Omenirea trebuie sa puna capat razboiului,altfel

razboiul va pune capat omenirii

John F.Kennedy
Al Doilea Rzboi Mondial a fost un conflict armat generalizat,la mijlocul secolului al XX-lea,
care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare i mai ucigtor
rzboi nentrerupt din istoria omenirii.
Cauzele izbucnirii razboiului

Prevederile tratatelor de pace din Sistemul de

la Versailles, nclcate aproape imediat de
Germania i Turcia.
Conciliatorismul Franei i Angliei.
Politica revizionist a statelor nvinse n
primul rzboi mondial: Germania, Italia,
Ungaria, Bulgaria.
Dorina de expansiune a Germaniei, Italiei i
Japoniei. Neavnd colonii i fiind obligate la
autarhie urmreau remprirea lumii. Au
ncercat s se justifice promovnd o ideologie
ultranaionalist, rasist i antiuman,
mprind omenirea n popoare i rase
"superioare" i "inferioare".

Cei Trei Mari: Winston Churchill , Franklin D.

Roosevelt iIosif Vissarionovici Stalin ,
la Conferina de la Ialta din 1945
 Forte participante
Puterile Axei:
Germania,
Italia i
Japonia
Coaliia Naiunilor
Unite (1941-1942)

Fronturi
Europa, Africa, SE Asiei,
M.Mediteran, O. Atlantic,
O. Pacific
 Aliatii

Polonia URSS Franta

Polonia

Sua China Marea

Axa Britanie

Italia Japonia Germania

 I. V. Stalin

Winston Churchill
Franklin
Chiang Kai-shek Roosevelt
Adolf Hitler
Benito Mussolini
Charles de Gaulle
Hirohito

Edward Rydz-migy
COTITURI DIPLOMATICE COTITURI MILITARE

PACTUL DE NEAGRESIUNE BTLIA ANGLIEI

GERMANO-SOVIETIC
BTALIILE DE LA LENINGRAD,
(23 AUGUST 1939) MOSCOVA, STALINGRAD I
KURSK.
PACTUL JAPONO SOVIETIC
(13 APRILIE 1941) BTLIA DE LA MIDWAY
BTLIA DE LA EL ALAMEIN
 1941
Guvernul iugoslav a cedat presiunilor italo-germane i a
semnat, la 25 martie 1941, Pactul Tripartit.
Fortele lui Hitler au invadat Iugoslavia si Grecia 6aprilie
1941.
La 20 mai 1941 a nceput Btlia pentru Creta, prin
desantarea (cu ajutorul planoarelor) a vntorilor de munte i
a parautitilor germani.(s.au folosit 539 de aeronave de
transport).Insula Creta era aprat de aproximativ 43.000 de
greci australieni, neozeelandezi i britanici, nu toi fiind
echipai corespunztor.
"Creta a fost mormntul parautitilor germani".
n iunie 1941, forele Aliailor au invadat Siria i Libanul,
aflate sub mandatul guvernului colaboraionist francez de la
Vichy, cucerind Damascul pe 17 iunie.
Atacul impotriva URSS: la 22 iunie 1941,armata
germana a atacat Uniunea Sovietica(operatiunea
Barbarossa).
Operatiunea Barbarossa
Romania a intrat in razboi la 22 iunie 1941, dorind sa recupereze
teritoriile anexate de Uniunea Sovietica in 1940.
Statele Unite ale Americii au intrat n razboi, la 7decembrie
1941, dup Atacul surpriza al flotei japoneze de la Pearl
Harbour.

