Rino Logie

EMBRIOLOGIA NASULUI SI A SINUSURILOR
PARANAZALE
Pe fata ventrala a extremitatii cefalice a embrionului

apare o depresiune numita stomodeum, care prin
dezvoltare va intalni fundul de sac al intestinului cefalic.
Stomodeum este circumscris de cinci muguri care vor da
nastere prin dezvoltarea lor masivului facial. Acesti
muguri sunt:
mugurele frontal, situat median si superior;
mugurii maxilari superiori, in numar de doi
laterali, mijlocii si simetrici;
mugurii maxilari inferiori, doi laterali, inferiori si
simetrici.
EMBRIOLOGIA NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE
Mugurele frontal coboara intre cei doi muguri maxilari

superiori separand lateral cavitatile orbitare.
In cursul dezvoltarii in mugurele frontal se diferentiaza

doua invaginatii laterale numite fosetele olfactive, care
comunica cu cavitatea bucala prin santurile nazale
(olfactive).
Aceste santuri dau nastere la 4 muguri nazali, 2 interni si 2

externi, care reprezinta inceputul formarii fosei nazale
primitive.
Mugurii nazali interni se unesc pe linia mediana si formeaza:
dorsul si varful nasului;
portiunea mediana a buzei superioare;
osul incisiv;
dintii incisivi mediani.
Mugurii nazali externi vor forma :
peretii laterali ai nasului si regiunea etmoidala.
Prin inchiderea ventrala a santurilor nazale iau nastere doua cavitati
tubulare care sunt fosele nazale individualizate.
Aceste cavitati se deschid anterior prin cate un orificiu narinele
primitive separate de un perete median, viitorul sept nazal.
Mugurii maxilari superiori formeaza :
-buza superioara in portiunea laterala,
-osul maxilar superior de la osul incisiv spre exterior
-bolta palatina.
Mugurii maxilari inferiori se unesc pe linia mediana si
formeaza :
-mandibula
ANATOMIA CLINIC A NASULUI SI SINUSURILOR PARANAZALE
Piramida nazal reprezinta partea externa a nasului.

Ea este despartita de regiunile invecinate prin :
-santurile nazo-palpebrale,
-nazo-geniene
- nazo-labiale.
Este formata din doua fete laterale, care se unesc anterior si
formeaza dorsul nasului, o baza inferioara, un varf, o fata
posterioara si doua margini laterale.
ANATOMIA CLINIC A NASULUI SI SINUSURILOR PARANAZALE
PIRAMIDA NAZAL
Structura piramidei nazale :
planul superficial extern alcatuit din: piele, tesut celular lax, strat muscular cu rol
in mimica si respiratie(muschiul piramidal, transvers, mirtiform, dilatator al
narinelor, dilatator comun al aripei nazale si buzei superioare, depresor al
septului);
planul mijlociu,(de sustinere): scheletul osos(spina nazala a osului frontal,
apofizele ascendente ale maxilarelor superioare si oasele nazale proprii),
scheletul cartilaginos(cartilajele triunghiulare, alare), structura fibroasa ce leaga
elementele scheletului.
planul intern: tegument la nivelul vestibulelor nazale si mucoasa pituitara de tip
respirator si olfactiv la nivelul foselor nazale propriu-zise.
Scheletul piramidei nazale
1.Septul nazal.2.Ram medial cartilaj alar.
3.Ram lateral cartilaj alar.4.Cartilaj lateral.
5.Os nazal propriu. 6.Apofiza ascendenta
maxilar.7Cartilaje sesamoide
Scheletul piramidei nazale vedere inferioara.
1.Ram lateral cartilaj alar.2-5.Ram medial cartilaj
alar.3.Spina nazala anterioara.4.Sept
cartilaginos.6.Domul cartilajului alar
1.PLAN SUPERFICIAL(TESUTURILE
MOI)2.PLAN MIJLOCIU(CADRUL OSTEO-
CARTILAGINOS)
RUCTURA PIRAMIDEI NAZALE

FOSELE NAZALE
1.Vestibulele nazale sunt in numr de doua, separate de un

perete intern comun-subcloazon septal.
Corespund cartilajelor alare, sunt captusite cu tegument,
prezinta fire de par (vibrize) si glande sebacee/sudoripare.
La nivelul peretelui lateral apare un relief limen vestibuli- si
corespunde locului de trecere tegument vestibule nazale-
mucoasa pituitara fose nazale.
2.Fosele nazale propriu-zise sunt in numar de doua, separate
de un perete intern comun- sept nazal
FOSELE NAZALE PR-ZISE
Peretii Foselor nazale:
peretele superior:oase nazale proprii, spina nazala a frontalului, lama
ciuruit a etmoidului, peretii anterior si inferior al sfenoidului;
peretele inferior: apofiza palatin a osului maxilar superior, lama
orizontal a osului palatin);
peretele intern septul nazal cartilajul patrulater, spina nazal
anterioara, lama perpendicular a etmoidului, vomerul;
Peretele extern( intersinuso-nazal).

La nivelul acestui perete sunt atasate cornetele nazale( inferior- os independent,
mijlociu si inferior- apartin etmoidului).
Fiecare cornet delimiteaza impreun cu peretele extern meatul nazal
corespunzator.
La nivelul meatului inferior se deschide canalul nazo-lacrimal.
In meatul mijlociu intre bula etmoidala si apofiza unciforma se delimiteaza un
sant hiatusul semilunar- in care se deschid sinusurile anterioare in
urmatoarea ordine din anterior in posterior: sinusurile frontale, celulele
etmoidale anterioare si sinusurile maxilare.
FOSELE NAZALE
CANALUL NAZO-LACRIMAL
FOSELE NAZALE
Invelisul foselor nazale prezinta trei portiuni:
portiunea vestibulara: tegument, lata de 5-6 mm;
portiunea respiratorie: epiteliu cilindric, ciliat, corion cu elemente glandulare si
vasculare de tip erctil;
portiunea olfactiva se intinde pe o suprafata de 250 mm patrati, ocupa partea
superioara a foselor nazale (cornet superior,lama ciuruita si portiunea
corespunzatoare a septului).Epiteliul olfactiv prezinta 3 tipuri de celule:bazale, de
sustinere ( contin un pigment galben pata galbena) si senzoriale.
VASCULARIZATIA FOSELOR NAZALE
Arterele:
1.artera carotida externa:
maxilara interna;
sfeno-palatina;
nazo-palatina;
a.maxilara externa( faciala): unghiulara si a subcloazonului;
2.artera carotida interna:
oftalmica;
etmoidala anterioara;
etmoidala posterioara;
Pata vasculara Kisselbach (anastomoza intre cele doua sisteme carotidiene) este situata la nivelul portiunii anter-
inferioare a septului cartilaginos, la 1 cm deasupra spinei nazale anterioare, si este format din ramuri terminale ale
arterelor: nazo palatina anterioara, subcloazonului si etmoidala anterioara.
Vascularizatia arteriala piramida nazala
A.supraorbitara.A.supratrohleara. A.dorsum nazal.A etmoidala ant.(rm.ext).
A.infraorbitara.A. faciala:Rm.angulara; Rm.buzei superiore.
VASCULARIZATIA FOSELOR NAZALE
Venele sunt paralele cu arterele si urmeaza 3 directii diferite:
V.faciale( grup anterior), colecteaza sangele din vestibul iar prin ramurile terminale( venele unghiulare)
prezinta legaturi cu v oftalmice ce dreneaza direct in sinusul cavernos ( risc de tromboflebita sinus cavernos);
V sfeno- palatine ( grup posterior);
V oftalmice( grup superior).
Limfaticele prezinta doua cai de colectare:
limfaticele anterioare se dirijeaza spre ganglionii submaxilari;

limfaticele posterioare se dirijeaza spre trompa lui Eustachio de unde se indreapta spre trei grupe
colectoare: gg.retrofaringieni (grup anterior)- originea in cornetul superior si trece pe deasupra pavilionului
trompei lui Eustachio; gg.hiodieni (grup mijlociu)- originea in cornetul mijlociu, inferior, meatul inferior si
partea externa a planseului, trece pe sub pavilionul trompei; gg jugulo-carotidieni superiori( grup inferior)-
originea pe sept si pe planseu.
INERVATIA
Inervatia :
senzoriala- calea olfactiva prezinta trei neuroni ( un neuron periferic- celula
Schultze- situat la nivelul mucoasei olfactive, un neuron central- celula mitrala-
situat in bulbul olfactiv, un neuron cortical situat la nivelul circumvolutiei
hipocampului si partea anterioara a circumvolutiei corpului calos;
senzitiva- nv. Trigemen- nv oftalmic( nv etmoidal anterior); nv maxilar superior(nv
sfeno palatin);
vegetativa:simpatica:s.cervical cu gg simpatic cervical superior- plexul carotidian-
gg sfeno-palatin-calea nv vidian; cale parasimpatica: ggl parasimpatici bulbari- nv
facial- nv vidian-gg sfeno palatin.
Inervatia senzitiva piramida nazala
N.supraorbitar. N.supratrohlear.
N.infratrohlear. N. etmoidal ant.(rm.ext).
N.infraorbitar.N.nazopalatin.
SINUSURILE PARANAZALE
Sinusul maxilar este o cavitate aeriana situata in grosimea osului maxilar.La nivelul peretelui anterior se afla fosa
canin, reper pentru abordul chirurgical. Planseul sinusului apofiza alveolar a maxilarului- este situat la adult sub
planseul foselor nazale. Peretele superior ( orbitar) este subtire si contine pachetul vasculo-nervos suborbitar si iese
sub tegument prin gaura suborbitar. Peretele intern( intersinuso-nazal) prezint orificiul de drenaj localizat in
meatul mijlociu, partea posterioara a hiatusului semilunar.
Sinusul maxilar prezinta urmatoarele prelungiri:
recesus palatin;
orbito-etmoidal;
malarsi alveolar
Dimensiunile medii sunt : inaltime 3,5 cm, latime 2,5 cm, lungime 3,2 cm si capacitate medie 13 cmc( 3-25 cmc). Al
doilea premolar si primul premolar superior prezinta raporturi constante cu planseul sinusal ( dintii
sinusieni).Inervatia provine din nervul dentar posterior. Vasele sanguine provin din artera facial si artera sfeno-
palatin.
Sinusul frontal
Sinusurile frontale in numar de doua, situate in grosimea osului frontal sunt separate de un sept osos subtire. Forma
este de piramida triunghiulara cu baza inferior si varful in sus. Peretele anterior os diploic de 4 mm- , peretele
posterior- os compact- separa sinusul de endocraniu, avand raporturi cu meningele, sinusul longitudinal, lobul
frontal.Peretele intern este septul intersinusal, planseul sinusului frontal are aspect de palnie si se prelungeste cu
orificul canalului nazo-frontal care se deschide in portiunea anterioara a hiatusului semilunar din meatul
mijlociu.Inervatia este data de nv supraorbitar iar vascularizatia este reprezentata de aa si vv etmoidale anterioare.
Celulele etmoidale sunt situate in grosimea maselor laterale etmoidale si sunt in numar de 6-10 celule impartite in
doua grupe:
celulele etmoidale anterioare (2-8) ale cror canale se deschid in meatul mijlociu. Celulele etmoidale
anterioare situate inaintea canalului nazo-frontal(1-2) determina un relief pe peretele lateral al fosei nazale
la jumatatea distantei dintre capul cornetului mijlociu si dorsul nasului numit agger nasi si reprezinta un
reper chirurgical de acces pe cale endoscopica in sinusul frontal. Etmoidul anterior este situat sub planseul
sinusului frontal , inervatia lui este reprezentata de nervul etmoidal anterior iar vasularizatia este data de
artera si vena etmoidale anterioare si sfeno-palatine;
celulele etmoidale posterioare sunt in nr de 3-5 si se deschid in meatul superior
Intre cele doua grupuri celulare nu este o demarcatie neta, ele difera prin locul de drenaj si prin raporturile lor.
Sinusul sfenoidal
Sinusurile sfenoidale sunt in numar de doua si sunt situate in grosimea osului sfenoid.Capaciatea medie este de 7-8
cmc.Raporturile sinusului sfenoidal sunt deosebit de importante.Peretele anterior prezinta o zona etmoidala (raport
cu etmoidul posterior) si o zona nazala libera ( in raport cu fosa nazala).Orificiul de drenaj este in meatul
superior.Peretele posterior este in raport cu protuberanta prin intermediul apofizei bazilare.Peretele superior are
raporturi cu aua turceasc, glanda pituitar, chiasma optica, bandeleta olfactiva si partea antero-interna a lobului
frontal. Peretele inferior este gros, bolta rino-faringelui; peretele extern prezinta raporturi cu canalul optic, carotida
intern, inconjurat de plexul venos al sinusului cavernos, nervii fantei sfenoidale, III, IV, VI, nv. oftalmic; Peretele
intern este reprezentat de septul intersinusal.Inervatia: nervul sfeno-palatin; Vascularizatia: arterele si venele sfeno-
palatine si etmoidale posterioare.
FIZIOLOGIA NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE
FUNCTIA RESPIRATORIE
Functia respiratorie
Constitutia anatomica a foselor nazale ofera pentru curentul aerian un traiect sinuos,
cu pereti neregulati, avand drept consecinta o incetinire a acestuia realizand un
debit aerian constant, realizand totodata si un contact fiziologic mai strans intre
coloana de aer si mucoasa.
Proetz emite urmatoareleconcluzii asupra traiectului aerian:
In inspiratie aerul are un mod de scurgere laminar;
In expir curentul aerian are un mod de curgere turbionar;
Functia de aparare
Functia de aparare se realizeaza prin 4 mecanisme:

purificarea aerului,
umezirea,
incalzirea, si
mecanismul excito-reflex.
FUNCTIA DE APARARE
Purificarea si umezirea aerului
O filtrare a a particulelor grosolane se realizeaza la nivelul vestibulelor nazale cu ajutorul vibrizelor.Particulele ce

