total a comportamentului
sexual la brbat
Controlul endocrin al
comportamentului sexual la femeie

Nu exist date suficiente pentru a dovedi efectul


fazelor ciclului menstrual asupra comportamentului
sexual
Dup menopauz se nregistreaz un declin al vieii
sexuale, care nu ine neaprat de nivelul estrogenilor
Androgenii sunt importani n comportamentul sexual
al femeii
Influenele hormonale asupra
dezvoltrii i functiei sexuale

Influene hormonale in utero


Hh. sexuali influeneaz diferenierea sexual
Hh. sexuali influeneaz tiparea sexual a
creierului n timpul dezvoltrii fetale (interaciuni
cu receptorii HT, orientarea sexual uman)
Influene hormonale i fiziologice asupra
ciclului rspunsului sexual
Testosteronul influeneaz dorina sexual
Modificrile vaginale din faza de excitaie sunt
mediate de eliberarea local a VIP (neuropeptid
secretat de nervi n peretele vaginal)
Ciclul rspunsului sexual
(Master & Johnson)

Rspunsul sexual feminin cuprinde patru stadii ale excitaiei,


marcate de modificri fiziologice i psihologice:
Excitaia = poate fi iniiat de o stimulare psihologic sau
fizic, este marcat de modificri emoionale precum i
creterea frecvenei cardiace, a respiraiei, ca i umezire i
lubrefiere vaginal datorit creterii fluxului sanghin;
Platoul= umezirea vaginal, frecvena cardiac i tensiunea
muscular pot crete pe msura continurii stimulrii; snii se
angorjeaz, apare erecia mameloanelor i uterul se
adncete;
Orgasmul= presupune contracii musculare sincronizate
vaginale, anale i abdominale, pierderea controlului muscular
involuntar i plcere intens;
Rezoluia= apare decongestionarea vaginului, a snilor,
relaxarea mameloanelor, reducerea frecvenei cardiace, a
respiraiei i a tensiunii arteriale.
Modelul liniar al ciclului rspunsului
sexual

Orgasm
Platou

Tensiune/
Excitaie
sexual Excitaie

Rezoluie

Dorin

Timp

Adaptat dup Masters EH, et al. Human Sexual Response. Boston, Mass: Little Brown & Co., 1966; Kaplan HS. Disorders of
Sexual Desire and Other New Concepts and Techniques in Sex Therapy. New York, NY: Brunner/Mazel Publications; 1979.
3. Hormonii orexigeni si
anorexigeni
Comportamentul alimentar

Mecanismele adiacente conin o serie


de circuite care se intercondiioneaz:
Nucleii hipotalamici cu rol central n
reglarea echilibrului saietate/foame
Balana energetic echilibrat printr-o
gam larg de neurohormoni, neuro-
transmitori, neuromodulatori
Lansarea de semnale feedback din tractul
gastrointestinal sau esutul adipos ctre
structurile corticale
Nucleii hipotalamici

Nucleul ventromedial sau centrul saietii cu neuroni


prezentnd izoforma lung a receptorului de leptin (Ob-Rb)
Nucleul dorsomedial, aezat sub cel ventromedial, conine
receptori de tip Ob-Rb, generic fiind denumit centrul foamei
Nucleul arcuat de la baza ventricului trei, care include neuroni
cu secreie de tip orexigen: neuropeptidul Y i AGRP (agouti-
related peptide), i respectiv anorexigeni: POMC
(proopiomelanocortina), CART (cocaine i amphetamine
related transcript)
Aria hipotalamic lateral include neuroni cu secreie
peptidic: orexin i MCH (melanin-concentrating hormone),
ambele cu rol orexigen
Nucleul paraventricular conine neuroni secretagogi de
Corticotropin-releasing factor (CRF) considerat un potent
inhibitor al foamei
Conexiunile nucleilor hipotalamici implicai n comportamentul
alimentar
NUCLEUL
PARAVENTRICULAR

