Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" DIN GALAI

FACULTATEA DE INGINERIE I AGRONOMIE DIN BRILA


DEPARTAMENT TIINE INGINERERTI I MANAGEMENT
SPECIALIZARE: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE I ECOLOGICE

OPTIMIZAREA SISTEMELOR DE
VENTILAIE DIN HALELE INDUSTRIALE PE
CONSTRUCTII METALICE
Coordonator tiinific:
l. dr. ing. Dorin EFTIMIE
Absolvent:
Angelic RADU
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1 Procedee de debitare
Capitolul 2 Noxele emise prin debitarea metalelor
Capitolul 3 Ventilaia industrial
Capitolul 4 Studiu de caz Msurarea nivelelor de
CO2 i CO
Capitolul 5 Perdele de aer
Concluzii
Introducere
Dezvoltarea i extinderea progresului tiintei i tehnicii n toate ramurile
economiei, creterea exigentei societatii n general, a condus la promovarea unor
tehnici noi.Astfel cerintele actuale au impus implementarea n practica industriala
a unor conceptii noi in prelucrarea materialelor.
Aparitia i dezvoltarea anumitelor domenii, a condus la naterea notiunilor de
fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate care reflect ntr-o manier tiintific
modul de comportare al produselor n faza de exploatare n raport cu timpul.
Lucrarea prezint o analiz a proceselor de tiere, precum i o evideniere a
noxelor rezultate, i a echipamentelor de ventilaie.
Studiul de caz const n msurtori ale concentriilor de CO2 i CO ntr-o hal
industrial dintr-o firm ce se ocup cu construcii sudate pe o perioad de timp
determinat. n urma colectrii datelor, acestea au fost prelucrate, calculate i
prezentate pe diferite diagrame pentru a se evidenia diferenele de valorilori n
diferite anotimpuri.
De asemenea se recomanda implementarea unor sisteme speciale de
ventilaie.
CAPITOLUL 1 PROCEDEE DE DEBITARE

Prin debitare se nelege mprirea unui material de o


anumita form i dimensiune in mai multe buci, cu forme
i dimensiuni stabilite n prealabil, n vederea folosirii lor in
aceasta form sau in vederea unor prelucrri ulterioare,
avnd in acest caz adaosurile necesare.
Operaia de tiere trebuie s asigure:
rugozitate mic a suprafeelor separate;
precizie mare a volumului sau a lungimii piesei;
lipsa abaterilor de la forma geometric a piesei;
realizarea unor semifabricate cu lungime mai mare dect
seciunea transversal;
pstrarea caracteristicilor materialului n zona de separare.
Datorit numeroaselor avantaje tehnico-economice, n ultimul timp se
constat ns o tendin de nlocuire a debitrii prin ardere cu debitarea prin topire,
n special cu plasm sau cu laser.
Sub denumirea generic de debitare termic se neleg procedeele de tiere
prin topire sau ardere cu ajutorul unei surse termice. Separarea semifabricatelor se
face pe seama arderii unei cantiti de metal din zona tieturii. Exist mai multe
procedee de tiere termic:
1. cu oxigen;
2. cu plasm
3. cu laser;
4. cu arc electric.