depasesc aceasta bariera vor fi inglobate in stratul de mucus.
PURIFICAREA
O filtrare a a particulelor grosolane se realizeaza la nivelul vestibulelor nazale cu
ajutorul vibrizelor.Particulele ce depasesc aceasta bariera vor fi inglobate in
stratul de mucus.
Secretia nazala
Secretia de mucus este primordiala pentru buna functionare a foselor nazale;
mucusul ia nastere in primul rand din glandele mucipare( bogat in mucina) si
seroase( apa si elemente anorganice), aflate in corion si intr-o mai mica masura
in epiteliul superficial ( apa si electroliti) produs prin ultrafiltrare si
osmoza.Compozitia chimica a mucusului este net diferita de a plasmei:mucina (
2-3%) o glicoproteina usor acida, saruri 1%, cloruri de pe sodiu si bicarbonati; apa
96-97%.
Mucusul nazal prezinta urmatoarele constante: presiunea osmotica, 0,314 osmoli,
grosimea stratului 10 microni; debitul secretor 1mg/cm ; ph=6,8- 8,3.
Rolul mucusului :
saturare a aerului inspirat cu vapori de apa ; umiditatea sa relativa ajunge la 90%
datorita evaporarii mucusului;
protectie a mucoasei nazale si arborelui respirator prin fixarea particulelor din
aerul inspirat;
asigura drenajul impuritatilor de pe suprafata epiteliului prin activitatea ciliara;
efect bactericid si bacteriostatic prin lizozim( secretia lacrimala) si
gamaglobulinele din secretia nazala;
rol in activitatea olfactiva prin retentia particulelor odorivectoare;
protectia elementelor nervoase ale epiteliului senzorial si prin faptul ca mucusul
constituie faza apoasa necesara stimularii senzoriale;
rol in fonatie, prin umezirea aerului se protejeaza laringele, evitand hipotonia
mucoasei, producerea de ulceratii si hipotonia muschilor vocali(disfonia);
rol in deglutite;
rol in umezirea faringelui, prin drenarea secretiilor de mucus la acest nivel.
FUNCTIA DE APARARE
Secretia nazala
Secretia de mucus este primordiala pentru buna functionare a foselor nazale; mucusul ia nastere in primul rand din
glandele mucipare( bogat in mucina) si seroase( apa si elemente anorganice), aflate in corion si intr-o mai mica
masura in epiteliul superficial ( apa si electroliti) produs prin ultrafiltrare si osmoza.Compozitia chimica a mucusului
este net diferita de a plasmei:mucina ( 2-3%) o glicoproteina usor acida, saruri 1%, cloruri de pe sodiu si bicarbonati;
apa 96-97%.
Mucusul nazal prezinta urmatoarele constante: presiunea osmotica, 0,314 osmoli, grosimea stratului 10 microni;
debitul secretor 1mg/cm ; ph=6,8- 8,3.
Rolul mucusului :
saturare a aerului inspirat cu vapori de apa ; umiditatea sa relativa ajunge la 90% datorita evaporarii
mucusului;
protectie a mucoasei nazale si arborelui respirator prin fixarea particulelor din aerul inspirat;
asigura drenajul impuritatilor de pe suprafata epiteliului prin activitatea ciliara;
efect bactericid si bacteriostatic prin lizozim( secretia lacrimala) si gamaglobulinele din secretia nazala;
rol in activitatea olfactiva prin retentia particulelor odorivectoare;
protectia elementelor nervoase ale epiteliului senzorial si prin faptul ca mucusul constituie faza apoasa
necesara stimularii senzoriale;
rol in fonatie, prin umezirea aerului se protejeaza laringele, evitand hipotonia mucoasei, producerea de
ulceratii si hipotonia muschilor vocali(disfonia);
rol in deglutite;
rol in umezirea faringelui, prin drenarea secretiilor de mucus la acest nivel.
FUNCTIA DE APARARE
Activitatea ciliara
Celulele ciliare nu sunt distribuite uniform pe toata suprafata mucoasei nazale astfel, lipsesc in vestibul si in zona
olfactiva, sunt reduse in regiunea preturbinara, pe capul cornetului inferior si mijlociu si portiunea anterioara a
septului.Densitatea maxima a celulei ciliate este 2/3 posterioare a foselor nazale.
Structura cililor nazali: lungime 6-7 microni, largime 0,2 microni, densitatea lor este 20 cili pe micron patrat, ceea ce
revine pentru o celula cu suprafata de 5o microni aproximativ 1000 de cili.
Miscarile cililor sunt de 8-12 batai pe secunda, adica 600 cicli /minut, mucusul se deplaseaza cu 0,4-0,5 cm/minut, de
unde rezulta ca stratul de mucus este evacuat de pe suprafata foselor nazale in 30 minute.
Cilii nu se misca la unison ci intr-un ritm metacron, adica fiecare cil are un avans fata de cel din fata lui, propagarea
undelor ciliare se face in sens invers deplasarii mucusului, care in fosele nazale serealizeaza dinainte-inapoi.
Factorii care influenteaza buna desfasurare a activitatii ciliare sunt:
umiditatea( uscaciunea este inamicul prim al activitatii ciliare);

temperatura optima este 18-36 grade Celsius;
echilibrul ionic ( esential este K);
presiunea osmotica;
ph-ul
FUNCTIA DE APARARE
Incalzirea aerului
Buna functionare a epiteliului alveolelor pulmonare depinde de constanta temperaturii ce patrunde in caile aeriene
inferioare.La nivelul foselor nazale aerul inspirat la o temperatura joasa este incalzit astfel ca la 0 grade la nivelul
narinelor, atinge 32 in cavum, 34 in laringe si 37 grade in trahee.
Doi factori importanti particip la inclzirea aerului in fosele nazale:
forma neregulata a peretelui extern al foselor nazale ( incetinirea curentului aerian, contact prelungit,
turbulentele, frecarea aerului);
structura cavernoasa a plexurilor venoase favorizeaza aflux mare de sange.
Un rol minor il au secretiile nazale ; incalzirea se face mai ales la nivelul etajului mijlociu al foselor nazale.
FUNCTIA DE APARARE
Mecanismul excito-reflex
In cazurile in care o cantitate mare de impuritati patrunde in fosele nazale depasind posibilitatile normale de
purificare se declanseaza reflexul de stranut insotit de o hipersecretie nazala si lacrimala ce spala excesul de
impuritati de pe suprafata pituitarei
FUNCTIA FONATORIE
Fosele nazale si sinusurile paranazale reprezinta cavitati

de rezonanta care contribuie la determinarea timbrului
vocii
.Obstructia nazala determina o voce caracteristica
nazonata rinolalie inchisa.
Comunicare prea larga a foselor cu alte cavitati (paralizia
valului, despicatura boltei palatine) determina- rinolalie
deschisa.
FUNCTIA OLFACTIVA
Analizatorul olfactiv ca si cel gustativ fac parte din categoria analizatorilor chimici;
olfactia consta in identificarea senzoriala a naturii unor substante chimice.
Producerea unei senzatii olfactive este conditionata de prezenta unui corp odoriferent
si de existenta unui curent de aer in masura sa conduca particulele de
dimensiuni moleculare emise de substantele mirositoare spre zona olfactiva.
La nivelul mucoasei olfactive intervin multiple fenomene fizico-chimice: absorbtie,
modificari ale tensiunii superficiale, variatii de potential electric.
Olfactia este mai redusa la copiii mici, datorita unei pigmentatii mai reduse a zonei
olfactive, iar la batrani datorita unui proces de atrofie a elementelor nervoase.
FUNCTIA OLFACTIVA
Exista variatii ale sensibilitatii olfactive pentru aceleasi substante mirositoare si la
acelasi individ in raport cu:
factorii externi: umiditate, temperatura, presiune atmosferica;
factori interni: modificari patologice ale mucoasei nazale, modicari endocrine-
graviditate
Reflexe cu punct de plecare olfactiv sunt: reflexe respiratorii( incetinirea ritmului
respiratiilor), reflexe de ordin digestiv( marirea reflexa a secretiei salivare si
gastrice, declansarea vomismentelor); reflex cardiovascular ( variatii ale TA);
reflexe spasmodice( tuse, crize epileptice, afonii).
Adaptarea senzoriala permite ca intr-un timp relativ scurt omul sa suporte mai usor
sau sa inceteze a simti mirosuri neplacute si aceasta cu atat mai repede cu cat
mirosul este mai puternic.
Olfactia hematogena consta in capacitatea de percepere a mirosurilor unor substante
introduse in circulatia sanguina( neosalvarsan).Se poate astfel diferentia o
anosmie nazala de una totala cand dispare si olfactia hematogena.
FUNCTIA OLFACTIVA
Clasificarea mirosurilor dupa Zwaademacker :
eterice;
aromatice;
balsamice;
ambroziene;
usturatoare;
arzatoare;
respingatoare( provoac great).
Functia imunologic
Mucoasa nazala este supusa actiunilor antigenelor , fiind numita ' shock -organs'.Pituitara raspunde prin eliberarea
si fixarea in interiorul ei a unor anticorpi, dobandind astfel un imoportant rol imunologic.In mucoasa nazala sau
secretiile mucoase nazale se gasesc urmatoarele clase de imunoglobuline:IgA, IgG, IgM, IgE.
Functia endocrin
Cercetari pe animale experimentale au aratat ca la nivelul cornetelor inferioare se secreta o substanta specifica a
carei insuficienta determina regresia genitala a acestora.
EXAMENUL NASULUI SI SINUSURILOR PARANAZALE
Anamneza. Simptome mai frecvente sunt:

obstructia nazala;
dureri nazosinusale;
rinoreea;
tulburari de miros( hiposmie,
anosmie, cacosmie, hiperosmie);
tulburari fonatorii( rinolalie inchisa
sau deschisa)
EXAMENUL NASULUI SI SINUSURILOR PARANAZALE
Anamneza. Simptome mai frecvente sunt:
obstructia nazala;
dureri nazosinusale;
rinoreea;
tulburari de miros( hiposmie, anosmie, cacosmie, hiperosmie);
tulburari fonatorii( rinolalie inchisa sau deschisa)
EXAMENUL FIZIC
1.Inspectia:
configuratia generala;
asezarea;
simetria nasului;
regiunile de vecinatate
EXAMENUL FIZIC
Palparea:
palparea manuala: a piramidei nazale,a punctelor sinusale(frontale, etmoidale
anterioare, maxilare), a ganglionilor sateliti(pretragieni, angulomandibulari);
palparea instrumentala : se realizeaza cu sonda canelata sau stiletul butonat
care exploreaza plagile deschise si traiectele fistuloase.
NARINOSCOPIA
Narinoscopia reprezinta examinarea(inspectia) vestibulului nazal(mana stanga cu
fata palmara a degetelor pe frunte si policele pe varful lobulului pentru a largi
narinele);
Se apreciaza orificiul narinar, peretii acoperiti de tegument, firele de par numite
vibrize, limen vestibuli.
RINOSCOPIA ANTERIOARA
Rinoscopia anterioara reprezinta examinarea foselor nazale propriu-zise; se
practica in doua pozitii:: rinoscopia anterioara orizontala si oblica.
-rinoscopia anterioara orizontala; capul bolnavului in flexie, mana stanga a medicului
pe fruntea bolnavului, speculul nazal in mana dreapta a medicului este
introdusinchis si cu bratele orizontal in nas dupa care se deschide speculul si se
examineaza:planseul fosei nazale,capul cornetului inferior, fanta prin care se
patrunde in meatul inferior, partea corespunzatoare a septului cartilaginos;
-rinoscopie anterioara oblica: mana stanga imprima capului pozitia de extensie,
speculul este condus cu bratele oblic in sus si se poate examina etajul mijlociu al
fosei nazale: capul cornetului mijlociu, fanta meatului mijlociu, potiunea
corespunzatoare a septului osos.
Examenul functional
Functia respiratorie se evalueaza
prin:metoda Glatzel, rinomanometria Flottes,
rinoreografia;
Functia de autoepurare: priveste
activitatea ciliara a mucoase nazale(proba cu
albastru-metilen, determinarea PH-ului si a
secretiilor nazale);
Functia fonatorie:doua tulburari
fonatorii sunt atribuite cavitatilor
nazale(rinolalie inchisa, rinolalie deschisa)
Functia olfactiva:olfactometrie
subiectiva si obiectiva.
Examenul radiologic clasic
Tomodensimetria
Ultrasonografia
RMN
Metode diagnostice particulare:
arteriografia carotidiana
ultraselectiva urmata de embolizare selectiva;
scintigrafia- moleculele marcate
izotopic si injectate in LCR;
biposia;
citologia;
examenul biochimic si imunologic al
secretiilor;
examene alergologice.
SINDROAMELE FIZIOPATOLOGICE NAZALE
Sindromul de obstructie nazala
La copil:
imperforatia coanala;
ocluzia narinara;
rinita neonatala;
rinite acute si cronice;
alergia nazo-sinusala;
corpi straini nazali;
adenoidite acute si cronice;
vegetatii adenoide;
glosoptoza;
fibromul nazofaringian;
sarcomul rinofaringian
SINDROMUL DE OBSTRUCTIE NAZALA
La adult:
ocluzia orificiilor narinare si
coanelor;
insuficienta aripilor nazale;
deviatii de sept nazal;
hematomul si abcesul septal;
deformatii posttraumatice nazo-
septale;
corpii straini nazali;
rinite acute si cronice;
rinite hipertrofice;
polipoza nazala;
tumori benigne nazo-sinusale;
tumori benigne rinofaringe( fibrom
rinofaringian);
tumori maligne nazosinusale;
tumori maligne cavum.
Clinic ( triada):
obstructie nazala
incompleta/completa, uni/bilaterala;
hiposmie-anosmie, uni/bilaterala;
rinolalie inchisa.
Fenomene loco-regionale :
respiratie bucala insotita de sforait si fenomene iritative
faringo-laringotraheobronsice;
tulburari olfacto-gustative;
tulburari auditive- obstructia oriciului trompei lui Eustachio;
tulburari oculare- obstructia canalului nazo-lacrimal.
Fenomene de ordin general :

tulburari in dezvoltarea scheletului- dezvoltre vicioasa a maxilarului
superior, fose nazale ingustate, bolta palatina ogivala, dinti prost implantati,
coloana vertebrala de tip cifo-scoliotic, scapula alata, torace turtit, torace in
carena);
tulburari endocrine: nanism hipofizar, spasmofilie(paratiroida), pubertate
intarziata, tulburari ale dinamicii sexuale;
tulburari cardiace- tulburari de ritm cardiac;
tulburari psihice- tulburari de atentie, memorie, apatie, hiperemotivitate,
irascibilitate, cefalee trenanta.
Tratamentul:
se adreseaza cauzei etiologice;
trebuie aplicat cat mai rapid dupa
efectuarea diagnosticului pentru a preveni
aparitia prejudiciilor loco-regionale cat si a
celor generale;
la copii se are in vedere o reeducare
a respiratiei nazale deoarece chiar dupa
restabilirea permeabilitatii nazale reflex-
copiii continua sa respire pe gura.
SINDROMUL SECRETOR
Tulburariile secretorii sunt de doua tipuri:

hiposecretia nazala;
hipersecretia nazala;
Hiposecretia nazala reprezinta o stare patologica caracterizata prin reducera
cantitativa si calitativa a secretiei nazale care determina modificari calitative la
nivelul mucoasei pituitare, caracterizate printr-o mucoasa hipotrofica, lipsita de
luciu, coloratie gri, acoperita in mare parte de secretii crustoase.
Se mai intalneste in ozena,dupa rinite ulceroase(difterice, scarlatina) sau
tratamente medicamentoase si chirurgicale(cauterizari excesive, rezectii largi de
cornete).
Tratamentul hiposecretiei nazale poate fi medicamentos si urmareste refacerea
troficitatii mucoasei nazale(vitamin A,E,PP pe cale generala si aplicatii locale cu
Vit A ,solutii iodate si saline)
Hipersecretia nazala reprezinta producerea in exces de secretie nazalasi se
manifesta prin rinoree(orice scurgere nazala indiferent de natura ei).Dupa
aspectul macroscopic se descriu urmatoarele tipuri de rinoree:
rinoree seroasa;
rinoree sero-mucoasa;
rinoree sero-sanghinolenta;
rinoree muco-purulenta;
rinoree purulenta,fetida cazeoasa;
Rinoreea cerebro-spinala reprezinta o forma particulara de rinoree care poate sa apara in urma unui traumatism
(recent- major sau mediu-minor petrecute cu luni in urma) ,fie spontan in afara oricarui traumatism. Rinoreea cu
LCR posttraumatica prezinta o etiopatogenie, simptomatologie si tratament legate de traumatismul masivului
facial.Rinoreea cu LCR spontana are o etiologie ce presupune existenta unui sindrom de hipertensiune intracraniana,
cauzat de o tumora intracraniana dezvoltata cel mai frecvent in etajul endocranian anterior cu invazia lamei ciuruite
siproducerea de fistula.Patogenic fenomenul se explica prin coexistenta a doi factori: presiunea intracraniana si
punctele de minima rezistenta.
Fistula cu patrunderea de lcr in fosele nazale se poate realiza prin 3 moduri:
pe calea mansoanelor meningeale(t.anatomica);
uzura progresiva la nivelul lamei ciuruite (t.patologica)

dehiscenta congenitala la nivelul lamei ciuruite(t.embriologica)
Simptomatologia se manifesta prin cefalee intensa ce precede rinoreea cu lcr insotitade hipo-anosmie
unilaterala.Alteori debutul se poate face printr-o meningita cerebro spinala de natura cocica.Rinoscopia anterioara
constata o mucoasa palida, lucioasa si prezenta LCR ce se scurge mai intens in pozitia cu capul inainte.
Tratamentul consta in administrarea profilactica de antibiotic , dezinfectie nazala si inchiderea endoscopica

chirurgicala a fistulei folosid grefe libere sau pediculate.
SINDROMUL INFLAMATOR
Manifestarile nazale ascendente sunt:

- otice: urechea medie prin trompa lui Eustache si casa
timpanului(salpingite,otite serosae sau supurate);
- oculare: prin caile lacrimale: blefarite, conjunctivite,
dacriocistite,stenoze canal nazo-lacrimal;
Manifestari nazale descendente:
- tub digestive: prin secretiile nazale ingerate ( esofagite, dispepsii,
gastrite acute si cronice, ulcere gastro-duodenale,enterocolite).
- cai aeriene inferioare; laringite, traheite, rino-traheo-bronsita
descendenta,bronhopneumonii, scleroza pulmonara, emfizem
Obstructia nazala favorizeaza aparitia fenomenelor inflamatorii la nivelul pituitarei nazale
datorita hipo-oxigenarii locale si dezvoltarii agentilor patogeni. Inflamatia nazala (rinita) se
extinde intr-o prima etapa spre zonele de vecinatate, sinusurile paranazale(sinuzite) si
rinofaringe(rinofaringite), rezultand trei surse de secretii:
fosele nazale;
sinusurile paranazale;
rinofaringele;
SINDROMUL VASCULAR
Tulburari de vasoconstrictie apar:

la variatii bruste de temperatura;
atingere de un corp strain ;
substante medicamentoase:
adrenalina, efedrina, cocaina.
Tulburari ale vasodilatatiei pot fi provocate de
factori variabili:
pulberi;
gaze;
umiditate;
procese inflamatorii alergice;
cardiopatii decompensate;
tulburari endocrine din sarcina,
pubertate
menstruatie.
EPISTAXISUL
Cauze locale:
ulcerul simplu al al septului;
ulcerul Hajek;
inflamatii acute rino-sinusale;
inflamatii cronice lupus, TBC nazala, coriza luetica, sifilisul secundar sau tertiar
nazal, ozena;
tumori benigne nazo-sinusale polip sangerand al septului, angiomul;
tumori maligne nazosinusale;
tumori benigne si maligne ale cavum-ului.
EPISTAXISUL
Cauze externe:
traumatisme usoare- leziuni de grataj ale pituitarei;
traumatisme ale piramidei si septului nazal;
epistaxisul iatrogen dupa manevre medicale sau chirurgicale la nivelul foselor
nazale;
barotraumatismele;
corpii straini;
rinolitul;
expunera la diversi factori fizici si chimici raze, crom etc
EPISTAXISUL
Cauze generale:
febre eruptive hemoragice erizipel, difterie, scarlatina, febra tifoida;
stari febrile neeruptive gripa, pneumonia, etc;
hemopatiile: monocitoza, leucemie, agranulocitoza;
dilatatie vasculara pasiva : tumori mediastinale compresive pe vena cava
superioara;
afectiuni hepatice: ciroza hepatica, congestia pasiva a ficatului prin insuficienta
cardiaca;
boli cardiovasculare : decompensari mitrale, arterioscleroza, hipertensiunea
vasculara oscilanta :originea rinoragiei este de obicei un ram din artera
sfenopalatina, epistaxis posterior, fiind considerata supapa de siguranta pentru
accidentelor vasculare cerebrale si coronariene, descrisa de Woodruff;
bolile renale: glomerulonefrita cronica difuza edematoasa, albuminurica ,
insuficienta renala;
cauze endocrino-genitale:epistaxisul tinerilor la pubertate si al femeilor la
menstruatie;
tulburari ale hemostazei.
EPISTAXISUL
Clinic se descriu 3 forme de rinoragie, in functie de gradul de gravitate:
usoara : rinoragie in cantitate mica, se opreste adesea spontan;
mijlocie: rinoragie abundenta de scurta durata sau rinoragie putin abundenta
dar prelungita sau care se repeat la interval mici de timp, punind in pericol viata
pacientului;
severa : cataclismica ce duce la moarte in cateva minute.
EPISTAXISUL
Tratamentul epistaxisului urmareste 3 obiective
importante:
oprirea hemoragiei;
reechilibrarea starii bolnavului;
tratamentul cauzei epistaxisului pentru a preveni
recidiva.
EPISTAXISUL
Hemostaza in epistaxis :
locala,
regionala
generala.
Hemostaza locala:
Metode compresiune:
Tamponamentul anterior se practica in sangerari moderate cu punct de plecare in anterioare
ale foselor nazale.
Tamponamentul posterior se aplica in cazurile cu punctul de sangerare posterior; se utilizeaza
un tampon special care se introduce in rinofaringe prin cavitatea bucala cu ajutorul sondei
Nelaton; se mentine 24-48 de ore sub protectie de antibiotic.
Hemostaza prin compresiune cu ajutorul unor dispozitive cu balonase din material plastic sau
silicon bine tolerat care se introduce in fosa nasala si rinofaringe
Hemostaza prin compresiune realizata cu dispozitive din material rezorbabil (gelaspon,
gelfoam) sau neresorbabile (merocel sau ivalone).
Metode necompresive: cauterizari cu substante chimice sau galvanocauterul; electrocoagularea
si radiofrecventa
EPISTAXISUL
Hemostaza regionala actioneaza la distanta de zona hemoragica:
- infiltratia canalului palatin posterior cu 3 cc xilina 1%;
- ligaturi vasculare: a. maxilara interna pentru rinoragii cu originea
sub cornetul mijlociu, a.etmoidale anterioare si posterioare
pentru epistaxisuri pottraumatice cu originea deasupra
cornetului mijlociu,artera corotida externa uni-sau
bilateral,ligatura arterei caroti interne ;
- embolizarea selectiva prin arteriografie supraselectiva.
TULBURARI LE DE SENSIBILITATE ALE NASULUI
Anestezia mucoasei nazale se manifesta prin pierderea sensibilitatii tactile, termice si
dureroase precum si a reflexului de stranut cauzate de lezarea nervului trigemen
la diferite nivele.La isterici, tulburarile de sensibilitate au caracter variabil si
paradoxal.
Hiperestezia mucoasei nazale se manifesta printr-o sensibilitate exagerata la acest
nivel si este intilnita la bolnavi cu fenomene inflamatorii pituitare acute , alergici
si uneori la nevrotici..
Tulburari reflexe cu punct de plecare nazal. Mucoasa nazala datorita bogatei inervatii
si multiplelor legaturi neuro-umorale constituie locul de declansare a numeroase
reflexe :
stranutul;
cefalee;
tulburari vestibulare;
nevrita retrobulbara;
astmul bronsic allergic;
TULBURARILE FONATORII
Se disting trei rezonatori:

principal: cavitatile buco-faringo-labiale;
secundar:cavitatile nazale;
nepermanent :cavitatile sinusale.
Anomaliile la nivelul rezonatorului nazal se pot manifesta
astfel:
obstructia rezonatorului nazal rinolalie inchisa;
distructia rezonatorului nazal rinolalia deschisa.
TULBURARILE FONATORII
Rinolalia inchisa determina in plan fonetic oralizarea ocluzivelor nazale m,
n, b,d si o modificare a timbrului vocalelor cu alterarea armonicelor si
diminuarea rezonantelor acute nazale.Cauzele pot fi:
congenitale : imperforatia narinara, stenoza incompleta, stramtarea
congenitala a foselor nazale,imperforatia coanala;
dobandite : hipertrofie de cornete, polipi, sinechii, hipertrofia cozilor de
cornete, polipi coanali, fibrom nazofaringian, vegetatii adenoide;
Rinolalia deschisa se traduce in plan fonic printr-o tulburare articulatorie si
o modificare a timbrului vocalelor prin lipsa rezonatorului
nazal.Tulburarile fonatorii se insotesc de refluxul nazal al lichidelor si
alimentelor in timpul deglutitiei.
TULBURARILE OLFACTIVE
Tulburarile olfactive pot fi:
cantitative: hiposmie, anosmie, hiperosmie;
calitative: parosmie, cacosmie
ANOSMIA
Anosmia este forma de perturbare olfactive caracterizata prin absenta complete a
acuitatii olfactive..Se poate instala progresiv trecind prin faza de hiposmie sau
direct din starea normal olfactiva..
Forme clinice de anosmie :
Anosmia congenitala este rar completa, frecvent se manifesta ca hiposmie
avansata si este consecinta unei leziuni la nivelul cailor sau centrilor nervosi
olfactivi.Y.Guerrier descrie trei tipuri:
- displazia congenitala Morsier si Gauthier(infantilism genital, tulburari
hormonale generale, anosmie)
-hipogonadismele congenitale: sdr Klinefelter( macrochelie, ginecomastie,
azospermie, atrofie testiculara, conformatie normala penis, anosmie), sdr
Turner(nanism, absenta ovarelor, amenoree, anosmie)-
-albinismul- albinismul tegumentar, anosmie prin lipsa pigmentului in
celulele epiteliului olfactiv.
2. Anosmia castigata :
- anosmii respiratorii-Zwaardemarker- rezultatul unui obstacol
anatomic sau patologic ce impiedica aerul sa ajunga in zona olfactiva( deviatii de
sept, polipoze nazale, corpi straini, tumori, etc);
- anosmii infectioase- virusuri neurotrope- ce altereaza epiteliul olfactiv
sau perturba secretia nazala(gripa, ozena, poliomielita, meningita
meningococica, tuberculoasa, rinite cronice specifice, sinuzite, etc)
- anosmii in cadrul afectiunilor SNC: pot apare primordial precoce-
in cadrul bolii sau secundar tarziu hemiplegii, ramolisment cerebral). In
epilepsie interesarea analizatorului olfactiv este diversa.
- anosmii toxice de natura endogena( uree, diabet) sau exogena
locala(morfina, cocaina, chinina, vasoconstrictoare, noxe profesionale, spalaturi
nazale cu solutii hipo sau hipertone) si exogene generale( saturnism, tabagism)
- anosmii traumatice- traumatismele craniene cu fracturi ale lamei ciuruite,
hematoame locale sau traumatisme postoperatorii.
HIPEROSMIA
Hiperosmia se manifesta printr-o exagerare a intensitatii senzatiei olfactive.
Poate fi:
pasagera sau permanenta;
Poate interesa anumite substante mirositoare sau toate, putand declansa

crize de astm, cefalalgii sau crize epileptice.
Etiologia : alterare de origine infectioasa, toxica sau tumorala a centrilor

olfactivi sau manifestari endocrine in sarcina, menstruatie, menopauza, b
Basedow etc.
PAROSMIA
Parosmia se manifesta prin identificarea eronata a unui miros real.
Exista:
parosmie fetida-un miros placut este perceput ca fiind fetid;
parosmie agreabila -un miros putrid este perceput ca un miros placut.
Frecvent intalnita:
tumori intracraniene,
epilepsie,
menopauza, isterie, neurastenie, boli infectioase, traumatisme craniene, psihopati.
Parosmia poate fi permanenta sau pasagera.
CACOSMIA
Cacosmia este o dizosmie ce se caracterizeaza prin percepera unui miros neplacut
care are un substrat real fiind perceput atit de pacient cit si de anturaj.
Halena fetida poate avea 5 cauze:
cauza nazala sau sinusala: ozena, corpi straini, sinuzite, sifilis tertiar;
cauza faringiana: epifaringite cronice cazeoase, amigdalita cazeoasa;
cauza bucala: carii, pioree dentara;
cauza auriculara:otoree fetida din urechea medie poate fi antrenata prin trompa
in faringe;
cauza hepatica.
MALFORMATIILE PIRAMIDEI NAZALE
Definitie:anomaliile si deformatiile congenitale si dobandite care
modifica infatisarea anatomica
ANATOMIC:poate fi afectat scheletul osteo-cartilaginos sau

partile moi nazale;
Clasificare:
displastii prin pierdere de substanta ( hipoplastii);
displastii prin deformatie( hiperplastii).

