Sunteți pe pagina 1din 21

INSAMANTARILE

ARTIFICIALE
Biotehnologie de generaia I-a, ce permite
multiplicarea descendenei unui mascul
valoros, dincolo de limitele biologice ale
acestuia
Aplicat pe scar larg la bovine i ovine i,
ntr-o msur mai mic, la celelalte specii
Ofer avantaje de ordin :
Economic
Zootehnic

Medical
Cuprinde patru etape principale :
Recoltarea spermei
Examenul materialului seminal
Ex. Macroscopic
Ex. Microscopic

Ex. complementare

Diluarea si conservarea materialului seminal


Refrigerarea
Congelarea
In gheata carbonica
In azot lichid
Inocularea materialului seminal
A. Recoltarea spermei
1. Vaginul artificial
Imita conditiile de temperatura, presiune si
lubrifiere din vaginul femelei in estru
Alcatuit din : carcasa cu robinet, camasa din
latex + inele de cauciuc, pahar colector +
protectie
Recoltarea se poate face pe o femela in calduri
spontane sau induse hormonal, pe manechin
sau pe un alt mascul
Folosit la taur, armasar, berbec, vier, caine
2. Electroejacularea
Stimularea centrilor nervosi ai erectiei si
ejacularii din maduva lombo-sacrala, cu ajutorul
unui curent electric de joasa tensiune
Se practica la taur (electrod endorectal bipolar)
si berbec (electrod endorectal monopolar si
electrod lombar monopolar)
Avantaj : poate fi folosita la masculii cu
impotenta de copulatie (impotentia coeundi)
Dezavantaje : ejaculatul este inferior d.p.d.v.
cantitativ si calitativ celui obtinut cu vaginul
artificial ; uneori se poate produce ejacularea in
furou
3. Metoda prezervativului (condomului)
Se practica uneori la armasar, de regula ca un
expedient
Pe post de prezervativ, se poate utiliza o manusa
obstetricala pentru ETR
4. Metoda manuala (masturbarea)
Se practica la vier si la caine
La vier elementul esential este presiunea
exercitata de operator cu degetele la nivelul
portiunii spiralate a penisului, analog papilelor
cervicale ale scroafei
La caine presiunea trebuie exercitata la nivelul
bulbilor glandului, iar penisul se orienteaza
posterior
B. Examinarea materialului seminal
Este precedata de si corelata intotdeauna cu examenul fizic
general al reproducatorului mascul.
1.Ex. macroscopic:
Volum se apreciaza imediat dupa recoltare prin citire
directa in paharul de recoltare
Culoare- se apreciaza subiectiv imediat dupa recoltare si
variaza in functie de specie, concentratia in
spermatozoizi sau prezenta substantelor straine in
ejaculat (sange, puroi, urina, etc).
pH apreciat cu ajutorul pH-metrelor; exista o corelatie
directa intre calitatea spermei si pH-ul acesteia (cu cat
proba de sperma este mai buna cu atat este mai acida)
Miros
2. Ex. Microscopic:
Concentratia materialului seminal - 2 tehnici:
-tehnica hemocitometrica: adaptata dupa tehnica de
numarare a globulelor rosii.
- metoda electronica (SQA): mult mai rapida si mai exacta.

Mobilitatea spermatozoizilor
- Mobilitatea generala a spermei se apreciaza cat mai
repede dupa recoltare, miscarea in val se noteaza cu 5, iar
lipsa de miscare cu 0;
- Mobilitatea individuala se apreciaza prin examinarea
unei picaturi de sperma proaspata diluata; se va aprecia
traiectoria si viteza de inaintare. Mobilitatea individuala se
noteaza pe o scara de la 0-5, sperma normala regasindu-se
in intervalul 2,5-5.
Morfologia spermatozoizilor ofera posibilitatea de a pune
in evidenta spermatozoizii imaturi, cu anomalii sau morti.
Se apreciaza imediat dupa recoltare prin examen
microscopic (100x cu imersie) si colorare (albastru de
metilen, violet de gentiana, tus de China, opal-blau,
albastru-tripan-Giemsa, eozina-negrozina, etc).
Intr-un ejaculat normal procentul spermatozoizilor
anormali, imaturi sau morti = max 20%.
3. Ex. complementare:

