Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

Nicolae Testemitanu

MORBIDITATEA
POPULATIEI
CATEDRA MEDICINA SOCIALA SI MANAGEMANT
SANITAR NICOLAE TESTEMITEANU

Chisinau 2017
CUPRINS
Morbiditatea populatiei
Factorii ce determina morbiditatea
Surse de informatie in studiul morbiditatii
Canalele prin care se colecteaza informatia
Tipurile de morbiditate
Metodele studierii morbiditatii
Morbiditatea generala
Morbiditatea infectioasa
Morbiditatea neepidemica
Morbiditatea cu incapacitate temporara de munca
Morbiditatea spitaliceasca
Studiu morbiditatii in baza rezultatelor examenelor medicale
Studiul morbiditatii in baza cauzelor deceselor
Morbiditatea copiilor din mediul rural
Morbiditatea copiilor din mediu rural in baza datelor examenelor
medicale complexe
Morbiditatea generala a copiilor
Clasificarea internationala a maladiilor
MORBIDITATEA POPULATIEI

Morbiditatea- fenomenul imbolnavirilor la populatia


unui teritoriu sau a unei colectivitati.

Ea cuprinde totalitatea cazurilor de imbolnavire intr-


o perioada de timp, constatate la un moment dat
sau in dinamica.

Morbiditatea reprezinta un criteriu important in


aprecierea starii de sanatate a populatiei sub
diverse aspecte ale ei.
MORBIDITATEA POPULATIEI

Factorii ce determina morbiditatea:


- conditiile de viata;
- nivelul si caracterul fortelor de producere;
- bunastarea populatiei, alimentarea, odihna si educatia;
- factorii psihoemotionali, ereditatea, constitutia;
- protectia sociala si asigurarea sociala;
- nivelul, acesibilitatea si calificatia asistentei medicale;
- conditiile mediului ambiant;
MORBIDITATEA POPULATIEI

Pentru studiul mai profund al morbiditatii se


utilizeaza trei termeni speciali:

1. Incidenta- totalitatea de maladii, depistate pentru prima


data in viata la un grup de populatie si inregistrate pentru
prima data in anul de gestiune.

2. Prevalenta- totalitatea bolilor prima data inregistrate in


decursul anului de gestiune la populatia unui teritoriu.

3. Afectiune patologica- totalitatea afectiunilor morfologice


si functionale depistate, de regula, in timpul examenului
medical complex. (inclusiv starile premorbide care nu-l deranjeaza
pe pacient, dar in cazul actiunii negative a unor factori pot favoriza
imbolnavirea).
MORBIDITATEA POPULATIEI

Surse de informatie in studiul morbiditatii:

1. date despre adresabilitate in institutiile medicale;

2. datele examenului medical complex;

3. datele cauzelor deceselor;


MORBIDITATEA POPULATIEI

Canalele prin care se colecteaza informatia:

1. Toate tipurile de institutii curativ-profilactice


(morbiditatea generala si tipurile ei);

2. Sindicatele (incapacitatea temporara de munca);

3. Organele protectiei sociale (incapacitatea premanenta


si invaliditatea);

4. Organele statistice (mortalitatea populatei);


TIPURILE DE MORBIDITATE

1. Morbiditatea dupa datele adresabilitatii:


a. morbiditatea generala;
b. morbiditatea infectioasa;
c. morbiditatea spitaliceasca;
d. morbiditatea cu incapacitatea temporara de munca;
e. morbiditatea neepidemica.

2. Morbiditatea dupa datele examenului medical


complex si dispensarizarii.