Etiopatogenie:
traumatismele:obstetrical fiziologic(incompatibilitate craniu fat/bazin matern),
obsterical operator prin utilizarea forcepsului; traumatismele copilariei,
traumatismele accidentale, traumatisme chirurgicale, traumatisme prin
muscatura de om sau de animal
tulburari de morfogeneza- adenoidismul;
afectiuni morbide- ozena nazala; lupusul nazal; sifilisul nazal tertiar
mucocelul fronto-etmoidal;
polipoza nazala deformanta juvenila;
meningocelul;
hematom supurat sept;
fibrom nazo-faringian;
acromegalia;
rinofima;
chisturi dermoide nazale;
tumori benigne si maligne nazale.
Tratamentul este variat in functie de de tipul deformatiei:
hipoplastiile cu sau fara pierderi de tegument pot fi corectate prin tehnici
chirurgicale plastice ce urmaresc refacerea scheletului osteocartilaginos si a
invelisului tegumentar;
hiperplastiile vor fi corectate prin tehnici de reducere ale piramidei in toate
dimensiunile ei.
MALFORMATIILE SEPTULUI NAZAL:
Definitie:deformatiile septului in plan frontal si sagital ce provoaca tulburari
functionale.
Etiopatogenie: apar dupa varsta de 8 ani si au dezvoltare pana la maximum 20 ani.
Rama osoasa(lama perpendiculara-vomer) si continutul ( cartilajul patrulater) sunt
cuprinse in a doua rama dura inextensibila (etmoid, sfenoid, palatin, oase nazale
proprii).
Continutul si continatorul devin forte opozante iar partile mai slabe cedeaza.
MALFORMATIILE SEPTULUI NAZAL
Cauze endogene:
predispozitia ereditara;
statiunea bipeda- presiunea cranio-cerebrala asupra septului;
rahitismul;
malformatia maxilo-dentala determina malformatii septale;
adenoidismul- exista relatie intre adenoidism si dezvoltarea morfologica cranio-
faciala.
Cauze exogene:
traumatisme diverse septo-nazale.
Anatomie patologica: malformatiile septale se prezinta ca:
creste;
pinteni;
spine;
luxatii;
deviatii.
Clinic: rinoscopia anterioara pune in evidenta malformatiile: pintenii se prezinta ca

ingrosari localizate pe o singura fata la diverse niveluri; crestele se prezinta ca
ingrosari de-a lungul articulatiei condro-vomeriene; spinele ingrosari la nivelul
spinei nazale anterioare; deviatiile sunt inflexiuni diverse, in forma literei C sau
S.Functional determina sindrom de obstructie nazala.
Tratamentul este chirurgical:excizii pentru creasta, pinteni; diverse tehinici de
septoplastie.
Clinic:
rinoscopia anterioara pune in evidenta malformatiile:
pintenii se prezinta ca ingrosari localizate pe o singura fata la diverse niveluri;
crestele se prezinta ca ingrosari de-a lungul articulatiei condro-vomeriene;
spinele ingrosari la nivelul spinei nazale anterioare;
deviatiile sunt inflexiuni diverse, in forma literei C sau S.
Functional determina sindrom de obstructie nazala.
Tratamentul este chirurgical:excizii pentru creasta, pinteni; diverse tehinici de
septoplastie.
ATREZIILE FOSELOR NAZALE
Definitie: anomalii ce reduc calibrul foselor nazale partial sau total /permeabilitatea
lor;
Dupa sediu atreziile sunt:
anterioare sau narinare;
posterioare sau coanale;
obstructia portiunii mijlocii a foselor;
stramtoarea congenitala a foselor nazale.
Etiologia:
congenitala- tulburari de resorbtie ale dopului epitelial;
dobandita- afectiuni inflamatorii cicatriceale retractile, traumatisme accidentale
sau operatorii;
Tratamentul este chirurgical si consta in recalibrari ale foselor nazale.
MENINGOCELUL
Definitie: lipsa de substanta craniu insotita de hernierea continutului cutiei craniene.
Etiopatogenie:
sarcina- boli virale, traumatisme, deficit de acid folic, tulburari de metabolism ale
vitaminei A;
ereditate;
anoxie si expunere la raze X- impiedica inchiderea tubului neural in perioada
embrionara, determina lipsa substantei osoase craniene ce favorizeaza hernierea
continutului cranian.
Anatomie patologica: sediul leziunii osoase este pe linia medio-sagitala.
Se descriu::
meningoencefalocelul nazo-frontal;
meningoencefalocelul nazo-etmoidal;
meningoencefalocelul nazo-orbitar.
MENINGOCELUL
Clinic:
prezenta unei formatiuni tumorale de dimensiuni variabile, sferica sau pediculata, cu
margini bine delimitate, ce se mareste la efort si poate fi redusa partial prin
compresiune.
Poate avea aspect de polip fibros in fosa nazala sau rinofaringe; se poate ulcera ( risc
scurgere de LCR si meningita).
Evolutie:
fara tratament- moarte la 5- 6 ani prin meningo-encefalita;
tratament chirurgical- evolutie buna;
Tratamentul chirurgical consta in excizia tumorii, urmata de plastie cu grefon
osos, fascie, piele sau substanta plastica a dehiscentei.
DEGERATURILE
Clinic: simptomatologia variaza cu gradul degeraturii.Se descriu 4 forme anatomo-
clinice:
degeratura de gradul I se caracterizeaza prin eritem;
degeratura de gradul II se caracterizeaza prin flictene ( lichid sero-hemoragic);
degeratura de gradul III- se caracterizeaza prin necroza superficiala;
degeratura de gradul IV se caracterizeaza prin necroza profunda;
ARSURILE
arsurile de gradul I se manifesta prin eritem, congestie a stratului superficial al
epidermului urmata de descuamarea stratului cornos cu sau fara pigmentare,
frecvent dupa expunerea la razele solare;
arsurile de gradul II semanifesta ca flictene superficiale sau profunde care se pot
suprainfecta dupa deschidere;
FOLICULITA
Foliculita este o infectie cu localizare la nivelul foliculilor pilosi ai tegumentelor
vestibulelor nazale
.Clinic:se prezinta sub forma unor pustule in jurul unui fir de par.Apare la bolnavi cu
rinite muco-purulente in urma unor leziuni de grataj.
Se prezinta sub doua forme:
foliculita microbiana- stafilococul auriu;
foliculita fungica dermatofit zoofil( tricophiton mentagrophites)
Examenul bacteriologic si mico-parazitologic transeaza etiologia.

Tratament:
in forma microbiana: asanarea focarului infectios de vecinatate, tratamentul
terenului allergic si diabetic, antibiotic pe cale generala dupa antibiograma, local
dezinfectie cu alcool cu acid salicilic 1%. unguente cu negamicina B;
in forma fungica:dezinfectie locala cu permanganat de K, aplicatii locale
buclosamid F si pe cale generala grizeofulvina M.
FURUNCULUL
Etiologie: stafilococul auriu provine din fosele nazale sau din exterior inoculat prin
grataj pe tegumente indemne,sau la nivelulunor crapaturi preexistente, eczeme,
foliculite.
Terenul favorabil este reprezentat de:
hepatici;
diabetici;
tulburari gastro- intestinale;
oboseala;
surmenaj;
convalescenta.
FURUNCULUL
Simptomatologie:
subiectiv: dureri pulsatile la nivelul nasului, febra, cefalee, stare generala alterata
;
obiectiv: tumefactie rosie a aripei sau lobulului nazal, limfangita tegumentelor
obrazului si buzei superioare, adenita submaxilara. La narinoscopie se observa:
tegumente infiltrate, papula, pustula din care se scurge puroi galben-cremos.
Complicatii:
furunculul antracoid;
limfangita obrazului;
tromboflebita sinusului cavernos( exoftalmie, chemozis, edem al pleoapei
superioare, paralizii ale nervilor oculo-motori);
septicopioemia
FURUNCULUL
Tratament:
local: nu se efectueaza manevre traumatizante; pansamente umede cu rivanol
1%; unguente cu antibiotic, uneori radioterapie in doze antiinflamatoare ( inainte
de abcedare); dupa abcedare: toaleta locala, pansamente cu antibiotice;
general: antibiotic cu spectru pe stafilococ, antialgice, antiinflamatoare, masuri
de igiena locala, tratamentul terenului si afectiunilor favorizante.
RINOFIMA
Etiologie:
sexul masculin: abuzul de alcool, tutun, condimente, grasimi, tulburari de
metabolism, tulburari hepatice, gastro-intestinale, lipsa de igiena, expunera la
intemperii.
Anatomie patologica: se descriu doua forme:
forma glandulara;
forma teleangiectazica.
RINOFIMA
Simptomatologia:
perioada de debut: tegumentul la nivelul nasului este congestionat, cianotic, cu
arborizatii vasculare, teleangiectazice, suprafata e brobonata, hipertrofiata,
grasa, cu procese de acnee, porii glandelor sebacee sunt dilatati si prin ei se
scurge sebum la compresiune; cartilajul subiacent este moale, flasc;
perioada de stare:hipertrofie plurilobata, conopidiforma, rosie, vanata; arborizatii
vasculare in suprafata; aspectul unor ciucuri de consistenta moale ce perturba
respiratia si alimentatia.
Evolutia este lenta, produce tulburari functionale, nu se malignizeaza
RINOFIMA
Tratament:
in faza de debut: scarificari, galvanocauterizari, diatermocoagulare,
crioterapia laser;
in faza de stare: decorticarea tesuturilor hipertrofiate cu bisturiul,
electrocauterul sau laser, n tesut sntos si conservnd planul
cartilaginos profund, urmat de aplicarea sau nu a unor grefe libere de
piele.
TRAUMATISMELE NAZO - SINUSALE
Contuzia este o leziune traumatica inchisa ce poate interesa tesuturile moi(contuzie
superficiala) sau tesuturile osteo-cartilaginoase( contuzie profunda).
Simptomatologie:
local: subiectiv: durere, obiectiv:tumefactie, echimoza;
general:paloarea fetei, lipotimii, epistaxis.
Tratament:
general: antialgice, antiinflamatoare, hemostatice;
local: pansamente umede cu rivanol, unguente antiiinflamatoare.
Plagile sunt leziuni traumatice deschise, solutii de continuitate,ce pot interesa
tegumentele si mucoasele.
Clasificare:
superficiale fara pierdere de substanta tegumentara prin intepare sau taiere;
superficiale cu pierdere de substanta tegumentara;
profunde cu interesarea planurilor subtegumentare.
Tratament: in primele 6 ore toate plagile vor fi considerate sterile, neexistand
proliferare bacteriana.Suprainfectarea plagii este conditionata de factori externi(
agentul traumatizant, distrugerile tisulare, gradul de devitalizare) si factori interni(
diabetul, starea imunitara, boli cronice).
Tratamentul plagilor presupune doua tipuri de masuri:
masuri chirurgicale: toaleta plagii, anestezie, explorarea, excizia tesuturilor
devitalizate, inlaturarea corpilor straini; sutura plagii;
masurari antiinfectioase:profilaxia contra tetanosului prin anatoxina antitetanica,
tratament antibiotic
P
FRACTURILE NAZALE
Clasificare:
fracturi fara deplasare :se descopera radiologic;
fracturi cu deplasare: intereseaza oasele nazale proprii, septul nazal, nasul si
orbita.
Fracturile cu deplasarea oaselor proprii se produc prin doua tipuri de soc:
-socul lateral produce: deplasare unilaterala, deplasare bilaterala( infundare,
ridicare, deplasare in totalitate);
-socul antero-posterior produce: fractura 1/3 anterior in treapta ; fractura cu
infundarea acoperamantului, fractura cominutiva
Fracturile septului nazal:
- asociate (legate de fracturile oaselor proprii);
- izolate(socul actioneaza antero-posterior, pe varful nasului); tipul
Chevalet(linia de fractura oblica se termina la spina nazala, rezultand un
fragment fix si unul mobil anterior); tipul Jarjavay(cedeaza articulatia condro-
vomeriana, septul cartilaginos este scos din sant si se fractureaza antero-
posterior)
Fracturi nazo-orbitare intereseaza pe langa componentele osteo cartilaginoase
nazale si etmoidul subiacent, afectand peretele intern al orbitei, rezultand astfel
fracturi complexe cu interesarea: cadrului osos orbitar, aparatul musculo-
ligamentar, caile lacrimale;
Fracturile la copii pot surveni: in timpul sarcinii, in timpul expulziei; in perioada
copilariei.Se intalnesc frecvent urmatoarele forme:fractura subpericondro-
mucoasa a septului; fractura cu infundare unilaterala de os propriu; fractura tip
'carte deschisa'
Fracturi asociate.
Examenul clinic:
fracturi inchise fara deplasare: tumefactie, edem, echimoza local; radiografia
piramida nazala fata/profil pune diagnosticul;
fracturile inchise cu deplasare deformarea piramidei nazale, cracmente
osoase, edem, echimoza; radiografia evidentiaza fractura si deplasarea osului
fracturat;
fracturi deschise- apar solutii de continuitate la nivelul tegumentelor
Tratament:
fracturile inchise fara deplasare ( antialgice, pansamente umede compresive);
fracturile inchise cu deplasare osoasa( repozitionare, contentie interna cu mese
si externa cu benzi de leucoplast, antibiotice, hemostatice; contentia se inlatura
in 5-7 zile);
fracturile deschise(sutura plagii- devine fractura inchisa-, repozitie, contentie,
adm ATPA, antibiotic, hemostatice, contentia se ridica zilnic sau la 2-3 zile pentru
a supraveghea plaga suturata).In fracturileasociate cu leziuni orbitare,
neurologice, stomatologice, seintervine in echipa chirurgicala complexa.
TRAUMATISMELE SINUSURILOR PARANAZALE
Etiologie:
accidente sportive: box, ciclism, automobilism, aviatie;
accidente de munca;
prin glont, schije, arme albe;
postoperatorii mai ales la nivelul sinusului maxilar ( extragerea molarilor de
minte, chisturi paradentare)
Anatomie patologica :leziuni tegumentare variate: contuzii, fisuri osoase, fracturi

inchise, fracturi deschise variate, fracturi ale sinusurilor insotite de de fracturi ale
bazei craniului si leziuni ale meningelui.
Simptomatologie:
Sinusul frontal:
local subiectiv: durere;
local obiectiv: tumefactii si echimoze;
palpare: infundare, cracmente osoase, crepitatii aeriene de emfizem subcutanat;
rinoscopie anterioara: sediul epistaxisului sau scurgerii de LCR;
Rx biplana a masivului cranio-facial evidentiaza: fracturi ale peretelui superficial
si profund, fracturi iradiate la baza craniului, calota si orbita.
Forme anatomo- clinice :
fracturi incomplete:
fractura peretelui anterior anterior al sinusului maxilar( prin corpuri contodente);
fractura crestei alveolare;
fractura tuberozitatii maxilarului;
fractura boltii palatine;
fracturi complete:
1.Fracturi orizontale :
fractura inferioara: Le Fort I, supraapicala(se desprinde potcoava alveolara
impreuna cu bolta palatina)
fractura mijlocie: Le Fort II, linia de fractura trece prin apofiza ascendenta a
maxilarului, peretele intern si podeaua orbitei, coboara oblic pe peretele antero-
lateral al sinusului maxilar-disjunctia trans maxilara
fractura superioara:Le Fort III, linia de fractura intereseaza oasele nazale, apofiza
ascendenta, podeaua si peretele intern al orbitei, apofiza pterigoida, arcada
zigomatica, vomerul- disjunctie cranio-faciala inalta)
2. Fracturi verticale:
medio-sagitala linia de fractura trece prin incisivii centrali superiori, creasta
alveolara si bolta palatina( disjunctie intermaxilara)
latero-sagitala linia de fractura trece in dreptul molarilor si premolarilor,
traverseaza osul alveolar pana la orbita.
3. Fracturile combinate :
fractura de tip Walter incrucisarea a doua linii de fractura orizontale cu o linie
verticala medio-sagitala;
fractura de tip Basserau o linie de fractura inferioara, iar segmentul alveolar
este impartit in 3 segmente prin doua linii verticale.
Fracturi cominutive cu multiple traiecte de fractura.
CORPII STRAINI NAZO-SINUSALI
Etiologie: frecvent la copii, perversi,alienati
Sunt variati: samburi, margele, nasturi etc( introdusi pe cale anterioara); particule
alimentare, pastile( patrunse prin coane cu ocazia efortului de voma); incisivi
ectopici, comprese uitate, paraziti animali, proiectile. Sediul este in meatul
inferior pentru cei patrunsi pe cale anterioara, meatul mijlociu pentru cei patrunsi
prin coane ; sunt unici si unilaterali.
Simptomatologie:
obstructie nazala unilaterala;
rinoree purulenta, sanguinolenta unilaterala;
cacosmie subiectiva si obiectiva;
La rinoscopia anterioara se observa;
inflamatia mucoasei pituitare;
prezenta corpului strain;
Radiografia biplana este utila pentru localizarea corpilor radioopaci.
Tratament: -extragerea corpilor straini pe cale narinara sau coanala cu instrumente
specifice; -extragerea pe cale chirurgicala este rezervata
corpilor voluminosi sau inclavati.
RINOLITIAZA
Etiopatogenie:
apare la persoane care lucreaza in mediu poluat cu suspensii organice si minerale
care precipita;
Formare: pe un nucleu organic precipita saruri calcare din secretia lacrimala si
nazala;
Localizare :in meatul inferior, mai rar in cel mijlociu;
Rinolitul este unic si unilateral, suprafata neteda, culoare cenusie, duritate pietroasa,
forma neregulata, compozitia este de 20-30% materii organice, 70-80%
substante chimice.
Simptomatologie:
rinoree mucopurulenta, sanguinolenta;
cacosmie;
cefalee;
epistaxis;
Rinoscopia anterioara, dupa aplicarea unei mese cu vasoconstrictoare pune in
evidenta rinolitul.
Rx biplana ajuta la localizaqrea si aprecierea dimensiunilor rinolitului.
Evolutie:complicatii:
infectii otice;
infectii sinusale;
perforatii septale sau ale peretelui intermaxilo-nazal
Tratament:In functie de marimea rinolitului se extrage pe cale naturala sau pe cale
chirurgicala transmaxilar paralateronazal(Moure) sau pe cale sublabiala(Rouge)
CORPII STRAINI NAZALI
Etiologie: proiectile, fragmente de instrumente, apexuri dentare, dinti ectopici,
osteoame, pansamente, rinoliti.
Tratament: extragerea prin procedee chirurgicale clasice sau endoscopice:
tunelul creat de proiectil;
procedeu chirurgical specific;
cale operatorie ad-hoc
RINITELE ACUTE
Inflamatiile acute ale mucoasei pituitare se pot clasifica astfel:

rinita acuta banala;
rinitele acute ale nou nascutului si sugarului;
rinitele din cursul bolilor infectioase.
RINITA ACUTA, CORIZA ACUTA
Etiopatogenie:in cadrul sistemului de aparare a organismului, prima bariera este
mucoasa nazala iar a doua bariera este cercul limfatic Waldeyer; acest sistem
poate fi insa dezorganizat de diversi factori, fiind astfel permisa patrunderea
agresorilor in organism.
Factorii favorizanti sunt :
factori externi: frigul umed, schimbarea brusca de temperatura, mediul poluat;
factori locali: obstructie nazala, alergie nazala;
factori generali: stresul, oboseala fizica, surmenajul, tulburari de metabolism,
alcoolismul, tabagismul, etc
Factori declansatori: infectiile virale;

Simptomatologie:
Faza de debut:
subiectiv: senzatie de frig, oboseala, uscaciune a foselor nazale si epifaringelui,
obstructie nazala, stranut, hiposmie, roseata conjunctivelor, epistaxis;
obiectiv( rinoscopia anterioara): congestie pituitara, , pelicula de secretii sero-
mucoase, hipertrofie cornete inferioare;
Faza de stare:
rinoreea devine muco-purulenta;
rinoscopia naterioara: pituitara congestionata si hipertrofiata, secretii prezente la
nivelul
planseului foselor nazale si suprafata mucoasei;
Faza terminala: fenomenele subiective si obiective diminua pana la disparitie.
Evolutie:
vindecare in 8-12 zile;
cronicizare;
complicatii :auriculare;sinusale;oculare;faringiene;laringo-traheo-bronsice
Tratament:
in perioada de debut: restabilirea permeabilitatii nazale; combaterea starii febrile;
prevenirea complicatiilor; tratament roburant general;
in perioada de stare: local dezobstructie nazala, general- combaterea febrei,
tusei, refacerea starii generale; preventiv( doua obiective- colective si
individuale).
RINITELE ACUTE ALE SUGARULUI SI NOU
NASCUTULUI
RINITA ACUTA BANALA A SUGARULUI
este o forma deosebita de rinita de cea a adultului prin simptomatologia mai
accentuata, prin gravitatea ei determinata de terenul lipsit de imunitate .
Etiologie:nou nascutii in prima saptamana de viata.
Cauzele:
baile prea reci;
aerul rece din camera;
scutecele umede si infectate;
trecera fatului prin filiera genitala materna infectata;
contactul cu personalul si familia ce pot fi infectati;
terenul fragil- tare ereditare, prematuri sau neimunizat;
Simptomatologie:
febra;
stranut;
obstructie nazala( respiratie zgomotoasa- asfixie);
rinoree seroasa muco-purulenta, purulenta( nu poate sufla nasul, inghite parte
din secretii, cealalta parte stagneaza formand cruste perinarinar.
Complicatii:
zgomotoase:laringite acute striduloase, spasme laringiene, traheobronsite acute,
bronhopneumonii,
inaparente( mascate de simptomatologia rinitei): adenoidite, catar oto-tubar, otita
medie acuta;
la distanta: tulburari digestive datorita pio-muco-fagiei cu germeni si toxine;
conjunctivite acute; meningita seroasa limfocitara.
Tratament:
local: dezobstructia si dezinfectia foselor nazale, aspirarea secretiilor cu o para
de cauciuc; se instileaza ser fiziologic pentru secretiile crustoase; se evita
utilizarea solutiilor vasoconstrictoare la nou-nascut; se administreaza solutii de
Colargol 1%, Protargol% cu scop preventiv sau curative.
general: igiena corecta a alimentatiei, aerului si imbracamintei; cresterea
imunitatii bacteriene prin imunoterapie; antibioterapie in caz de complicatii;
tratamentul si tonifierea organismului matern inainte de nastere.
RINITA PURULENTA CITRINA
Etiologie: apare intre ziua 3-7 de la nastere; infectie cu stafilococul auriu inoculat in
timpul travaliului la trecera prin filiela genitala materna infectata sau datorata
unei igiene deficitare.
Simptomatologie:
obstructie nazala;
rinoree seroasa, mucopurulenta galben citrina;
cruste aderente ce intereseaza vestibulele nazale, buza superioara, santul nazo-
alar, obrajii, sub care tegmentul este erodat ajungand pana la impetiginizare;
examen general:febra, facies septic, toxicoza;
La examenul bacteriologic se evidentiaza stafilococ izolat auriu sau asociat cu
streptococ
Evolutia poate fi grava, prognosticul fiind imbunatatit de tratamentul cu antibiotice.
Tratamentul:
general: antibiotic dupa antibiograma in doze corespunzatoare; antitermice;
antiinflamatoare; roburant si stimulativ imunologic;
local:permeabilizarea si dezinfectia foselor nazale.
RINITA PSEUDOMEMBRANOASA
Etiologie: asocierea microbiana stafilococ, streptococ, pneumococ.
Simptomatologia:
obstructie nazala prin inflamatie si secretii pseudomembranoase;
rinoree serosanghinolenta la debut ce irita tegumentele din jur, cruste aderente
ce determina eroziuni sangerande pe mucoase;
tulburari de supt datorita obstructiei respiratorii nazale;
stare generala buna, subfebrilitate;
Diagnosticul diferential cu difteria este transat prin examen bacteriologic.
Tratamentul :
general:antibiotic dupa antibiograma;
local: dezobstructie si dezinfectie nazala.
RINITA GONOCOCICA
Etiologie: inflamatia mucoasei pituitarei cu gonococ; apare in primele 36 ore de la

