Tomulica Ruxandra-Nicoleta

Grupa 8, BFKT, anul III

1. Definitie
2. Cauze
3. Manifestari
4. Tratament
5.Complicatii posibile
 1.DEFINITIE
Hiperhidroza este o afeciune caracterizata printr-o
transpiraie abundenta anormala, mult peste ceea ce este
necesar pentru reglarea temperaturii corpului. Este asociata
deseori cu o calitate sczut a vieii din perspectiva
psihologica, emoionala si sociala.
 Hiperhidroza generalizata poate fi de fapt consecinta
unor dereglari ale sistemului nervos autonom sau poate sa
apara in contextul unor neoplazii, stari febrile sau
dezechilibrele metabolice, sau poate fi datorata consumului
unor medicamente: fizostigmina, pilocarpina, antidepresive
triciclice, venlafaxina. Hiperhidroza generalizata nocturna
este specifica tuberculozei sau alcoolismului cronic.
 Hiperhidroza localizata este mai frecvent rezultatul
unor anomalii in functionarea locala a nervilor, in
distributia glandelor sudoripare sau in vascularizatia
zonei. Acest tip de hiperhidroza poate fi asociata cu
sindromul Frey, siringomielie, neuropatie diabetica,
abcese de glande parotide.
Hiperhidroza esentiala apare in special datorita afectarii
glandelor exocrine pe fondul unei hiperactivitati simpatice.
Nu are tendita la generalizare si nici nu afecteaza endoteliul
vascular.
Hiperhidroza secundara poata sa apara si in tulburari
tiroidiene, hipofizare, in diabet zaharat, in guta, la
menopauza (si in perioada perimenopauzala), in intoxicatia
cu mercur.
 Hiperhidroza secundara poate sa implice si
episoade nocturne. Datorita mecanismului aparitiei
transpiratiei si faptului ca acesta se afla sub control simpatic
(tonusul simpatic este mult mai scazut in timpul somnului),
pacientii nu transpira excesiv pe timpul noptii decat daca
exista si o alta patologie la baza care sa determine
transpiratii calorice.
Se pare ca hiperhidroza este exacerbata de anxietate
si de consumul diverselor alimente (in special al produselor
picante sau foarte condimentate) de bauturi, de nicotina,
cafeina.
Totusi, majoritatea pacientilor au observat ca transpira
excesiv tot timpul, chiar si in absenta unor factori
declansatori sau a unor conditii de mediu.
Hiperhidroza primar (transpiratie abundenta):
apare timpuriu n copilrie
se agraveaz la pubertate
se atenueaz cu vrsta
este determinat de stimuli termici sau emoionali i
este mediat de sistemul nervos vegetativ simpatic
apare cu preponderen n anumite zone ale corpului
exist o agregare genetic dominant autosomal cu
penetrare variabil n populaie (30-65% din cazuri)
 In funcie de zona n care aprea cu preponderen
Hiperhidroza (transpiratie abundenta) primar a fost
mprit n:
hiperhidroz palmar
hiperhidroz axilar
hiperhidroz facial
hiperhidroz plantar
La aceeai persoan pot exista asocieri ale diferitelor
forme descrise mai sus. Hiperhidroza (transpiratie
abundenta) facial poate fi asociat cu hiperemia feei
(roeaa feei) sau cu fobii sociale.
 Att Hiperhidroza (transpiratie abundenta) axilar
ct mai ales cea plantar se pot asocia cu mirosuri
neplcute. Dei transpiraia nu miroase urt, ea favorizeaz
dezvoltarea bacteriilor care descompun transpiraia n acizi
grai, acetia din urm fiind rspunztori de apariia
acestor mirosuri.
Tratarea hiperhidrozei duce n majoritatea cazurilor
i la dispariia mirosurilor urte asociate. Secreia glandelor
sudoripare nu este omogen pe toat suprafaa corpului:
cele situate pe spate i brae produc o transpiraie cu
coninut crescut de sare care nu favorizeaz dezvoltarea
bacterian i drept urmare transpiraia din aceste zone nu
va avea acelai miros cu cea din axil sau zona inghinal.
 Hiperhidroza secundar (transpiratie
abundenta):
este generalizat la nivelul corpului i apare ca urmare a
unei alte afeciuni: tuberculoz, diabet, hipertiroidism,
feocromocitom, tumori carcinoide, leucemii etc
 Hiperhidroza poate fi generalizata sau localizata in
anumite zone ale corpului. Minile, picioarele, axilele,
abdomenul si spatele sunt cele mai afectate de transpiraia
excesiva datorita numrului mare de glande sudoripare.
a. Antiperspirantele
-Prima linie de tratament pentru transpiraia excesiva sunt
antiperspirantele. Trebuie fcut o delimitare clara intre
deodorante si antiperspirantele.
-Deodorantele nu opresc transpiraia ci doar neutralizeaz
mirosul cauzat de bacteriile care se descompun la nivelul
pielii, ca urmare a transpiraiei abundente.
-reduc sau chiar opresc transpiraia excesiva.
-sunt deosebit de eficiente pentru tratamentul transpiraiei
axilare. In mod normal, sunt nevoie de trei pana la cinci zile
pentru a se observa rezultatele utilizrii unui antiperspirantele
profesional ( ex: Odaban).
-Cel mai frecvent efect secundar este iritaia pielii.
Antiperspirantele au la baza o soluie lichida. Ele sunt
ambalate sub forma de rol on sau spray.
-Cele mai eficiente si sigure sunt cele pe baza de spray
deoarece diminueaz riscul de supradozare, care poate duce
la apariia iritaiilor.
 Medicamentele prescrise in cazul unei hiperhidroze
severe sunt anticolinergicele, bazate pe o substana care
inhiba aciunea acetilcolinei ( neurotransmitatorul
sistemului parasimpatic ) in sistemul nervos vegetativ. Sunt
preparate farmaceutice ce au la baza alcaloizi ai plantei
denumita mtrguna Atropina, Scopolamina si
Hiosciamina.
Ele trebuie administrate numai la recomandarea si
sub supravegherea medicului deoarece pot duce la
complicaii severe: uscciunea gurii, tulburri de vedere,
somnolenta, retenie de urina, hipertensiune, agitaie,
convulsii, coma, etc.
c. Toxina botulinici
Injeciile cu toxina botulinici sunt folosite pentru a
bloca controlul neuronal al glandelor sudoripare. Toxina
botulinici este o proteina naturala care blocheaz temporar
secreia unor substane chimice la nivelul sistemului nervos
responsabil de activarea glandelor sudoripare.
Cnd se injecteaz local in pielea cu transpiraii
excesive, toxina botulinici blocheaz fibrele nervoasele
stimuleaz glandele sudoripare, avnd ca rezultat stoparea
producerii transpiraiei doar in regiunea corpului unde a
fost injectata.
d. Chirurgical