Atacul de la
Pearl
Harbour

Dupa atacul japonez asupra Pearl Harbour-ului,Germania a

declarat la 11 dec 1941 razboi Statelor Unite desi in
conformitate cu prevederile Pactului Tripartit 1940 nu era
obligata sa o faca.Hitler a facut asta pentru ca era sigur de
victorie.
 Izvoare istorice
Ieri, 7decembrie 1941...Statele Unite ale Americii au fost
obiectul unui atac fulger si premeditat din partea fortelor
aeriene si navale ale Imperiului Japoniei. Statele Unite erau
in pace cu aceasta natiune si, la cererea Japoniei, duceau
inca cu guvernul si imparatul su convorbiri in vederea
mentinerii pcii in Pacific..In acest timp, guvernul japonez a
cautat deliberat sa aduca in eroare Statele Unite, facand
false declaratii si exprimand speranta ca pacea va fi
mentinuta. Atacul de ieri asupra Insulelor Hawai a provocat
grave distrugeri fortelor militare si navale americane.Un
mare numar de americani si.au pierdut viataCer
Congresului sa declare c dupa atentatul comis de catre
Japonia duminica 7 decembrie, atentat de nimic justificat,
Statele Unite sunt in razboi cu Imperiul Japoniei.(mesajul
prededintelui Roosevelt catre Congresul american, 8dec
1941)
 Harta in ansamblu pt al doilea razboi mondial in Europa
Aliatii(verde), AXA:Japonia,Germania,Italia (roz), teritoriile
cucerite de AXA (galben)
 1942
Momente importante
Iun.1942, victoria american la Midway, cea mai
mare btlie aeronaval din istorie. Este oprit
ofensiva japonez n Pacific.
Octombrie, englezii obin victoria de la El Alamein
(nordul Africii). Este nlesnit debarcarea Aliailor
n Maroc i Algeria, apoi, n anul urmtor, n
Sicilia i Italia. Mussolini a fost nlturat, iar Italia
a ntors armele mpotriva Germaniei.
Noiembrie, japonezii care ameninau Australia
sunt nfrni la Guadalcanal.
Sept.1942-feb.1943, la Stalingrad a fost cea mai
mare btlie din istoria rzboiului. Germanii au
pierdut un numr foarte mare de soldai, iar
300.000 au czut prizonieri. S-a pus capt
ofensivei germane. A nceput ofensiva rus spre
vest.
Batalia de la stalingrad

(21 august 1942 2

februarie 1943)
Introducere:
Reprezint un punct de cotitur
important n desfurarea rzboiului i
este considerat cea lai sngeroas i mai
mare btlie din istoria omenirii.Btlia
a fost marcat de brutalitatea i de lipsa
de grij pentru populaia civil.
Operaiunea Blau

Avansarea german din 7 mai

1942 pn n 18 noiembrie 1942
 Pentru nfptuirea acestei operaiuni a fost aleas Grupul
de Armate Sud,avnd sarcina s strpung frontul
sovietic,cucerind Stalingradul.Grupul de Armate Sud a
fost divizate n dou ramuri.Grupul de Armate Sud(A) n
frunte cu E. von Manstein i E. von Kleist,trebuia s
continue atacul spre sud,iar cel n frunte cu F.Paulus i
H.Hoth. Trebuia s atace spre est.
Oraul a atras trupele germane datorit faptului c era
un important centru industrial,o cale de transport vital,
i nu n ultimul rnd purta numele conductorului
sovietic,astfel avnd importan ideologic i de
propagand.
Atacul ncepe pe 28 iunie 1942.Ofensiva german ncepe
cu succes.Trupele sovietice s-au retras spre est. Pe 5
iulie 1942,nazitii cuceresc Voronejul.La sfritul lui
iulie,soveticii sunt nevoii s se retrag pe rul Don.
Soldai romni n
zona
Don/Stalingrad
Soldai romni i prizonieri rui
In zona Don/Stalingrad
 Germanii din ncercuire au fost
silii s se retrag din suburbii n
centrul oraului Stalingrad;

Hitler l-a naintat n grad pe

Germanii pe strzile Stalingradului Paulus, fcndu-
l Generalfeldmarschall pe 30
ianuarie 1943.