nastere prin contaminare la nivelul filielei vulvo-vaginale materne infectate cu
gonococ.
Exista doua mecanisme ale infectiei nazale:
direct,intranazal o data cu primul inspir;
secundar infectiei conjunctivale prin intermediul canalului nazo-lacrimal;
Simptomatologie:
obstructie nazala si tulburari ale suptului;
rinoree purulenta, verzuie sanghinolenta abundenta;
cruste aderente la tegumentul care se fisureaza si ulcereaza;
roseata si tumefactie inflamatorie lobul, aripi nazale, buza superioara;
rinoscopia anterioara:hiperemie intensa, infiltratie, ulceratie pituitara, secretii
specifice;
simptome generale: febra, scadere in greutate, hipotrofie, atrepsie
Diagnosticul se pune pe examenul bacteriologic.
Evolutia :
supraacuta: foarte rapida, determina necroze ale mucoasei pituitare si ale
structurilor cartilaginoase; ulceratie corneeana; deces prin sindrom toxic,
infectios grav;
subacuta cu tendinta la cronicizare( 'picatura nazala', o rinoree ce poate dura luni
de zile asemanatoare cu secretia uretrala);
Complicatii:
rinita atrofica;
sinechii;
oftalmia purulenta;
pneumopatii;
gastroenterite;
Tratament:
general- antibiotic Penicilina;
local aspiratia secretiilor;
instilatii nazale si oculare cu solutii antibiotice sau solutii de nitrat argint 1%;
Profilaxia: instilatii oculo-nazale cu sol nitrat de argint 1%la fiecare nou-nascut.
RINITA EREDO-SIFILITICA
Etiologie: apare la 2-5 saptamini dupa nastere; infectie sifilitica este transmisa
trnsplacentar prin sangele matern primit de fat.
Simptomatologie:
obstructie intensa a ambelor fose nazale;
rinoree purulenta, sanguinolenta,fetida, abundenta, cruste negricioase, galbene
verzui perinarinar si buza superioara;
fisuri care sangereaza usor la nivelul vestibulelor nazale si buza superioara,
cicatrici atrofice;
rinoscopia anterioara: pituitara congestionata,infiltrata, ulcerata, secretii;
simptome generale: afebrilitate, subfebrilitate;
stigmate de sifilis ereditar pemfigus, placi mucoase, sifilide cutanate, leziuni
viscerale grave;
Diagnosticul se confirma pe baza rezultatelor examenelor bacteriologice si serologice
la mama si nou-nascut.
Complicatii:
adenoidite si otite medii;
adenopatii latero-cervicale ce pot evolua spre adenoflegmoane;
forme extensive necrozante grave;
meningita supurata;
cicatrizari vicioase retractile stenozante la nivelul vestibulelor nazale, buzei
superioare;
sinechii septoturbinale;
perforatii de sept nazal;
deformatii piramida nazala;
atrofii mucoasa pituitara ozena.
Tratament:
general penicilina G, pentru a preveni reactia Herxheimer, se incepe
tratamentul cu doze mici progresive;
local- aspiratia secretiilor, dezobstructie nazala, dezinfectie cu solutii antibiotic (
penicilina).
RINITA GRIPALA
Etiopatogenie: virusul gripal; gripa are caracter epidemic; efectele infectiei
virale(reactie inflamatorie a mucoasei arborelui respirator, abolirea miscarilor
ciliare, scaderea puterii de fagociza, descuamarea celulelor ciliare, aparitia
exudatului subepitelial determina alterarea puterii de aparare a organismului);
Simptomatologie:
generale: debut brutal cu febra 40 grade C, cefalee intensa, rahialgii, astenie
marcata;
locale: obstructie nazala, epistaxis repetat rinoree, mucoasa muco purulenta
sanghinolenta;
de vecinatate: conjunctivita, faringita eritematoasa, laringita catarala.
Complicatii:
locale:parastezii, anosmie, catar tubo-timpanic, otita medie congestiva, sinuzita,
laringo-traheite;
distanta: pneumopatii acute;
generale: anergie marcata ce favorizeaza aparitia complicatiilor bacteriene,
contractarea unei alte maladii sau cronicizarea rinitei.
Tratament:
local: dezobstructia si permeabilizarea foselor nazale;
general: izolare si repaus la pat, dieta hidrica, antitermice, hemostatice, antibiotic
numai in caz de suprainfectare bacteriana;
profilactic: vaccinuri antigripale multivalent:
RINITA DIFTERICA
Etiologie: bacilul Lofler( b.gram poz); poate apare la nou-nascut prin infectare din
cauze genitale materne; mai frecvent este intalnita la varsta 3-8 luni in lunile de
iarna.
Cauze favorizante:boli alergizante(gripa)ce favorizeaza localizarea bacilului la nivelul
mucoasei nazale.
Simptomatologie:
debut insidios fara semne specifice;
obstructie nazala;
rinoree mucopurulenta hemoragica fetida;
leziuni erozive tegumentare.
La rinoscopia anterioara:
false membrane aderente,care se refac rapid dupa detasare, sub care mucoasa
este
edematiata, eroziva;
uneori falsele membrane lipsesc in fosele nazale ele fiind prezente in rinofaringe;
adenopatiile prezente in contextual clinic al unei rinite suspicionam difteria.
Semnele generale:
febra;
paloare;
tahicardie;
pierdere ponderala rapida;
tulburari digestive.
Diagnosticul este confirmat de examenul bacteriologic din secretiile nazale.
Forme clinice:
R.larvata nazala;
R.difterica pseudomembranoasa;
R.df eroziva;
R.df. Prelungita: oculta;
extensive;
cu paralizii: val palatin, vag.polinevrite, acc.bulbare, nv.oculomotor;
asociatii cu alti germeni:infectia strepto-difterica;
recidivante, cronice(la bolnavii care devin purtatori);
Complicatii:
vecinatate: rinofaringite, laringite, otomastoidite, meningite;
distanta: bronhopneumonii, cardite, nefrite;
tardive: sechele cicatriceale, stenoze, sinechii, rinite atrofice, ozena;
Tratament:
local: dezobstructia si permeabilizarea foselor nazale(aspiratii, instilatii, cu
vasoconstrictoare); dezinfectia foselor nazale cu solutii de colargol, protargol 1%
si ser antidifteric su ser fiziologic;
general: seroterapia antidifterica, penicilinoterapia, medicatie roburanta,
cardiotonice, corticoterapie;
profilactic: vaccinarea, seroterapie preventiva pentru copiii contacti cu
bolnavi(asigura o imunitate 2-3 saptamani);
izolarea bolnavilor si purtatorilor;
sterilizarea purtatorilor de germeni.
Seroterapia antidifterica :
se instituie cat mai precoce inainte de confirmarea bacteriologica;
se administreaza in doze suficient de mari;
se administreaza timp suficient in medie 15 zile.
RINITA RUJEOLICA
Clinic:
catarul oculo-nazal este specific perioadei de invazie a rujeolei;
semnul Koplick(pata micotica pe fata interna a obrajilor inconjurata de un halou
inflamator;
rinita rujeolica.
Complicatii:
rinita atrofica;
sinuzite acute;
otite si mastoidite acute;
laringita striduloasa;
bronhopneumonii
RINITA SCARLATINOASA
Specific pentru scarlatina este angina si exantemul.Localizarea nazala se intalneste
mai frecvent in a doua copilarie.
Forme clinice:
rinita purulenta precoce( la debutul scarlatinei);
rinita purulenta tardiva scarlatinoasa(apare in cadrul sd.Roger, in perioada de
disparitie a fenomenelor specifice scarlatinei- a 20-a zi);
rinita purulenta pseudomembranoasa( in cadrul strepto-difteriei sau asocierea
strepto-stafilo-pneumococ)
RINITA TIFICA
Clinic:
epistaxisul;
ulceratia mucoasei pituitare in zona petei vasculare;
perforatia septului la acelasi nivel.
Rinitele tifice sunt caracterizate tulburari trofice sau abcese ale mucoasei nazale
induse de bacilii tifici.
Sechele tardive sunt:
anosmia;
atrofia pituitarei.
RINITELE CRONICE
Rinita cronica catarala Etiologie:
Factori favorizanti:
boli infectioase(gripa, difterie, rujeola, scarlatina);
procese inflamatorii de vecinatate:adenoidita cronica, sinuzita cronica supurata;
malformatii endonazale:deviatii de sept;
polipoza nazala;
boli nutritie, metabolism, endocrine;
conditii sociale nefavorabile:de locuit, imbracaminte, alimentatie;
poluare, noxe, frig, umiditate.
Factorii determinanti: germenii patogeni.
Anatomie patologica: 3 tipuri de leziuni:
epiteliale de tip atrofic( cu celule pavimentoase), tip descuamativ- eliminarea
celulelor ciliate si inlocuirea cu celule cilindrice simple) si de tip metaplazic
epidermoid;
corionului- infiltrat inflamator periglandular si perivascular, hipertrofie glandulara,
abunda fibrele de colagen, limfocite, histiocite ce conduc la un proces de
scleroza.
stratul profund:edem difuz, infiltrat inflamator, dilatatie vasculara, evolutia este
spre leziuni catarale, hipertrofice sau atrofice.
Subiectiv :
guturai ( incepe toamna, primavara se atenueaza);
obstructie nazala in bascula;
insuficienta respiratorie se accentueaza in clinostatism(respiratie bucala-sforait);
rinoree mucoasa, gelatinoasa, muco-purulenta(isi trage nasul);
raclaj nazo-faringian( scurgerea secretiilor in rino-faringe);
senzatia de corp strain retro-nazal; in timp raclajul devine tic greu de vindecat;
deglutitie in sec;
hiposmie, anosmie;
cefalee,
oboseala psiho-intelectuala,
somn neodihnitor,
Obiectiv :
leziuni vestibul nazal: foliculita, eczematizari, fisuri, furuncule;
rinoscopia anterioara: secretie nazala dispusa sub forma panza de paianjen,
pituitara congestiva infiltrativa, alteori palida retractata, capul cornetului inferior
este turgescent in contact cu septul, se retracta la atingere cu stiletul(persistenta
reflexelor vasomotorii);
rinoscopia posterioara: secretii retronazal, hipertrofia cozilor cornete;
Tratament:
local:administrarea de medicamente vasoconstrictoare, decongestionante,
antiflogistice, astringente si dezinfectante cu rol in permeabilizarea foselor
nazale(sub forma de instilatii, inhalatii aerosoli);
general: se adreseaza diferitelor tare favorizante si consta in: stimulare
imunologica etc;
chirurgical: se adreseaza factorilor supurativi si obstructivi de vecinatate
adenoidectomii, cure etmoido-maxilara, polipectomii, septoplastie.
RINITA CRONICA HIPERTROFICA DIFUZA
Anatomie patologica: 3 stadii evolutive:
hipertrofie moale- congestie si staza circulatorie, alterarea moderata a sistemului
erectil;
hipertrofie conjunctiva- metaplazie epiteliala, hipertrofie glandulara, infiltratie
limfo-histiocitara subepiteliala, alterarea avansata a sistemului erectil;
hipertrofie edematoasa, mixomatoasa, polipoida hipercolagenoza intervasculara,
infiltratie difuza a corionului, fibrelor musculare ale sistemului glandular, abolirea
completa a sistemului erectil.
Simptomatologie:
sindrom de obstructie nazala;
insuficienta respiratorie nazala;
rinolalie inchisa;
hiposmie-anosmie
La rinoscopia anterioara:
stadiul de hipertrofie moale: pituitara este rosie, hipertrofica, turgescenta, neteda
ce vine in contact cu septul si se retracta rapid la atingere;
stadiul de hipertrofie conjunctiva: pituitara hiperemiata, gri-violacee,
mamelonata, raspunde partial la vasoconstrictoare, hipertrofie simetrica;
stadiul de hipertrofie edematoasa: hipertrofie marcata a mucoasei de aspect
edematos, polipoid sau mixoid,la nivelul cornetelor inferioare, nu raspunde la
vasoconstrictoare.
Tratament:
In prima faza este medical:
pulverizatii cu vasoconstrictoare pentru perioade scurte;
aerosoli;
infiltratii cu Diprophos in cornete;
fizioterapie(ultrascurte calde sed.20 min.2 saptamani);
galvenocauterizari, criocauterizari, vaporizari laser.
In faza a doua:
electrocoagularea;
luxarea cornetului inferior;
turbinectomia chirurgicala;
turbinotomie cu Radiofrecventa;
RINITELE CRONICE HIPERTROFICE LOCALIZATE
1 Hipertrofia cozilor cornetelor inferioare:
- senzatie de corp strain(clapa) retronazal;
- obstructie in expir;
- rinolalie inchisa;
- rinoscopie posterioara:cozile cornetelor inferioare
hipertrofiate, obstrueaza complet coanele, aspec culoare gri, suprafata
neregulata muriforma, hipertrofie de obicei bilaterala, depaseste coanele si cozile
vin in contact la nivelul marginii posterioare a septului.
2.Hipertrofia capetelor cornetelor mijlocii: tumefactie de aspect bulos,
suprafata este neteda, violacee la inceput, devine polipoida, gri cenusie.
3.Aripioarele septului: hipertrofia localizata a pituitarei la nivelul marginii
posterioare a septului nazal uni- sau bilateral.
Tratament:
medical: ca in rinita cronica difuza;
chirurgical: galvanocauterizari, criocauterizari, infiltratii sclerozante, vaporizari
laser; rezectia chirurgicala a cozilor sau capetelor hipertrofiate de cornete
utilizand instrumente speciale(turbinotomul tip Struycken, pensa Luk sau
Brunings),turbinotomie cu Radiofrecventa.
RINITA CRONICA ATROFICA BANALA
Etiologie:
este o sechela a altor afectiuni nazale( tuberculoza, sifilis, gripa, difterie, rujeola);
interventii chirurgicale infiltratii slerozante, diverse cauterizari, turbinectomii;
utilizare indelungata de medicatie locala;
mediul profesional cu praf, toxice;
diverse afectiuni de ordin general deficite vitaminice, boli endocrine.
Simptomatologie:
senzatie de O.N si nas uscat;
algii la radacina nasului;
rinoscopia anterioara:fose nazale largi, pituitara palida, hipotrofica/atrofica,
secretii crustoase nefetide.
Tratamentul:
general :vitaminoterapie A, E, PP;
local :aplicatii locale de solutii saline sau uleioase si crme ce contin vitamina A.
RINITA CRONICA ATROFICA OZENOASA OZENA
NAZALA
distrofie progresiva ajungand pana la atrofie a mucoase nazale;
distrofie a scheletului cornetelor si piramidei nazale;
secretie crustoasa si fetiditate caracteristica
Etiologie:
sexul feminin 60%- boala pubertatii feminine;
conditii de viata mizere;
mediu de munte si litoral mai rar intalnita
profesii in mediu cu praf.pulberi- ciment, carbune, faina;
traumatisme accidentale, chirurgicale.
Patogenie:
Teoria anatomica:: largimea congenitala a foselor nazale;
Teoria fiziologica: suprimarea functiei pituitare provoacata de o rinita;
Teoria congenitala : osteomalacie de origine congenitala;
Teoria infectioasa sifilis, tuberculoza, sinuzite cronice, b Lowenberg, cocobacilul
Peraz, rinitele bolilor infectioase gripa, difteria, rujeola, scarlatina;
Teorie neuroendocrina cauza morbida initial infectioasa determina atingere
trigeminala si a sistemului simpatic cu rol trofic pe pituitara la care se adauga un
dezechilibru endocrin cu producerea unor reflexe viscero-cortico-viscerale,
cortexul comandand aceste efecte pe mucoasa si periost.
Anatomie patologica:
atrofie generalizata a mucoasei nazale si a corionului;
atrofie a lamelor osoase ale cornetelor si oase nazale proprii;
hipertrofia periostulu i (ingrosare a fibrelor de colagen);
scheletul osos: osteita rarefianta;
periostul ingrosat inlocuieste substanta osoasa rarefiata si rezorbita.
Simptomatologie:
perioada preozenoasa :nu prezinta simptomatologie specifica; rinoree muco-
purulenta persistenta, obstructie nazala care nu se amelioreaza in perioada
calda cum se intampla in cazul unei rinite banale;
perioada de stare: tulburari de respiratie nazala, rinoree crustoasa, fetida
cacosmie subiectiva si obiectiva, dureri la nivelul nasului si sinusurilor, cefalee
fronto- occipitala, oboseala intelectuala.Obiectiv se remarca piramida nazala de
aspect infantil, senzatie palpatorie de atrofie si consistenta cartilaginoasa.La
rinoscopia anterioara se remarca: fose largi, stergerea reliefului peretilor externi
ai foselor, mucoasa atrofica, uscata, cruste cenusii, galben verzui ce se muleaza
pe relieful foselor.La rinoscopia posterioara se remarca
atrofie mucoasa si cruste in cavum.Faringoscopia si laringoscopia pot
evidentia extinderea procesului atrofic la nivelul
faringelui, laringelui si traheei;
perioada terminala in jurul varstei de 40 de ani vindecarea spontana a
ozenei; procesul atrofic este stationar, dispar crustele si cacosmia, persista
atrofia.
ozena unilaterala :deviatie de sept in fosa opusa;
ozena localizata : meat mijlociu, nazo-faringe;
ozena fara cruste:atrofie si fetiditate;
Evolutie:
Debuteaza la varsta de 8-10 ani, evolueaza lent, se accentueaza la pubertate,
fenomenele sunt accentuate premenstrual si ameliorate in cursul sarcinii, se
atenueaza dupa 40 de ani lasand impresia unei vindecari spontane.
Complicatii:
de vecinatate: faringita ozenoasa, laringotraheitaozenoasa, complicatii sinusale,
complicatii oculare(blefarita, conjunctivita, cheratita), complicatii oto-tubare(catar
oto-tubar, nevrita acustica trohleara);
la distanta: digestiva, bronhopulmonare, dureri cranio-faciale(nevralgii,
arahnoidita bazala adeziva); tulburari psiho-intelectuale.
Tratament medical:
tratament local:spalaturi alcaline ale foselor nazale cu ser fiziologic, instilatii
nazale cu solutii uleioase( ol. Eucaliptolat 2 % in scop de lubrefiere; vit.A);
pensulatii cu solutii congestionante( Lugol in glicerina iod metaloidic 1g, iodura
de K 2g, glicerina 100 g);
tratament medical general: antibiotice pe cale generala sau local submucos(
Streptomicina), insuflatii cu ozon, inhalatii cu ape sulfuroase; administrare locala
de pilocarpina, ionizari cu acetilcolina, masaj electric, vitaminoterapie,
hormonoterapie, calciu, iod, arsenic; stimularea imunitatii(proteinoterapie, sero-
vaccinoterapie, ser Bogomolet, transfuzii directe de sange)
Tratament chirurgical:
1.Tehnici ce urmaresc combaterea uscaciunii si a crustelor:
metoda Almeida- varsarea secretiilor lacrimale in meatul mijlociu;
metoda Witmaak-implantarea canalului Stenon in sinusul maxilar;
simpaticectomie pericarotidiana- imbunatateste vascularizatia
2.Tehnici ce urmaresc stramtorarea foselor nazale:
deplasarea partilor intersinuso nazale spre sept(Lautenschlager);
stramtorarea folosind substante si corpuri straine introduse sub mucoasa nazala
infiltrarea de parafina Ricardo-Botey, lame de celuloid Baldenweck, bastonase
de acrilic Eyries Ramadier prin aceasta metoda dispar crustele si fetiditatea dar
nu se realizeaza o calibrare completa, bastonasele sunt eliminate sau netolerate;
stramtorarea foselor nazale prin transplantarea sub mucoasa nazalade
autohomogrefe vii, proaspete sau conservate, tesuturi moarte sterilizate;
stramtorarea foselor cu ajutorul sinechiilor sept-cornete.
RINITE CRONICE SPECIFICE
TUBERCULOZA NAZO-SINUSALA
Se descriu doua forme:

TBC primitva: lupusul;
Tbc secundara:- tuberculoza nazala ulcero-cazeoasa,- tbc nazala osoasa.
LUPUSUL NAZAL
reprezinta o infectie tuberculoasa cu virulenta atenuata, cu evoluti extensiva la nivelul
mucoasei si tegumentelor nazale unde produce distructii si deformatii.
Etiopatogenie: bacilul Koch cu virulenta redusa se inoculeaza in nas prin grataj, la
nivelul ulceratiilor sau se extinde de la nivelul fetei.
Microscopic: foliculi TBC de tip Koster( celule epiteloide si gigante, bacili si
cazeificare)
Macroscopic intalnim polimorfism lezional in diverse stadii de evolutie(pe zone
apropiate se intalnesc concomitent noduli inflamatori, ulceratii, leziuni
cicatriceale.
Simptomatologie:
prurit;
obstructie nazala;
epistaxis; cruste extensive la tegumentul perinarinar;
Rinoscopia anterioara :
pituitara palida atrofica;
cruste sub care se vad noduli mici, galbeni, moi, cu contur neregulat;
ulceratii care sangereaza usor, ce pot duce la perforatii, leziuni cicatriceale ale
capului cornetelor inferior si mijlociu ce duc la prabusirea lobulului;
stenoze narinare(nas in cioc de papagal);
distructii de parti moi;
lupus vorax(nas de cap de mort)
Evolutie: lenta, propagare din aproape in aproape la mucoasa cailor aero-digestive, gl
lacrimlenale, trompa lui Eustachio in ureche sau pe cale limfatica( adenopatii
premaseterine si submandibulare) iar generalizarea se face pe cale sanguina.
Forme clinice:
forma ulcerata;
forma pseudotumorala- sept cartilaginos.
Complicatii:
cicatrizari deformante stenozante;
extensia de vecinatate a infectiei;
erizipelul suprapus pe leziuni ulcerate;
malignizarea are loc exceptional.
Tratament:
1.Medical:
antibiotice si antiseptice antituberculoase local si general;
cauterizari chimice;
electro-galvanocauterizari;
medicatie roburanta;
regim igieno-dietetic;
2. Chirurgical:
dupa stabilizarea leziunilor lupice si sterilizarea bacteriologica;
interventii ce se adreseaza cicatricilor stenozante si deformante ale foselor si
lobulului nazal
SIFILISUL NAZAL
sifilis nazal castigat;
sifilis nazal ereditar.
Sifilisul nazal primar:
sancrul primar se localizeaza rar la nivel nazal;
la nivelul vestibulului inoculat prin grataj;
la 3- 4 saptamani de la inoculare;
caractere: tumefactie dureroasa infiltrativa, urmata de ulceratie cu margini
ridicate, indurate, cartonate; adenopatie preauriculara si subangulomaxilara;
examenul microscopic al secretiilor descopera treponema;
reactiile serologice se pozitiveaza la 2-3 saptamani.
Sifilisul secundar:
apare la 6-8 saptamani dupa sancrul primar;
fisuri secretande, dureroase rebele la tratament cu localizare narinar posterior;
placi mucoase, insotite de eritem inflamator.
Sifilisul tertiar:
la 5-6 ani de la sancrul primar;
leziunea caracteristica este goma;
goma este localizata la nivelul septului osos, oase proprii, planseu nazal, apoi se
extinde cartilagnos;
Stadiile sifilisului tertiar sunt:
infiltratie;
ramolitie;
ulceratie;
necroza osteo-cartilaginoasa;
sechestre;
cicatrizare;
deformatie.
Sifilisul nazal ereditar:
Manifestari precoce:
coriza sifilitica la 2-6 saptamani dupa nastere;
fisuri la nivelul vestibulului in unghiul posterior si buza superioara;
sifilide cutanate;
leziuni viscerale;
sinechii, stenoze, atrofii
Manifestarile tardive sunt reprezentate de triada Hutchinson:
dinti in fierastrau;
cheratita interstitiala;
leziuni urechea interna.
SCLEROMUL NAZAL
Etiologie: diplococul Frisch (Klebsiella rhino-scleromatis).
Leziuni microscopice specifice:
prezenta celuleor vacuolare Miculicz ce contin bacili Frisch si corpusculi Rousell;
leziunile macroscopice:catar cronic, infiltratie stenozanta nodulara, invadanta.
Simptomatologie:
Perioada de debut:
rinita catarala sau alergica apoi mucoasa capata aspect atrofic cu cruste cand e
confundata cu ozena;
epistaxis, hiposmie, ingrosari mamelonate pe planseu, orificii coanale si
vestibulare;
Perioada de stare:
obstructie nazala progresiva;
hiposmie;
tegumente nazale si buza superioare ingrosate, cartonate, nodulare;
aripile vestibulare se rasfrang ( nari de bou);
stenoze narinare;
mucoasa prezinta leziuni nodulare roz, dure care conflueaza, determinand o
stenoza concentrica a lumenului foselor;
scleromul nu se ulcereaza niciodata;
secretii crustoase reduse, fetide;
hemoleucograma: limfocitoza 75%, eozinofilie 30%;
Tratament: nu exista unul eficient.
Metode de tratament:
metode biologice vaccinoterapia, autovaccinoterapia;
metode chimice clorura de zinc, acid cromic;
metode fizice diatermocoagularea tesuturilor stenozate, roentgen terapie,
radium- terapie;
metode chirurgicale excizia cicatricilor stenozante, traheotomie;
metode mecanice dilatatii progresive cu laminarii;
antibiotic local si general: Streptomicina, PAS, Aureomicina.
SARCOIDOZA NAZALA
Boala Besnier-Boeck-Schauman este o afectiune a sistemului reticulo-histiocitar.Nu

se cunoaste etiologia si poarta de intrare.La nivel nazal leziunile sunt de tip
nodular, infiltrativ, galbui renitente, diseminate, se ulcereaza, se cazeifica.
Examenul microscopic:
nodulul epiteloid;
celule Langerhans si reticulo-histiocitare.
Examenul macroscopic:
pituitara hiperemiata;
mici tumorete galbui ulcerate in centru;
pe margini zone granulomatoase rosietice, vegetante determinand obstructie;
sinechii septoturbinare;
rinoree permanenta, sangerari mici si repetate;
leziunile osoase sunt mici geode vizibile pe radiografii oase lungi si craniu
Tratament:
antibiotice -streptomicina,
sulfone(promina),
corticoterapia,
vitaminoterapia.
GRANULOMUL MALIGN
reprezinta mezenchinomul malign al tesuturilor medio-faciale.
Cauze predispozante:
traumatismele;
inflamatii cronice sinusale;
Evolutia clinica este de tumora maligna extensiva, distructiva.
Clinic:
rinoree;
epistaxis;
obstructie;
granulomul tesut de granulatie rosietic, vegetant, ulcerat ce se extinde la
cartilaje, oase proprii cavitati sinusale se suprainfecteaza, necrozeaza,
fistulizeaza transformand regiunile fetei intr-o zona putrida; deces prin casexie si
hemoragie.
Diagnosticul este confirmat histopatologic:granulom cronic, infectat necrozat,
prezenta celulelor Sternberg inconjuratede histiocite leucocite.
Tratamentul :
antibiotic:
citostatice;
corticoterapie;
radioterapie;
excizie chirurgicala a zonelor necrozate.
ALERGIA NAZALA
Termenul de alergie (allos=alta, ergos=reactie) se traduce prin alta reactie.Din reactia
antigen-anticorp se pot naste doua situatii:
de neutralizare a antigenului, prevenind boala profilaxie, imunitate;
reactie neobisnuita din partea organismului- intoleranta, alergie
Antigenele care produc alergia se numesc alergene si pot fi complete(natura proteica)
sau incomplete, haptene(natura cristalina care devin alergene in urma cuplarii cu
proteine constitutive ale organismului).
Alergenii pot fi:
interni produsi de metabolism sau componente tisulare ce determina
autoalergia;
externi microbi, virusuri, ciuperci, polenuri.
Bolnavii predispusi sa faca alergie sunt atopici.Nu toti atopicii fac boli alergice.
Cauze declansatoare ale alergiei:
disfunctii neuroendocrine;
stresul, dereglari ale SNC,
factori de mediu, alimentatie;
exces de medicamente
Cai de patrundere ale alergenelor in organism :
prin injectii;
pe cale cutanata;
cale respiratorie;
cale digestiva.
La baza unei reactii alergice sunt:
alergenul;
reactia alergen-anticorp;
eliberarea mediatorilor ce raspund de simptomatologia reactiei adverse.
Cooms si Gell au descris in 1963 patru tipuri de reactii alergice(tip I anafilactica, tip II
citotoxica, tip III a complexelor antigen-anticorp, tip IV hipersensibilitate intarziata.
In cazul alergiei nazale se produce reactia de tip I anafilactica.Este initiata de
alergen, anticorpii Ig E fixati pe mastocite si bazofile pe care le sensibilizeaza si
fixeaza alergenul patruns in organism
Chevance a descris mecanismul intim care apare la contactul alergen-mucoasa: in
primele 10 minute de la contact se produce o diminuare a miscarilor ciliare; se
produce un edem bulos ce inglobeaza grauntele de polen, epiteliul se rupe,
edemul se revarsa. Va dezintegra alergenul, eliberand componenta proteica care
va fi fixata de anticorpi pe mastocite, acestea se degranuleaza si elibereaza
mediatori ca: histamina, cea mai abundenta determina vasodilatatie urmata de
extravazare de plasma si hipotensiune arteriala, tahicardie, tulburari circulatorii
cerebrale, cefalee pulsatila, bronhospasm, hipersecretie acid clorhidric si
pepsina; bradikinina are efecte asemanatoare cu histamina dar de 10-15 ori mi
puternice; SRS-A are actiune bronhospastica mai redusa dar de lunga durata ;
prostaglandinele potenteaza efectele histaminei.
Exista o serie de factori fizici (frigul, caldura, traumatismul), factori chimici(substante
iritante), factori psihici(stresul, emotiile), factori toxici(alimentari, toxine
microbiene, eliberate dupa administrarea de antibiotice) care singuri si directi pot
determina elinerarea de mediatori din mastocite si bazofile in absenta unei
reactii antigen-anticorp.Aceste reactii fals alergic sunt numite alergoze.
RINITA ALERGICA PERIODICA
Etiologie:crizele de coriza apar periodic primavara, in lunile mai, iunie cand infloresc
gramineele.
Factorul determinant in aparitia crizelor este polenul gramineelor fata de care
organismul este sensibilizat si face crize de anafilaxie la nivelul zonei de
absorbtie a alergenului specific, adica la nivelul pituitarei.
Simptomatologie subiectiva:
debutul brusc in lunile mai -iunie, in plina stare de sanatate;
crize violente de stranut in salve repetate de cateva ori pe zi;
obstructie nazala;
rinoree apoasa;
senzatie de prurit nazal;
lacrimare abundenta;
hiposmie;
cefalee fronto-occipitala si orbitara;
fotofobie si stare de oboseala fizica si psihica;
Simptomatologie obiectiva la rinoscopia anterioara:
mucoasa intens congestionata siu tumefiata;
secretie abundenta mucoasa-apoasa transparenta;
hipersensibilitate a mucoasei se retracta rapid la palpare cu stiletul sau la
administrare de vasoconstrictoare
intre crize mucoasa este retractata de aspect gri-albastrui.
Evolutie: crizele apar in lunile mai-iunie legate de prezenta polenului in atmosfera
dupa care dispar pentru a reapare anul viitor in aceeasi perioada.Afectiunea
poate imbraca forme severe cand apare suprainfectia locala sau atingerea
traheobronsica.
RINITA ALERGICA APERIODICA
este mai raspandita decat polipoza si nu prezinta caracterul ciclic anual.Ea apare ori
de cate ori bolnavul vine in contact cu alergenul respectiv.Dintre alergenii cei mai
des intalniti sunt: praful de camera, fulgi de pasare, par caine, pisica, mucegai
etc.
Simptomatologie:
obstructie nazala;
stranut in salve sau nu;
rinoree apoasa.
Rinoscopia anterioara :
mucoasa congestionata, tumefiata, gri-albastruie, bilateral;
secretii mucoase-apoase;
reactivitatea mucoasei la atingere cu stiletul este mai redusa
RINITA ALERGICA MICROBIANA.
Microbii pot actiona asupra unui atopic in trei feluri:
declanseaza o suprainfectie nazala;
favorizeaza alergia nazala;
ca alergen.
Simptomatologia:
senzatia de raceala permanenta- obstructie nazala, stranut de 2-3 ori /zi;
rinoree variabila ca abundenta si aspect;
acuzele sunt trenante pe tot parcursul anului cu scurte perioade de remisiune
sau mai accentuate in perioada rece;
hiposmie, tuse, laringite cronice, bronsite asociate.
Rinoscopia anterioara:
mucoasa edematiata gri-albicioasa ce granulatii pe suprafata;
secretiile de regula muco-purulente(obligatoriu examen bacterian);
lumenul foselor complet obstruat.
Evolutia :
vindecare spontan;
cronicizare .
Complicatii:
astm bronsic alergic;
sinuzite;
faringite;
laringo-traheite.
TRATAMENTUL RINITEI ALERGICE:
Tratamentul profilactic :
Inlaturarea contactului dintre bolnavii atopici si alergenii cunoscuti precum si
substantele potential alergenice;
Desensibilizarea in rinita alergica periodica; presezonier cu 2-3 luni inainte de
aparitia polenului se administreaza s.c extracte alergenice in doze crescande la
7 zile de fiecare data cu 50%; sezonier- doza fixa pe toata perioada cu polen;
postsezonier o injectie pe luna, cu titlu de rapel pana la urmatorul tratament
presezonier.
Desensibilizarea in rinita alergica aperiodica: se face dupa o testare(poate fi
sensibil la mai multi factori alergeni); utilizam Alcis pentru praf casa, polen, fulgi,
mucegai, acarieni, microbi.Desesnsibilizarea se face pe baza de dilutii in functie
de rezultatul fiecarei aplicatii.
Desensibilizarea la alergia microbiana: in doze crescand progresive
Tratament general nespecific:
medicatie antihistaminica :nu impiedica eliberarea histaminei(Feniramin,
Ketotifen, Claritin);
corticoterapia:suprima fenomenele rapid dar da dependenta utilizatalung timp;
gamaglobulinele;
Tratamente locale:
instilatii, pulverizatii, inhalatii, aerosoli cu vasoconstrictoare, corticoizi si antibiotic
au ca scop dezobstructia, dezinfectia foselor nazale;
aplicatii medicamentoase prin mici manopere;
-aplicatii locale la nivelul cozii cornetului mijlociu de sol. Bonain pentru
combaterea reflectivitatii ganglionului sfeno-palatin;
-injectii in cornetele inferioare de Diprophos, Hiason;
manopere chirurgicale mici:diatermocauterizari, crio-electrocauterizari, vaporizari
laser;
tratamentul spinelor iritative :sinuzite;polipoza nazala;deviatii de sept;
tratament balneoclimateric:aerosoli cu ape minerale saline, sulf, litoral
POLIPOZA NAZALA
Polipoza nazala semnifica infiltratia edematoasa a corionului submucos, asociata cu
o proliferare activa a elementelor tesutului conjunctiv-(fibroblasti si substanta
fundamentala).
Etipatogenie:
Cauze pot fi:
infectia;
alergia;
mucoviscidoza;
virusurile;
parasimpaticul;
terenul;
Mecanismul este urmatorul:factorul agresiv microbian, alergic etc va declansa in
corion o extravazare de lichid cu retentie de apa in substanta fundamentala cu
producerea edemului; concomitent se produce o crestere a substantei
fundamentale, proliferare fibroblastica a tesutului conjunctiv si o hiperplazie
glandulara.
La baza degenerescentei polipoase a pituitarei stau 3 factori:
edemul;
hiperplazia tesutului conjunctiv;
hiperplazia glandulara.
Leziunile initiale se cronicizeaza si devin ireversibile datorita repetarii agresiunii
locale.
Anatomie patologica: polipii nazali se prezinta ca niste formatiuni piriforme,
gelatinoase, culoare albicioasa-gri, asemanatori boabelor de struguri; insertia
este frecvent in meatul mijlociu, superior, niciodata in cel inferior.
Structura polipilor: epiteliu respirator,membrana bazala, corion bogat in elemente
celulare inflamatoare in care eozinofilele sunt variabil reprezentate in functie de
tipul de polip.
Polipii pot fi:
polipi edematosi, edem marcat, saracie de elemente celulare;
polipi sclerosi, numeroase elemente fibroase, polip fibros;
polipi inflamatori de tip cronic, microabcese inchistate;
polipi eozinofili, numeroase eozinofile- granulom eozinofil;
polipi tumorali, aspect adenomatos, numeroase elemente glandulare.
Simptomatologie:
Simptome subiective:
obstructie nazala;
rinolalie inchisa;
hiposmie;
anosmie(prin polipi si edemul mucoasei olfactive);
stranutul;
rinoree apoasa,seroasa abundenta.
Simptome obiective:
modificari variate ale piramidei in functie de gradul dezvoltarii polipilor;
narinoscopia evidentiaza prezenta polipilor cu tendinta la exteriorizare;
rinoscopia anterioara evidentiaza prezenta polipilor cu caracterele lor, mucoasa
pituitara infiltrata la nivelul cornetelor, secretia sero-mucoasa purulenta;
rinoscopia posterioara evidentiaza polipi ce obstrueaza coanele, secretii ce se
scurg in rinofaringe.
Investigatii radiologice:radiografii simple, cu substanta de contrast, tomografii.
Investigatii de laborator:
eozinofilia sanguina;
prezenta eozinofilelor in secretii si tesuturi(polipi ,pituitara);
evidentierea alergenului(teste de provocare si imunologice);
examen bacteriologic( etiologia microbiana);
testul sudorii- continutul in clor( mucoviscidoza).
Forme clinice:
polipoza de debut;
polipoza evolutiva: nerecidivanta, recidivanta;
polipoza degenerata.
FORME PARTICULARE DE POLIPOZA NAZALA
Polipoza nazala deformanta si recidivanta a adultilor.
Polipoza nazala deformanta si recidivanta a tinerilor.
Polipul coanal
POLIPOZA NAZALA DEFORMANTA SI RECIDIVANTA A
Polipoza nazala deformanta si recidivanta a tinerilor este definita ca polipoza nazala,
bilaterala, etmoidita rarefianta, proces deformant hipertrofic al piramidei nazale,
insucces terapeutic prin ablatia polipilor.
Caracteristici:
apare in copilarie;
deformarea scheletului piramidei nazale se explica prin debutul in copilarie, in
perioada de crestere, cand osificarea nu e terminata;
dezvoltarea voluminoasa si rapid recidivanta a polipilor exercita o presiune
exagerata pe un schelet usor deformabil.
Clinic se observa o ingrosare si latire a piramidei nazale la nivelul etajului sau osos,
datorita disjunctiei si ingrosarii oaselor nazale si apofizei ascendente a
maxilarului.
POLIPOZA NAZALA DEFORMANTA SI RECIDIVANTA A ADULTILOR.
Deformatia se produce in portiunea cartilaginoasa a piramidei;
Zona osoasa ramane nemodificata;
Formatiunile polipoase se exteriorizeaza la nivelurile orificului narinare.