Extirparea sau distrugerea glandelor sudoripare este o

opiune pentru cei care se confrunta cu hiperhidroza axilara.
Exista mai multe metode pentru ndeprtarea glandelor
sudoripare cum ar fi: aspirarea glandelor sudoripare, chiuretaj
retrodermal, liposuctie axilara.
 Cu o rata de satisfacie in rndul pacienilor care au suferit
o astfel de intervenie de pana la 70% aceasta are de cele mai
multe ori si efecte secundare nedorite cum sunt: transpiraia
excesiva in alte zone ale corpului, unde nainte de intervenie nu
erau probleme.
Acest efect secundar este ntlnit la 80% din pacienii
care au apelat la ndeprtarea glandelor sudoripare. Unii pacieni
gsesc transpiraia compensatorie tolerabila in vreme ce 51%
dintre pacieni susin ca, calitatea vieii lor a sczut ca urmare a
interveniei. Problema iniiala a transpiraiei excesive poate sa
reapar, ca urmare a regenerrii nervoase, uneori in doar 6 luni
de cnd a avut loc procedura chirurgicala.
e. Iontoforeza
metoda descrisa de aproximatix 60 de ani, care consta de fapt
in plasarea zonei afectate pe un dispozitiv ce contine doua
recipiente cu apa.

Pacientii pot incerca si alte terapii, mai mult sau mai putin
eficiente, cum ar fi:
- tratamente naturiste,
- acupunctura,
- hipnoza,
- meditatie,
- utilizarea pudrei de talc la nivelul zonelor implicate.
Tratamentul reflexoterapeutic va urmari redresarea functiei
aparatului renal, pentru o mai buna eliminare a toxinelor prin aceste
aparate specializate, normalizarea functiilor glandelor endocrine si a
sistemului nervos central respectiv
vegetativ. .
Schema de masaj
. zone reflexe trasee renale - 5 minute de fiecare parte;
. zona reflexa glande suprarenale - 3 minute de fiecare parte;
. zona reflexa a glandei afectate - 5 minute;
. zona reflexa plex solar - 3 minute de fiecare parte;
. zona reflexa cap - 3 minute de fiecare parte;
. zone limfatice - 2 minute de fiecare punct.
 Se vor practica sedinte reflexoterapeutice o data pe zi, timp de
10-15 zile sau pna cnd simptomul dispare. Ca n majoritatea bolilor,
echilibrul psihic este si aici important.
De doua ori pe saptamna se va aplica "mantaua spaniola" nmuiata n
fiertura de paie de ovaz sau scuturatura de fn, iar n restul zilelor se
vor face spalaturi cu apa rece si otet pe ntreg .Aceste proceduri vor fi
efectuate timp de 2-3 saptamni.
Alternativ cu baile reci (o seara da, una nu), se vor face bai la
mini si la picioare dintr-o infuzie de frunze de nuc (100 de grame de
frunze la 5 litri de apa).
Igiena locala si generala este obligatorie, bolnavul va purta
mbracaminte lejera, mersul descult fiind practicat ct mai mult timp
posibil. Folosirea deodorantelor nu constituie un remediu, de multe ori
fiind chiar contraindicate n astfel de situatii.
 Hiperhidroza compensatorie (transpiratie abundenta)
aprut n alte zone ale corpului este cea mai temut
complicaie.
Apare ca un rspuns al organismului de a-i
conserva capacitatea de termoreglare i apare la
aproximativ 40%-60% din pacienii care au suferit unul din
tipurile de ablaie a sistemului nervos descrise anterior.

*Pacienii obezi pot dezvolta mai uor hiperhidroz

compensatorie (transpiratie abundenta).
Limitri posibile ale calitii vieii la adulii cu hiperhidroz:
fizice
discomfort legat de hainele sau pantofii mbibai i ptai de transpiraie
iritaii i chiar infecii cutanate
macerarea tegumentelor
funcionale
dificulti n manipularea hrtiei
dificulti n manipularea diferitelor obiecte (de la stilou pn la
instrumente muzicale i arme n cazul personalului militar)
contactul frecvent cu uneletele metalice determin ruginirea acestora
pericol de electrocutare electricieni
scparea din mn a obiectelor alunecoase (sticl, plastic)
psihosociale
disconfort cauzat de petele de pe mbrcminte sau de mirosul urt al
transpiraiei
evitarea strngerii de mn datorit senzaiei neplcute poate ajunge
pn la retragere social
stress emoional atunci cnd se afl n preajma partenerului i limitarea
contactului fizic cu acesta.