Debitare cu oxi-gaz

Debitare cu laser

Instalaia de taiere cu plasma PEGASUS - ESAB


Debitarea prin forfecare
CAPITOLUL 2. NOXELE EMISE PRIN
DEBITAREA METALELOR
n urma debitarii metalelor se disperseaz n aer pulberi
periculoase operatorului i a persoanelor din aproprierea postului
de lucru.
Situaia astfel creat poate conduce fie la boli profesionale, fie la
intoxicaii ale persoanelor expuse, dac este vorba de produse
toxice sau nocive, sau poate fi la originea unor incendii, explozii
etc., dac produsele respective sunt inflamabile.
Substanele utilizate sau fabricate n industrie pot avea efecte
nefaste asupra organismului uman. Pentru studiu, se pot clasifica
separat particulele solide de gaze, dar trebuie precizat c, de obicei,
exist simultan mai muli poluani ntr-o incint, chiar sub form
fizic diferit (de exemplu gaze de sudur i particule pulverizate de
vopsea, etc.). Acestea au ntotdeauna efect nefast asupra
organismului uman, att prin natura lor, fiind iritante, corozive,
toxice, alergice sau chiar patogene, prin efectul de suprancrcare a
plmnilor ct i prin efecte nocive particulare.
Poluanii gazoi i riscul de explozie
Poluarea din industria metalurgic se nscrie printre tipurile de poluare din
spatii inchise. Dei volumul produciei din prelucrarea metalelor neferoase este
mai mic dect n cazul metalurgiei feroase, nocivitatea lor este n general mai
ridicat, iar impuritile lor au caracter toxic.
Fabricarea oelurilor este generatoare de mari cantiti de pulberi dar i de
poluani gazoi (n special monoxid de carbon i oxizi de azot i de sulf) n toate
etapele de producie i n cele auxiliare.
Gazele sunt agresive pentru sntate dac sunt toxice, iritante sau corozive.
De altfel, chiar dac sunt sau nu agresive, ele conduc n permanen la riscul de
asfixiere atunci cnd nlocuiesc parial sau total oxigenul din aerul de respirat.
Poluanii gazoi se gsesc n general n amestecuri de tipul aer-poluani i au o
densitate foarte puin diferit de cea a aerului. Viteza lor de cdere ctre sol este
foarte mic i neglijabil n raport cu viteza de difuzie turbulent a aerului din
incinte.
O atmosfer poate deveni exploziv atunci cnd sunt reunite cele trei
elemente necesare:
un combustibil (gaze, pulberi, lichide, suspensii gazoase);
un comburant (gaz sau substan care asigur arderea carburantului, ntlnit n
motoarele-rachet);
un aport de energie sau de temperatur suficient
Fumul de metal
Nu este o coinciden faptul c muli angajai din cadrul industriei
metalurgice sufer de grip, le curge nasul, au dureri n gt, febr,
frisoane, grea i dureri de cap. Orict de surprinztor ar fi, aceste
simptome nu au de fapt nici o legtur cu gripa, cauzele sunt de la
inhalarea fumului de metal generat n urma proceselor de debitare,
sudur i alte procedee similare.
Invizibil cu ochiul liber, fumul de metal este produs prin
vaporizarea particulelor de metal de rezultate n urma proceselor de
debitare , vapori ce se condenseaz i devin particule fine. Inhalat,
simptomele pot aprea dup 24 de ore de la expunere i dei
simptomele sunt de scurt durat, urmate de o recuperare complet,
expunerea pentru mai mult timp poate duce la boli grave cu timp de
recuperare ndelungat precum: bronita, edem pulmonar, i chiar i
afeciuni ale sistemului osos.
Fumul de metal generat de oelul inxoidabil la tiere poate
conine crom i nichel, ce duc la dezvoltarea cancerului nazal.

