,,STATUL MEDIEVAL

-FRANA MEDIEVAL-

Gorunescu Mircea-Adrian
Clasa a-IX-a G
 Francii- apratori ai Europei romane
n 451, francii condui de
regele Merowich
(lat. Meroveus) lupt alturi
de vizigoi i de armata
imperial roman
(generalul Flavius Aetius)
la Cmpiile Catalaunice
mpotriva hunilor regelui
Atilla biciul lui D-zeu
In 376, hunii ptrund
in Imperiul Roman,
mpingnd spre vest
popoarele germanice
ntlnite in cale, care se
stabilesc n Imperiul
Roman de Apus.
n 476, Imperiul
occidental dispare.
ncepe epoca
Regatelor
Romano-Germanice
Cmpiile Catalaunice
451
 Regatul Franc
Intemeiat de triburile germanice ale
Francilor conduse de Merovich, pe
teritoriul fostei provincii romane Galia.
In urma mixajului etno-lingvistic
dintre galo-romani si franci, apare in
secolul IX poporul francez. Clovis I (466-511)
Btalia de la Tolbiac - 496
Regele Franc Clodwig I
(lat. Clovis) , dupa batalia de la
Tolbiac in 496 impotriva
alamanilor impune controlul
total al francilor asupra
Galiei.
Se crestineaza tot in 496
asigurand alianta dintre
urmasii sai si Biserica
crestina a Romei

Crestinarea lui Clovis I in dou manuscrise

de epoc franc i latin
 Carol cel Mare (748-814)
Impune crestinismul roman saxonilor germanici - 772
Distruge regatul longobard din Italia - 774
Cedeaz papei teritoriul din jurul Romei (Patrimonium
Petri) crend astfel statul papal 774
Opreste expansiunea arabilor musulmani din Spania -778
Papa Leon al III-lea il declar protector al Bisericii
25 dec.800 Carol este incoronat la Roma de papa:
Karolus serenissimus Augustus a Deo coronatus
Imperator Romanum
 mprirea Imperiului
In august 843, prin tratatul de la Verdun, nepoii
lui Carol cel Mare (potrivit dreptului germanic)
i impart Imperiul. Acest tratat este primul
act oficial scris in limbile francez i german
Francii dispar; apar in istorie francezii

* Ludovic Germanicul preia Germania

* Carol cel Plesuv devine rege al Franei
* Lothar primeste Italia si teritoriile ce separ
Germania de Frana
Din sec X, Germania devine Imperiu
sub denumirea
Sfntul Imperiu Roman de neam Germanic
 FRANA MEDIEVAL
ANARHIA FEUDAL
Ca n orice stat occidental medieval,
societatea francez este structurat in cele trei
stri: clerul, nobilii si cei care muncesc (starea a
III-a). Autoritatea regal este slab, marii
seniori au armate puternice i domenii intinse,
toate acestea permindu-le s conteste
autoritatea regal

n 987, marii seniori l aleg ca rege al

Franei pe Hugo Capet, un nobil ale crui
domenii se afl in centrul Franei. Resedina
Capetienilor, oraul Paris, devine capitala
Franei. De la Paris, regii Capetieni si urmaii
lor, regii din dinastia de Valois, incep procesul de
centralizare statal si de subordonare a
marii nobilimi fa de puterea regal
 1066 cucerirea normando-franceza a Angliei
In 1066, un mare senior francez, Ducele Normandiei, Willhelm
(supranumit Cuceritorul) debarc in Anglia. n btlia de la
Hastings, il invinge pe regele anglo-saxon Harold si devine
rege al Angliei.
Urmaii si intemeiaz o nou Dinastie anglo-normand Plantagenet.
Cucerirea Angliei a fost descris intr-un document medieval (tapieria
pictat de la Bayeux)
 Conflictul dintre Regii Franei i Ducii de Normandia

Membrii dinastiei anglo-normande

Plantagenet sunt cei mai puternici
seniori din Franta. Ei detin ducatele
Normandia i Aquitania la care se
adaug comitatele de Anjou, Poitou i
Maine. Ducii Normandiei (deveniti din
1066 i regi ai Angliei) nu mai recunosc
autoritatea regilor Franei. Incepe
conflictul dintre Dinastiile Capet i
Stema dinastiei Stema dinastiei
regale franceze Plantagenet. Urmaii Capetienilor (regii
anglo-normande
de Valois din dinastia de Valois) declaneaz Plantagenet
rzboiul dintre Anglia i Frana
CENTRALIZAREA STATAL A FRANEI
Trei mari regi din dinastia capetian impun treptat nobilimii franceze
obligaia de a respecta autoritatea regal
Ludovic VI (sec XI)
Filip II August (1180-1223) - reduce teritoriile Plantagenetilor din Franta
Filip IV cel Frumos (sec XIII)
1328: stingerea dinastiei Capeiene: pretendenti la tronul Franei:
Filip VI de Valois intemeietorul dinastiei de Valois
Eduard II Plantagenet, rege al Angliei ncepe rzboiul anglo-francez
(RZBOIUL DE 100 ANI / 1337-1453)
 Razboiul de 100 ani (1337-1453)
Incepe cu marile victorii engleze de la
Crecy (1346) i Poitiers (1356)

n 1415, armata englez obtine victoria si in marea btlie de la

Azincourt (fr) /Agincourt (engl).

soldati Btalia
englezi debarc de la
in Frana Azincourt
 Razboiul de 100 ani (1337-1453)
Soarta rzboiului se schimb decisiv in favoarea francezilor in urma
asediului orasului Orleans (1429) unde a intrat in istorie marea eroin
national a Franei Jeanne d`Arc

Jeanne d`Arc
in reprezentari
de epoca
 Centralizarea politica
In 1453, in urma victoriei franceze de la
Castillon, se termin Rzboiul de 100
ani. Tot atunci ia sfrit i procesul de
centralizare a Franei.
Regele se declar reprezentantul lui D-zeu
in regatul Franei
Legile regelui le nlocuiesc pe cele nobiliare
apar funcionari regali/tribunale regale
Armata regal este permanent
(mercenari+nobili angajati ca ofieri)
disparitia armatelor particulare ale
nobililor
 CONCLUZII
Regatul Franc s-a constituit in provincia roman Galia in urma participrii
francilor condui de Merovich (Meroveus) la marea btlie a Europei impotriva
hunilor regelui Atilla (Cmpiile Catalaunice 451)
Regele Clodwig (Clovis) i-a crestinat pe franci in 496 asigurndu-le astfel
urmailor si sprijinul constant al Papalitii
n anul 800, regele franc Carol cel Mare este incoronat de pap Imprat Roman
n 843, prin Tratatul de la Verdun, nepoii si impart Imperiul. Apare in istorie
Regatul Franei
Regii Franei din dinastiile Capet si de Valois lupt pentru inlturarea anarhiei
feudale i impunerea autoritii regale in faa marilor seniori
Cei mai puternici seniori care contest puterea regal sunt ducii de Normandia,
mai ales dup 1066, cnd ducele de Normandia, Wilhelm Cuceritorul, cucerete
Anglia
Rzboiul de 100 de ani (1337-1453) este marcat de marile victorii engleze de la
Crecy (1346), Poitiers (1456) i Azincourt (1415). Francezii inclin balana
rzboiului in favoarea lor dup asediul orasului Orleans, condus in 1429 de
eroina national a Franei, Jeanne d`Arc
Dup infrngerea englezilor, nimeni nu mai contest autoritatea regal, legile
regale se impun i sunt respectate de ctre toi nobilii francezi. Anarhia feudal a
luat sfrit, centralizarea politic a regatului este aproape total