Lupte de strad n Stalingrad

 Btlia de la Stalingrad
Parte a celui de al Doilea Rzboi Mondial, Frontul de rsrit
Informaii
generale
Perioad 21 august 1942 2 februarie 1943
Loc Stalingrad, Uniunea Sovietic
Rezultat Victorie decisiv sovietic

Combatani
Germania Nazist Uniunea Sovietic
Romnia
Italia
Ungaria
Croaia

Conductori
Friedrich Paulus
Erich von Manstein Vasili Ciuikov
Hermann Hoth Alexandr Vasilevski
Petre Dumitrescu Gheorghi Jukov
Constantin Constantinescu Semion Timoenko
Italo Garibaldi Constantin Rokossovski
Gusztav Jany Rodion Malinovski
Viktor Pavii Andrei Eremenko

Efective
~ 1.500.000 ~ 1.700.000

Pierderi
~750.000 mori sau rnii 643.000 militari
91.000 capturai ~40.000 civili
Concluzie

Btlia de la Stalingrad a fost

una din cele mai mari btlii
a celui de-al Doilea Rzboi
Mondial,iar unii istorici o
consider decisiv n
ctigarea rzboiului,devenind Marealul Paulus (la mijloc)
un moment de cotitur mpreun cu Statul su Major,
decisiv n soarta rilor prizonieri de rzboi
beligerante.
1945-Sfarsitul razboiului

Ultimul an al razboiului a fost dominat de evenimentele din

Europa si din Asia.
 In Europa

Winston Churchill, Iosif Stalin i Franklin D. Roosevelt au

negociat aranjamentele pentru Europa postbelic n
timpul Conferinei de la Yalta din februarie 1945. Printre
hotrrile luate au fost nfiinarea ONU, formarea statelor
naionale n Europa Rsritean, organizarea de alegeri libere
n Polonia (alegerile au fost msluite de sovietici), repatrierea
cetenilor sovietici i atacarea Japoniei de ctre URSS la cel
mult trei luni dup nfrngerea Germaniei. Armata Roie, a
nceput asaltul final asupra Berlinului la 19 aprilie 1945.
 Conferinta de la Yalta, dintre liderii USA,
Marii Britanie si Uniunii Sovietice.

Roosevelt , Winston Churchill, i Stalin.