3. Morbiditatea dupa datele cauzelor mortalitatii.


METODELE STUDIERII MORBIDITATII

1. Metoda adresabilitatii populatiei in institutiile


medicale;

2. Metoda examenului medical complex;

3. Metoda studiului cauzelor deceselor;


MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII

Indicii care pot fi determinati:


1. asigurarea cu medici;
2. volumul si specializarea asistentei medicale;
3. accesibilitatea la asistenta medicala specializata;
4. atitudinea bolnavului fata de propria sanatate;
5. nivelul pregatirii statistice a personalului medical;
6. dezvoltarea stiintei medicale si practicii ocrotirii
sanatatii in genere;
7. competenta de indeplinire a documentatiei
medicale;
8. nivelul de cultura generala si sanitara a pacientilor si
personalului medical;
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea generala
Ca unitate de observatie este considerata cea dintii
adresare (adresare primara) cu maladia data in institutiile
medicale sau la domiciliu bolnavului in decursul anului
calendaristic.
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea generala
Ca sursa de informare serveste Tichetul Statistic pentru
inregistrarea diagnosticeor finale.
In acest tichet, in rubrica diagnosticului depistat si
precizat de medic pentru prima data in viata se inscrie
semnul (+), dar daca bolnavul s-a adresat prima data in
anul curent cu o boala a carei diagnostic a fost stabilit in
anii precedenti atunci se inseamna cu semnul minus (-).
Tichetele cu (+) servesc la determinarea incidentei
absolute, iar impreuna luate cu semnul (-)- la
determinarea prevalentei absolute a populatiei.
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea generala
Tichetele statistice sunt completate de catre asistenta
medicala sub indicatiile medicului, care mai apoi se
transmit cabinetului statistic al institutiei medicale, unde
acestea se repartizeaza dupa circumscriptii, iar in cadrul
lor dupa boli, clase nosologice sau dupa alte principii.
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea infectioasa
Ca unitate de observare se foloseste fiecare caz sau
suspiciune de boala infectioasa, iar ca sursa de informatie
Fisa de declarare urgenta despre depistarea bolilor
infectioase, intoxicatiilor si toxiinfectiilor alimentare si
profesionale acute, reactii
adverse la administrarea
preparatelor imunobiologice-
formularul nr.058/e.
Alt document de inregistrare
este Fisa epidemiologica de
examinare a focarului cu
afectiune infectioasa
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea infectioasa
Analiza morbiditatii infectioasese efectuiaza prin
urmatorii indici:
-intensivi (dupa boli, virsta, sex etc.);
-extensivi (structura morbiditatii);
-privind particularitatile sezoniere in dinamica;
-de raspindire a morbiditatii in focare teritoriale;
-termenul depistarii bolii si de stabilire a
diagnosticului final, de internare in spital;
-privind rezultatul tratamentului etc.;
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea infectioasa
Inregistrarea si evidenta se efectuiaza pe
urmatoarele grupe de boli infectioase:
-boli care necesita respectarea carantinei (holera,
pesta, variola etc);
-TBC si boli dermatovenerologice;
-boli la care institutiile curativ profilactice prezinta
Centrului Teritorial de medicina preventiva numai
date sumare( gripa, infectiile cailor respiratorii etc.);
-boli despre care se prezinta informatii detaliate in
Centrul Teritorial de Medicina Preventiva (febra
tifoida, dizenteria, enteritele, tusea convulsiva etc.);
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea neepidemica
In ultimii ani organele si institutiile ocrotirii sanatatii
acorda o deosebita atentie evidentei stricte, in toate
localitatile, a bolilor neepidemice (tbc activa,
alcoolism, boli psihice, cancer).
Unitatea de observare este bolnavul cu
diagnosticul acestor maladii depistate si precizate
pentru prima data in viata la persoana in cauza.
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea cu incapacitate temporara de munca
Morbiditatea in cauza se studiaza numai la
populatia care lucreaza la intreprindere, fabrica, uzina
etc. si care poseda dreptul la compensarea salariului
din contul statului sau al patronului in caz de
incapacitate de munca.
Drept unitate de evidenta
este folosit cazul respectiv, iar
sursa de observatie Certificatul
de concediu medical, care are
insemnatate statistica, financiara
si juridica.
MORBIDITATEA STUDIATA PRIN
METODA ADRESABILITATII
Morbiditatea spitaliceasca
Reprezinta evidenta tuturor cazurilor de internare in spital
si se calculeaza la 1000 de locuitori in indici totali si
specifici.
Unitatea de observare este cazul de internare in spital,
iar sursa de evidenta- Fisa statistica a persoanei externate
din stationar, fisa medicala a bolnavului de stationar.
Infromatia privind morbiditatea spitaliceasca ne permite:
-sa precizam termenul internarii in stationar;
-nivelul asistentei medicale acordate bolnavului;
-durata si rezultatul tratamentului etc.
STUDIU MORBIDITATII IN BAZA
REZULTATELOR EXAMENELOR MEDICALE