Testul hipoosmotic permite aprecieri privind integritatea


membranei spermatozoidului

Proba redox se bazeaza pe principiul masurarii capacitatii


de reducere a celulelor spermatice prin intermediul unei
substante colorate (albastru de metilen); cu cat decolorarea
amestecului este mai rapida cu atat proba de sperma este
mai buna.
4. Ex. bacteriologic
- presupune recoltarea separata a fractiunilor ejaculatului si
realizarea de insamantari pe medii pentru germeni aerobi,
anaerobi, micoplasme si fungi; in mod normal in sperma se
gasesc aproximativ 10.000 celule bacteriene/ml.
5. Ex. imunologic
- urmareste detectarea anticorpilor antispermatici care ar
altera capacitatea fecundanta a spermatozoizilor.
C. Diluarea si conservarea
materialului seminal
Diluarea materialului seminal se realizeaza in scopul
fractionarii ejaculatului permitand astfel obtinerea unui
numar mai mare de doze de inseminare.

mediile de dilutie trebuie sa contina:


- substante energetice (glucide);
- substante crioprotectoare (glicerina, lecitina din
galbenusul de ou);
- substante tampon - mentin constant pH-ul spermei in
timpul diluarii si conservarii (citrati, fosfati, tartrati, etc);
- substante care sa activeze mobilitatea spermatozoizilor in
caile genitale femele (mucinaza);
- substante care sa impiedice dezvoltarea florei microbiene
(antibiotice, sulfamide)
Conservarea materialului seminal urmareste mentinerea
mobilitatii si capacitatii fecundante a spermatozoizilor un timp
cat mai indelungat, inafara cailor genitale femele.

conservarea materialului seminal se poate realiza prin


-refrigerare (pastrare la 2-8C)
-congelare (pastrare in azot lichid la -196 grade Celsius).

Procedee de congelare a materialului seminal:


- congelarea in paiete (mari, mijlocii si mici);
- congelarea in fiole;
- congelarea in pilule in gheata carbonica la 79 grade
Celsius abandonata la ora actuala
D. Inocularea materialului seminal
Inocularea consta in depunerea materialului seminal in
caile genitale femele.
Principii care trebuie respectate la inocularea materialului
seminal:

- inocularea sa se realizeze in momentul optim pentru


fiecare specie;
- depunerea materialului seminal sa se faca la locul de
electie caracteristic fiecarei specii;
- instrumentarul folosit la inseminare sa fie steril si incalzit
la 38C;
- sa se evite traumatizarea mucoasei vestibulo-vaginale,
cervicale sau uterine in timpul inocularii.
Pentru sperma refrigerata: - flaconul cu material seminal se
lasa la temperatura camerei 5 minute; se utilizeaza sperma
care contine cel putin 60% spermatozoizi cu miscari vioaie
de inaintare.

Pentru sperma congelata: - se inoculeaza dupa decongelare


brusca in apa la 36 grade Celsius; se admite inocularea
spermei care contine minimum 35-40% spermatozoizi cu
miscari vioaie de inaintare.
Inocularea spermei la vaca: - de regula se inoculeaza 2 doze
de material seminal la interval de 12 ore;
-depunerea materialului seminal se realizeaza in canalul
cervical sau in cavitatea uterina;
- pentru depunerea spermei in caile genitale femele se
poate utiliza metoda recto-vaginala/bimanuala (cel mai
frecvent) sau metoda cu speculum vaginal.
Inocularea spermei la iapa: - depistarea momentului optim
pentru I.A. se realizeaza prin ultrasonografie (folicul peste
35-40 mm) sau numai prin palpare transrectala cand se
identifica modificarile de forma, marime si consistenta;
- inseminarea artificiala ar trebui sa se realizeze cu 12 ore
inaintea ovulatiei;
- materialul seminal se depune in cavitatea uterina.
La oaie: inocularea materialului seminal se realizeaza imediat
ce este depistata in calduri de catre berbecul incercator si se
repeta dupa 12-18 ore;
- cu un speculum vaginal si seringa de inoculare se
inoculeaza 0,1 ml sperma la nivelul canalului cervical.
La scroafa: se folosesc catetere de cauciuc sau plastic care la
extremitatea libera se termina cu o formatiune ovalara (cateterul
cu oliva)sau sunt spiralate asemanator portiunii libere a penisului
la vier (cateterul Melrose);
- varful pipetei se angreneaza in cervix, iar materialul
seminal se depune in corpul uterin.
La catea: - detectarea momentului optim pentru I.A. se realizeaza
prin ex. citovaginal (celule Schollen) sau prin dozarea
progesteronului plasmatic (peste 8 ng/ml);
- depunerea se poate realiza intravaginal, intracervical sau
intrauterin (cateterul Osiris), apoi cateaua se va mentine cu trenul
posterior ridicat 15 min pentru a facilita pasajul spermatozoizilor
in uter