 Armata german terminase retragerea n oraul
puternic fortificat. Iar capitala german fusese
supus unor intense bombardamente aeriene
devastatoare. Hitler era nc n via i sntatea sa
mintal prea c se deterioreaz pe zi ce trecea. Ca
un ultim efort de rzboi, Fhrerul a cerut tuturor
civililor, inclusiv copiilor, s participe la lupta de
aprare a capitalei n rndurile miliiilor Volkssturm.
 Cnd aceast ultim ncercare a euat, Hitler a fost profund
deziluzionat, imaginndu-i c toat lumea este mpotriva
lui, dar c mai are nc soldai pe care poate s-i trimit n
lupt. Hitler i statul su major s-au mutat n Fhrerbunker,
un buncr de beton de sub Cancelaria Reichului, unde,
la 30 aprilie 1945, Fhrerul s-a sinucis mpreun cu soia
sa, Eva Braun.
Iar, sinucidrerea lui Hitler la Beriln a permis incheierea
razboiului pe acest continent. Actul capitularii Germaniei a
fost semnat la 7 mai la Reims si la 8 mai la Berlin.
In Asia
SUA au cucerit mai multe insule, aa cum au fost Iwo
Jima iOkinawa i a fcut ca principalele insule
japoneze s se afle n raza de aciune a avioanelor
americane. Printre multe alte zeci de orae
japoneze, Tokyo a fost bombardat cu bombe
incendiare i doar n primul atac au murit pn la
90.000 de oameni, n timp ce incendiile rveau
toat capitala.
Marile pierderi de viei omeneti au fost atribuite
densitii mari a populaiei n zonele industriale,
precum i materialelor inflamabile din care erau
ridicate construciile n acele vremuri. n plus,
porturile i principalele ci fluviale erau minate din
aer prin Operaiunea Foametea, care a distrus
logistica acestei naiuni insulare.
 Mai trziu, la 6 august 1945 avionul de
tip B-29 "Enola Gay", pilotat
de colonelul Paul Tibbets, a lansat
o bomb atomic(Little Boy) asupra
oraului Hiroshima, practic tergndu-l
de pe suprafaa pmntului. La 8
august 1945, Uniunea Sovietic a
declarat rzboi Japoniei, aa cum
fusese stabilit la Yalta, i a lansat o
invazie la scar larg a Manciuriei
ocupate de Japonia, (Operaiunea
Furtuna de August). Pe 9 august,
bombardierul B-29 "Bock's Car" pilotat
de maiorul Charles Sweeney, a aruncat
a doua bomb nuclear american (Fat
Man) asupra oraului Nagasaki.
Folosirea celor dou bombe atomice i-au
permis mpratului Japoniei s ocoleasc
guvernul n funcie i s acioneze pentru
ncheierea rzboiului. Intrarea Uniunii Sovietice
n rzboi a avut, de asemenea, un rol n aceast
hotrre, dar n discursul su la radioul nipon,
mpratul nu a menionat aceast invazie printre
motivele care ar fi dus la capitularea
Japoniei. Japonia a capitulat necondiionat la 15
august 1945, semnnd actele de capitulare pe 2
septembrie 1945 (V-J day) la bordul vasului de
lupt USS Missouri, n Golful Tokyo.
 Capitularea Japoniei n faa Statelor Unite
nu a nsemnat ncheierea oficial a
rzboiului i cu Uniunea Sovietic, cu care
Imperiul Nipon nu a semnat nici pn n
ziua de azi un tratat de pace. n ultimele
zile ale rzboiului, URSS a ocupat partea
de sud a insulelor Kurile, o zon deinut
pn n acel moment de japonezi i
revendicate i de sovietici. S-au fcut
numeroase eforturi pentru semnarea unor
acorduri de pace, dar, n mod oficial,
starea de rzboi dintre cele dou naiuni
continu s existe.
 Un rol important l-au avut insa si ofiterii politici din
Partidul Comunist, care mergeau pe front ca sa laude
curajul soldatilor si ii incurajau sa lupte, spunandu-le ca
batalia se da pentru slavarea unor civili pe care germanii
vor sa-i captureze.
In fiecare zi era ales un erou al zilei, a carui poza era
distribuita in randul camarazilor sai.
Soldatii primeau si jocuri sau gustari precum mandarine
sau ciocolata. In cele din urma, foarte multi soldati
deveneau motivati si convinsi ca servesc unui scop nobil.
Asta spre deosebire de germanii capturati, care se
declarau de obicei apolitici.
 Dincolo de toate, poate cea mai emotionata marturie
este cea a capitanului Nikolai Aksionov. El spune ca s-
a simtit vinovat dupa ce a ucis primul soldat german,
insa apoi totul s-a schimbat:
M-am gandit la poporul meu si am inceput sa-i impusc
pe germani fara mila. Devenisem un barbar, ii uram.
O alta declaratie care a fost pana acum secreta este cea
a lui Vasili Zaytsev, cel mai bun lunetist din Armata
Rosie, care a ucis 242 de germani.
"Deseori iti amintesti si amintirile au un impact puternic.
Acum sunt cu nervii la pamant si tremur
constant. Povestea lui a fost relatata in filmul "Inamic la
portile orasului".
 In Batalia de la Stalingrad peste 1 milion de soldati si-au
pierdut viata, iar ambitiile lui Adolf Hitler de a cuceri
Uniunea Sovietica au fost defintiv spulberate.
Cele mai multe victime au fost in randul soldatilor rusi.
Numai 150.000 de germani au murit in aceasta batalie,
alti 110.000 s-au predat, insa din acestia numai 5.000
au supravietuit temutelor gulaguri si s-au intors apoi in
Germania.
Germania a pierdut un sfert din intregul sau material de
lupta: arme, munitie, tancuri. Zile in sir dupa infrangere,
magazinele si restaurantele din Berlin au ramas inchise,
in semn de respect.