Aceasta metoda permite depistarea unor stari


premorbide si boli cronice latente nesesizate.
Unitatea de observatie este persoana care
urmeaza a fi supusa examenului medical ,iar sursele
de informatie sunt :
-fisa persoanei supuse examenului medical;
-fisa de dispensarizare;
-fisa examenului profilactic;
-fisa medicala de ambulator;
STUDIU MORBIDITATII IN BAZA
REZULTATELOR EXAMENELOR MEDICALE
In decursul examnului medical bolnavii sunt repartizati in urmatoarele
grupuri :
-Practic sanatosi
-Bolnavi ce necesita asistenta de ambulatoriu
-Bolnavi ce necesita asistenta de stationar
-Bolnavi ce necesita asistenta de snatoriu
-Bolnavi care au nevoie de schimbarea locului de munca
-Bolnavi care au nevoie de imbunatatirea conditiilor de munca, trai.

Prelucrarea statistica a informatiei din documente se efectueaza


dupa indicii:
-Intensivi;
-Extensivi;
-Repartizarea examinatilor in grupe care necesita si care nu
necesita asistenta medicala,grupul celor practic sanatosi;
-Dupa virsta, sex;
STUDIU MORBIDITATII IN BAZA
REZULTATELOR EXAMENELOR MEDICALE

Rezultatele cercetarilor studierii morbiditatii


populatiei dupa datele examenelor medicale la
1000 de examinati:

-Indicele cel mai ridicat il prezinta bolile sistemului


nervos si ale organelor de simt (331,6%)
-Bolile sistemului respirator(328,8%)
-Bolile sistemului digestiv (176,4%)
-Bolile sistemului cardiovascular(138,3%)etc.
STUDIUL MORBIDITATII IN BAZA
CAUZELOR DECESELOR
Studierea prezinta o importanta deosebita sub aspectul
elaborarii masurilor de prevenire a mortalitatii si masurilor
de majorare a longevitatii vietii oamenilor .
Drept unitate de observatie serveste fiecare caz de
moarte , sursa de informatie Certificatul medical de
deces. Nivelul morbiditatii depinde de particularitatile
de virsta si sex, este mai mare la virsta copilariei (primul
an de viata ) si virsta inaintat (peste 55-60ani)
Sub aspectul sexului, predomina mortalitatea masculina.
Mortalitatea generala la 100 mii locuitori in 2005- 1123%,
intre care :
Barbati 1174%
Femei 1085%
STUDIUL MORBIDITATII IN BAZA
CAUZELOR DECESELOR

Se stie ca asupra structurii cauzelor morbiditatii


influenteaza factorii:

- Nivelul dezvoltarii tehnico-economice

- Conditii de munca , de trai

- Nivelul de cultura

- Accesibilitatea si calitatea asistentii medicale .