Patul de ap este foarte potrivit pentru a capta 98-100% din fumul


i praful create de procesul de taiere cu plasm. Un nivel mic al apei
este mai puin eficient, capturareaz n jur de 75 - 80% din fum i
praf i o mare parte din nclzirea cldirilor n timpul iernii.
Atunci cnd se taie cu nivelul apei cu mai jos de partea de jos a
materialului care urmeaz s fie tiate, aproximativ 98% din fum i
praf sunt coninute. Tierea cu nivelul apei mai sus de materialul
care urmeaz s fie tiat surprinde toi contaminanii.
Nivelul apei poate fi controlat prin introducerea sau eliminarea
de aer comprimat; fr s fie implicate pompe .
O dat pe an sau n funcie de utilizare, apa ar trebui s fie scoas,
lamelele ndeprtate i zgura ndeprtat la lopat sau vid.
CAPITOLUL 3. VENTILAREA
INDUSTRIAL
Instalaiile de ventilare i climatizare
industriale au ca scop asigurarea condiiilor
de puritate a aerului i a microclimei
corespunztoare activitii depuse de om i a
naturii procesului tehnologic.
n fig. (3.1.) se prezint schema tip a unei
incinte industriale, cu diverse posturi de
lucru i n care sunt precizate diversele
elemente ale procesului tehnologic ca i ale
instalaiei de ventilaie.
Astfel, ntr-o incint industrial, confortul
locului de munc este influenat de urmtorii
factori
prezena unui curent de aer;
un gradient de temperatur acceptabil pe
vertical;
temperatura solului (prea mic sau prea
mare);
existena unui cmp termic radiativ
asimetric, dat de:
surse de caldura doar de o parte a corpului
operatorului; Schema de principiu a unei incinte industriale cu
nivel de umiditate relativa a aerului; posturile de lucru aferente: 1-posturi de lucru, 2-
prezenta unor ferestre reci.
surs de poluare, 3- captare poluani, 4- reea
transport aer poluat, 5- ventilator, 6- epurare aer
CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ
MSURAREA NIVELELOR DE CO2 I CO
Studiul de caz urmrete creterea, descreterea i concentraiile
de dioxid de carbon CO2 i monoxid de carbon CO dintr-o ncpere. n
studiul de caz msurtorile au fost efectuate ntr-o hal industrial din
cadrul firmei TRIPOTEC SRL Brila. De asemenea, scopul studiului de
caz urmete i nivelul de toxicitate din hala respectiv.
Aparatele de msur utilizate sunt: sonda de gaz Gas Probe IAQ
(Indoor Air Quality) i analizorul de gaze de ardere DELTA 2000CV-IV.
Sonda de gaz IAQ este un dispozitiv ergonomic portabil de detectare
a gazului disponibil pe pia pentru combaterea efectelor calitii
sczute ale aerului n ceea ce privete sindromul cldirii bolnave
Monitorizeaza simultan a pn la patru parametri:
monoxid de carbon (CO),
dioxid de carbon, (CO2)
umiditatea relativ (RH)
temperatura (To)
Analizorul de gaze de ardere DELTA 2000CV-IV fig. (4.2.) este fabricat de
ctre firma MRU GmbH din NSU-Obereisesheim, o companie specializat
n cercetarea, producerea de sisteme de analiz de nalt calitate pentru
emisii. DELTA 2000CV-IV este utilizat n scopul msurrii fumului i a
gazelor de ardere, a aerului de ardere i a temperaturii gazelor.
Acest aparat este utilizat cel mai adesea n:
Fabrici de ceramic
Uzine de aredere a deeurilor
Sisteme mari cu cazane de nclzire
Industria hrtiei
Fabrici de bere
Industria de automobile
Industria petrochimic
Uzine siderurgice
Hale industriale
Msurtorile au fost efectuate la trei procese de
prelucrare: sudur, polizare i tiere
Variaiile acestor concentraii i parametrii au fost urmrite n perioada 10 noiembrie
2014, 10 aprilie 2015. Aceste variaii au fost reprezentate n grafice f. Se observ c,
concentraia de CO2 i CO sunt diferite..

Concentraia de CO2 (ppb) sudur i polizare Concentraia de CO (ppb) tiere


CAPITOLUL 5 PERDELE DE AER
O perdea de aer este o achizitie foarte buna pentru
usile de acces din diverse locatii. Produce un curent de aer
de-a lungul usii unde sunt montate, si realizeaza o bariera ce
separa cele doua medii inauntru/afara.
Se folosesc perdele de aer la usi de intrare, la
deschiderile n ferestre, si asigura accesibilitatea in timp ce
blocheaza insectele, praful si mirosuri prin jetul de aer cald
pe care il sufla.Sunt si o sursa de economie pentru ca mentin
temperatura aerului din interior.
Aerul cald sau rece nu mai iese din cladire si astfel
realizeaza o economie de energie.
Asigura un confort termic pentru clienti dar si pentru
angajati.
Accesul in cladire si iesirea se pot face liber si in
siguranta.
Clasificare

Dup modul de dispunere a canalelor de distribuie, perdelele de aer


sunt:
perdele orizontale, perdele verticale; la rndul lor, acestea se mpart n
dou grupe:
perdele de aer unilaterale;
perdele de aer bilaterale.