NUCLEUL
DORSOMEDIAL

NUCLEUL
VENTROMEDIAL
NUCLEUL
SUPRACHIASMATIC
ARIA
HIPOTALAMIC
NUCLEUL ARCUAT LATERAL

HIPOFIZA
Hormonii orexigeni i anorexigeni

APETIT

INHIBARE= STIMULARE=
SATIETATE FOAME

Leptina
Orexina A,B
Insulina
NPY
CCK
AGRP
MSH
MCH
PYY
Ghrelina
GLP-1

Legend: CCK-colecistokinina; MSH-Hormon melanocito-stimulator; PYY- Peptidul YY; GLP-1-Glucagon-Like


Peptide-1; NPY- neuropeptidul Y; AGRP- agouti-related peptide; MCH-melanin-concentrating hormone
Tulburrile de comportament
alimentar

Anorexia nervoas
Bulimia
Comportamentul de tip binge
eating
Criterii de diagnostic pentru anorexia
nervoza (DSM-IV)
Criterii de diagnostic pentru anorexia Tipul de anorexie nervosa
nervosa

A Refuzul de a menine greutatea restrictiv = n timpul episodului


corporal la nivelul sau sub greutatea Tip restricting actual, persoana nu s-a
normal minima * type angajat n mod regulat
B Frica intens de a nu lua in greutate sau n comportament de tip
de a deveni gras(a), chiar dac este mncat compulsiv sau
subponderal(a) purgare ***

C Perturbarea modului n care este mancat n cursul episodului


perceput greutatea corporal sau compulsiv/ actual, persoana se
conformaia corpului propriu, purgare = angajeaz n mod
nedatorat influenei greutii sau binge regulat n
conformaiei corporale asupra eating/ comportament de
autoevalurii sau negarea seriozitii purging mncat compulsiv sau
greutii actuale sczute type purgare***
D Amenoree la femeile postmenarhice**
*de exemplu: pierdere n greutate ducnd la meninerea greutii corporale la mai puin de 85% din cea sperat sau
incapacitatea de a lua n greutate plusul sperat pentru perioada de cretere, ducnd la o greutate corporal de mai puin de 85%
fa de cea sperat;** amenoree = absena a cel puin 3 cicluri menstruale consecutive ( se consider amenoree dac menstra
apare sub terapie hormonal, de exemplu estrogeni); *** comportamentul de tip purgare include vrsturi autoprovocate sau
abuz de laxative, diuretice, clisme
Criterii de diagnostic pentru bulimia
nervoas (DSM IV)
Criterii de diagnostic pentru bulimie de purgare n cursul
A Episoade recurente de mncat Tip (purging) episodului curent,
compulsiv, cu ambele componente* persoana s-a
angajat regulat n
B Comportament compensator autoprovocarea
inadecvat recurent** de vrsturi,
laxative, diuretice,
clisme
C A+B minim de 2 ori pe sptmn, de n cursul
minim 3 luni nonpurgare episodului curent,
D Autoevaluarea e n mod nejustificat (nonpurging) persoana s-a
influenat de conformaia i angajat n alte
greutatea corpului. comportamente
compensatorii
E Perturbarea nu survine exclusiv n inadecvate: post,
cursul episoadelor de anorexie exerciii fizice
nervoas.
*1.mncat ntr-o anumit perioad de timp (de exemplu 2 ore) a unei cantiti mai mari dect ar mnca cei mai muli
oameni ntr-o perioada similar ca timp i circumstane; 2.sentimentul de lips de control a mncatului n cursul
episodului;**vrsturi autoprovocate, abuz de laxative, diuretice, clisme, alte medicamente, postul, exerciii fizice
Comportamentul de tip binge eating

se refer la o subsecven din cadrul tulburrilor de


alimentaie, clasificat n DSM IV drept tulburare
de comportament alimentar fr alt specificaie,
mai precis episoade recurente de binge eating
(mncat compulsiv), fr metode compensatorii
inadecvate ca n bulimia nervosa
alimentarea compulsiv nseamn cantiti mai
mari dect la alte persoane, n aceleai
circumstane, ngurgitate fr simul controlului, mai
repede dect e cazul, nelegat de senzaia de
foame, pn ce pacientul se simte inconfortabil de
stul, episoade care apar cel puin de 2 ori pe
sptmn, minim 6 luni