MORBIDITATEA COPIILOR DIN MEDIUL
RURAL
Morbiditatea copiilor este un fenomen extrem de grav si
nedorit. S-a studiat adresabilitatea la care sau adaugat
datele unui examen medical complex efectuat de medici
timp de 3 anila un numar de 7434 copii.
Rezultatele arata ca nivelul morbiditatii este de 474,2 cazuri la
1000 copii , fiind mai crescut la fetite 487,6 fata de baieti-
406,5.
Din toate grupele de boli indicele cel mai ridicat il prezinta
bolile:
1.Aparatului respirator-238,1%
2.Bolile infectioase si parazitare-58,3%
3.Bolile de piele si ale tesutului celular subcutanat-42%
4.Bolile aparatului digestiv-33,1%
5.Accidente,otraviri,traumatisme-32,1%
6.Bolile sistemului nervos si ale organelor de simt-31,7%
7.Bolile endocrine,de metabolism si nutritie-10,4%
MORBIDITATEA COPIILOR DIN MEDIU
RURAL IN BAZA DATELOR EXAMENELOR
MEDICALE COMPLEXE
-Cele mai ridicate valori ale morbiditatii in urma
examenelor medicale au fost constatate la 1000 de
copii intre 7-14 ani , indicele fiind usor mai ridicat la fetite
fata de baieti .
-Locul al doilea este ocupat de grupa de virsta 3-7ani .
-Locul 3 virsta 1-3 ani baietii prezentind un indice mai
ridicat decit fetele

In concluzie :din cele expuse mai sus observam ca


informatia obtinuta pe baza adresarii dupa asistenta
medicala nu reflecta starea reala a nivelului morbiditatii
la copii., trebuie sa se ia in consideratie ambele metode
de investigatie, deaceia se calculeaza morbiditatea
generala a copiilor.
MORBIDITATEA GENERALA A COPIILOR

Se observa urmatoarele :

- Pe primul loc bolile aparatului digestiv (722,7%),ceva mai


fregvent la baieti
- Pe locul doi bolile aparatului respirator (355,1%),egal la
cele doua sexe.
- Pe locul trei bolile sistemului nervos si organelor de simt
(75,9%), ceva mai fregvent la fete.
- Pe locul patru bolile infectioase si parazitare(72,5%)
- In concluzie niciuna din metode nu caracterizeaza pe
deplin morbiditatea completa , deaceia e necesar ca
fiecare medic sa poata folosi complex toate metodele
folosind Clasificarea internationala a maladiilor .
CLASIFICAREA INTERNATIONALA A
MALADIILOR
Prima clasificare a fost aprobata in 1960 la
Conferinta statistica internationala de la Paris,
urmind sa fie revazut o data la 10 ani .
OMS la cea de-a 43-a Adunare Mondiala a
Sanatatii a aprobat revizia a X a a Clasificarii
Internationale a Maladiilor si Problemelor Conexe
de Sanatate.
Nr. Clasificarea bolilor Codurile
Claselor

I Boli infectioase si parazitare AOO-A99 BOO-B99


II Tumori COO-C97 DOO-D48
III Bolile sistemului sangvin,hematopoietic si imun D50-D89
IV Boli ale sistemului endocrin EOO-E90
,nutritie,metabolism,imunitate.
V Tulburari mintale si de comportament FOO-F99
VI Boli ale sistemului nervos GOO-G99
VII Bolile ochiului si anexele sale HOO-H59
VIII Bolile urechii si apofizei mastoide H60-H95
IX Bolile sistemului cardiovascular IOO-I99
X Bolile sistemului repirator JOO-J99
XI Bolile sistemului digestiv KOO-K93
XII Bolile pielii si ale tesutului celular subcutanat LOO-L99
XIII Bolile aparatului locomotor si tesutului conjunctiv MOO-M99
XIV Bolile sistemului urogenital NOO-N99
XV Sarcina, nasterea si lauzia OOO-O99
XVI Afectiuni perinatale POO-P96
XVII Anomalii congenitale si malformatiicromozomiale QOO-Q99
XVIII Simptome clinice si alte manifestari neclasate ROO-R99
XIX Traumatisme , intoxicatii si alte afectiuni exogene SOO-S99 TOO-T98
XX Cauze externe si internede morbiditate si mortalitate VO1-V98

XXI Factorii influenti ai sanatatii ,motivul de solicitare a ZOO-Z99