Perdea de aer Frico-Ags 6000

Perdea de aer Ratiovent


Dimensiunile unui sistem turbo
Perdea electric Aristream
Beneficiile utilizarii unei perdele de aer
1. Perdelele de aer creaza un mediu de lucru confortabil, tin aerul rece afara in lunile de iarna si aerul
conditionat inauntru in timpul verii. Deasemenea o perdea de aer cu agent
termic maximizeaza eficienta energetica.
2. Irosirea energiei poate fi costisitoare pentru ca pretul incalzirii este relativ mare. Investitia intr-
o perdea de aer cald electrica se poate recupera in timp scurt.
3. Perdelele de aer cald airstream creeaza o bariera invizibila ce izoleaza diferite zone de temperatura
fara a impiedica circulatia persoanelor si vehiculelor. Variante de perdele de aer sunt disponibile
atat pentru trape si usi mici de servire cat si pentru usi de dimensiuni mari.
4. Pentru o functionare eficienta perdelele de aer cald trebuie sa fie prevazute in proiectul constructiei.
In unele cazuri, instalarea unei perdele de aer dupa ce cladirea a fost finalizata poate fi un
compromis, sau in unele cazuri nu se poate face.
5. Este esential sa alegi corect perdeaua de aer pentru tipul si dimensiunea de usa necesara. Selectia
corecta este simpla, perdeaua de aer trebuie sa
acopere latimea usii
aiva un flux de aer corespunzator cu inaltimea de montaj a perdelei de aer.
Alti factori ce pot influenta dimensionarea pot fi expunerea usii la vant, volumul de trafic, tipul de zona
de intrare cum ar fi depozit, birou, receptie, zona incarcare.
6. Poti folosi o perdea de aer electrica, perdea de aer pe apa calda, perdea de aer ambientala.
Perdelele in recirculare sunt folosite in aplicatii de racire sau magazine.
7. Daca aspectul este foarte important, este bine sa se aleaga unitati cu aspect stilat. O alta solutie ar fi
perdelele de aer incastrate sau perdelele cu montaj in plafonul fals. Acestea trebuie sa aia priza de
aer pe unde sa traga si acces pentru intretinere si service.
8. Este important sa alegi o perdea pentru folosinta indelungata, cu design robust care sa aiva viata
lunga, mai ales in medi solicitante. Trebuie sa fie usor de instalat si de conectat.
9. Controlul la o perdea de aer se poate face in diverse moduri.Cel mai simplu utilizati un panou de
comanda de la care se poate regla treptele ventilatorului. In functie de aplicatie se poate folosi un
termostat sau un contact de usa.
CONCLUZII

n aceast lucrare sunt prezentate aspecte privind optimizarea sistemelor de


ventilaie:
generaliti i clasificri asupra procedeelor de debitare, ce reprezint debitarea i
cum este clasificat
elaborri despre noxele i emisiile rezultate n urma procedeelor mecanice, ce sunt
poluanii, riscuri de expunere la factori climatici, metode de protecie mpotriva
poluanilor
metode de extragere a aerului pentru prevenirea unor eventuale explozii,
ventilarea n incinte mari, dispozitive de captare a aerului poluat
un studiu de caz privind emisiile de noxe la nivelul unor prelucrri metalice,
metode de utilizare a aparatelor de msur a noxelor, elaborarea unor diagrame
ce prezint mai clar rezultatele msurtorilor
prezentarea perdelelelor de aer care utilizate la intrarile in halele industriale ajuta
atat incaperea sa fie recirculat aerul pentru sanatatea muncitorilor cat si pentru
separarea de exterior a poluantilor care pot afecta calitatea aerului in vecinatatea
halei.
Aportul personal al acestei lucrri const n: analiza emisiilor de CO2 i CO
efectuate n cadrul unei firme de prelucrri metalice, calcularea datelor prelevate
de la faa locului, elaborarea unor diagrame ce prezint diferena datelor prelevate
i prezentarea unor metode de mbuntire a sistemelor de ventilaie i de
colectare a emisiilor.
V mulumesc!