POLIPUL COANAL
Polipul coanal numit si polipul solitar, unic, Killian.
Se produce o degenerescenta polipoasa la nivelul peretelui unui singur sinus maxilar,
urmata de hernierea prin meatul mijlociu spre coana.
Clinic:
polipul se descopera prin rinoscopie posterioara la nivelul orifiiului coanal;
rinoscopie anterioara poate descoperi eventual pediculul, la nivelul meatului
mijlociu.
TRATAMENTUL
1. Chirurgical:
polipectomie uni sau bilaterala cu ansa speciala sau pensa Brunings(se
urmareste smulgerea polipilor cu baza osoasa de insertie);
etmoidectomia endoscopica- recidivele apar la intervale indepartate;
polipul coanal se extirpa prin cavum dupa ruperea pediculului endonazal;
cura maxilara cand polipoza intereseaza si sinusul s-a suprainfectat
2. Medical
general : antibiotice, corticoterapie, antihistaminice;
local : dezobstruant si dezinfectant cu instilatii, pulverizatii, vasoconstrictoare,
antialergice, antibiotice.
TUMORILE BENIGNE PIRAMIDA NAZALA
Angioamele
sunt tumori vasculare, localizate pe aripile nazale; tumefactii violacee, depresibile;

tulburari respiratorii si estetice unilaterale.
Tratamentul :
extirpare chirurgicala;
diatermocoagulare;
aplicare radium sau izotopi in mulaje.
Chistul dermoid al dosului nasului
este o tumora de origine embrionara, chist unic,localizat pe linie mediana, in partea
superioara a piramidei nazale.Structura: punga conjunctiva, captusita cu epiteliu
pavimentos epidermoid, glande sebacee si foliculi; deformeaza piramida nazala;
prin suprainfectare, supureaza, fistulizeaza,se elimina puroi, lichid sebaceu,
resturi embrionare(fire de par, cartilaje).
Tratamentul este chirurgical: extirparea complete a chistului( evita recidivele).
Papilomul cornos
este o tumora epiteliala cu origine in stratul cornos, culoare inchisa(hipertrofia
melanoblastilor) localizata in vestibulul nazal.
Tratamentul chirurgical:
extirpare;
coagularea locului de implantare.
TUMORI BENIGNE FOSELE NAZALE
Polipul sangerand al septului:
formatiune angio-fibromatoasa, pediculata, unilaterala, situata la nivelul septului(

peta vasculara) mai rar cornetul inferior, capul cornetului mijlociu.
Etiopatogenie:
endocrina;
microtraumatisme;
inflamatoare-granulom inflamator;
tumorala.
Anatomie patologica :
macroscopic: tumora rotunda, mamelonata, muriforma, vegetanta, rosie-inchisa,
consistenta variabila in functie de cele doua componente, sangereaza spontan;
componente:fibromatoasa si angiomatoasa.
Simptomatologie
epistaxis repetat unilateral;
rinoscopia anterioara:prezinta formatiunile tumorale cu localizarile si caracterele
descrise.
Examenul histologic face diferentierea de un neoplasm.
Tratament: extirpare chirurgicala cu baza de implantare pericondru si cartilajul
subiacent( evita recidiva), se pastreaza mucopericondrul de partea opusa(risc
perforatie septala);
Papilomatoza foselor nazale
Localizare: pe cornetul inferior sau meatul mijlociu.
Origine virala
Clinic: obstructie nazala , masa tumorala vegetanta, pediculata/sesila,
muriforma( papilomul invertit).
Tratament: extirpare chirurgicala, coagularea zonei de implantare.
Adenomul :
hiperplazia tesutului glandular;
Localizare: peretele extern nazal si sept; culoare alb-galbuie, produce obstructie
nazala.
Examenul histopatologic confirma diagnosticul.
Tratament: extirpare, chiuretajul si coagularea locului de insertie.
Condromul:
proliferarea tesutului cartilaginos;
localizare pe sept;
determina tulburari obstructive;
extirpare chirurgicala.
Osteomul :
proliferare tesut osos rar intalnit in fosele nazale; Clinic: tumora dura obstruanta;
Tratamentul : extirpare chirurgicala.
Gliomul:
apare mai ales la tineri,la radacina nasului, se prezinta ca o tumefactie de
consistenta dura, adera la piele si are evolutie benigna.
Neuroblastomul :
debuteaza cu epistaxis, evolutie rapid invadanta, localizat la radacina nasului,
etmoid, cavum. orbita.Poate evolua spre malignizare.Diagnosticul este confirmat
histo-patologic.Tratamentul este mixt radio-chirurgical.
TUMORILE MALIGNE PIRAMIDA NAZALA
Tumorile maligne sunt localizate pe tegumentele de invelis, fie la nivelul tesutului
conjunctiv, cartilaginos si osos;
epitelioame bazo-celulare;
epitelioame spino-celulare;
cilindroame;
fibrosarcoame;
condrosarcoame;
osteosarcoame.
Clinic:
Tumorile epiteliale: leziuni vegetante,ulcerative sau infiltrative de natura
dermatologica;
Tumorile conjunctive : fenomene infiltrative.
Tratamentul:
Tumorile epiteliale:
-epiteliomul bazocelular: exereza chirurgicala ,reconstructie plastica prin lambouri
cutanate locale sau de vecinatate;
-epitelioamele spinocelulare:exereza chirurgicala,reconstructive plastic,evidare
ganglionara, cobaltoterapie,chimioterapie;
Tumorile conjunctive: exereza larga chirurgicala;reconstructive prin lambouri
cutanate si grefe cartilaginoase si osoase; cobaltoterapie;chimioterapie.
RINOSINUZITELE
Clasificarea rinosinuzitelor:
Criteriul anatomopatologic:
sinuzite cranio-faciale(anterioare);
sinuzite cranio-bazale(posterioare)
Criteriul anatomo-clinic:
sinuzite exudative(catarale si supurate);
sinuzite proliferative(hipertrofice si hiperplazice)
Criteriul bacteriologic:
microbiene;
virale;
micotice(Aspergilus);
Criteriul pathogenic:
primitive;
secundare
Criteriul etiologic:
disgenetice;
traumatice;
infectioase;
alergice;
metabolice;
de staza(tumorale)
Criteriul evolutiv:
acute;
subacute;
cronice;
latente.
Criteriul terapeutic:
medicale;
chirurgicale;
ETIPATOGENIA RINOSINUZITELOR:
Cauze locale:
factori anatomici- localizare anatomica a orificiilor de drenaj fiziologic al
sinusurilor(patologie ostiala);
factori traumatici;
corpi straini;
factori tumorali
Cauze de vecinatate( perturba fiziologia nazo-nazala, fie focar infectios):
adenoidite;
amigdalite;
abcese dentare;
afectiuni orbito-oculare
COMPLICATIILE RINOSINUZITELOR:
Complicatii de vecinatate: orbito-oculare, osteo-craniene, meningo-encefalice,

venoase;
Complicatii generale la distanta: boala de focar

COMPLICATII DE VECINATATE:
Complicatii orbito-oculare :
fluxiune palpebrala superficiala- localizata la tesutul celular superficialal pleoapei
superioare(s.frontal), al pleoapei inferioare(s.maxilar) si co fluxiune orbitara
profunda- intereseaza tesutul celular orbitar(edem rosu pleoape, chemosis seros,
exoftalmie, diplopie, este pastrata integritatea ochiului si functia vizuala);
flegmonul orbitei( in plus imobilitatea globului ocular, dilatatia pupilei, anestezie
corneeana, turgescenta venelor retiniene, amauroza, leucocitoza);
pericistite;
dacriocistite supurate;
nevrita optica retrobulbara compresiva sau toxica;
sindroame paralitice ale nervilor motori
misura mediala a pleoapelor(etmoid);
Complicatii osteo-craniene: osteomielita oaselor craniene.
Complicatii meningo-encefalice:
pahimeningita externa supurata;
abces intrameningian;
meningita difuza;
abces cerebral.
Complicatii venoase :
- tromboflebita sinusului longitudinal superior se caracterizeaza prin semne de
septicemie, jena in circulatia venoasa a pielii capului cu ectazia lor(cap meduza);
sindrom neurologic: convulsii, hemiplegie progresiva membre inferioare, trunchi,
membre superioare, fata, crize de epilepsie jacksoniana);
tromboflebita sinusului cavernos( in sinuzitele etmoido-frontale complicate cu
flegmon orbitar) febra 40 grade Celsius, frison/agitatie psihomotorie,stare
generala alterata, exoftalmie, imobilitate globi oculari, kemosis, staza papilara,
oftalmoplegie totala, cecitate
Complicatii generale la distanta :
cardiace;
renale;
reumatismale;
SINUZITA MAXILARA ACUTA
Simptomatologie locala subiectiva:
senzatie de plenitudine;
tensiune intranazala;
hemicranie;
rinoree abundenta;
durere spontana;
obstructie nazala;
hiposmie, cacosmie;
hiperestezia mucoasei pituitare;
microepistaxis.
Simptomatologie locala obiectiva:
tumefactie difuza regiunea maxilo-jugala si nazo-orbito-palpebrala;
congestie difuza conjunctivala si cai lacrimale;
roseata, escoriatii, fisuri, impetigo vestibul nazal si buza superioara;
palpare externa directa:pielea corespondenta e calda si sensibila la atingere;
palparea fosei canine, nv infraorbitar provoaca durere;
palparea cu stiletul butonat sau aplicatii cu efedrina detemina hipersensibilitate a
pituitarei.
Semne functionale obiective:
obstructie nazala;
rinoree muco-purulenta;
hiposmie;
rinolalie;
lacrimare;
fotofobie.
Rinoscopia anterioara:
lumenul foselor nazale cu pituitara intens congestionata;
hipertrofie cornete inferioare si mijlocii;
bureletul Kauffman-dedublare cornet mijlociu prin edemul mucoasei santului
infundibular;
secretie purulenta ce se scurge din meatul mijlociu pe spinarea cornetului
inferior( dupa aplicarea de efedrina 3%)
Simptome generale:
febra;
cefalee;
nevralgii ale fetei si cranio-cervicale;
aprosexie;
ameteli;
tahicardie;
inapetenta
Forme clinice:
rinogena;
odontogena;
alergica;
traumatica;
de staza(tumorala)
Metode de investigatie:
diafanoscopia:
-semnul Heryng luminozitate inegala a foselor canine;
- semnul Robertson- iluminare inegala pereti laterali fose nazale;
-semnul Davidshon- iluminare inegala pupile;
-semnul Garel Burger perceperea inegala a senzatiei luminoase cu
ochii inchisi;
cateterismul;
punctia dimeatica;
endoscopia sinusala;
radiografie simpla, sau cu substanta de contrast;
tomografie;
Evolutie:
vindecare spontana;
vindecare cu tratament;
cronicizare;
complicatii.
Tratament:
1.Tratamentul medical este de electie in sinuzita acuta si urmareste
decongestionarea si dezobstructia fosei nazale a ostiumului sinuso-maxilar in in
scopul asigurarii ventilatiei sinusale si drenajului secretiilor patologice.
Se recomanda:
instilatii, inhalatii, aerosoli cu solutii dezinfectante si vasoconstrictoare;
antibiotice pe cale orala sau parenterala cind apar semne de suprainfectie
bacteriana;
medicatie antitermica, antiinflamatoare, roburanta generala;
corticoterapie pe cale parenterala in asociere cu antibiotice in formele
edematoase, hiperalgice(combate tumefactia pituitarei si blocajul ostiumului
sinuso-maxilar);
punctia sinusului maxilar se practica numai dupa disparitia febrei si are scop
diagnostic(examen bacteriologic,micologic,citologic) si terapeutic(se evacueaza
secretia, se introduce un amestec antibiotic dupa antibiograma,
hidrocortizon(decongestionannt) si alfachimotripsina(fibrinolitic);
2.Tratamentul chirurgical in sinuzita maxilara acuta:
se practica decat in cazul de complicatii majore (osteomielita maxilar superior,
flegmon orbitar, tromboflebita sinus cavernos, complicatii meningo-encefalice)
sub protectie de antibiotice;
scopul este asigurarea unui bun drenaj al cavitatii sinusale;
se trepaneaza numai peretele anterior , se evita chiuretajul mucoasei (riscul
difuzarii infectiei pe calea venelor intraosoase).
RINOETMOIDITA ACUTA
inflamatia recenta, difuza, nespecifica, localizata la nivelul mucoasei celulelor
etmoidale.
Etipatogenia, anatomia patologica: sunt comune cu cele ale sinuzitei maxilare acute.
Simptomatologie:
Simptomatologie locala si subiectiva:
rinoree abundenta;
durere spontana;
obstructie nazala;
hiposmie sau anosmie;
tumefactie, interesand santul nazo-orbito-genian;
congestia tegumentelor regiunii palpebrale interne si a regiunii nazogeniene;
punctul Grunwald :presiune digitala pe osul lacrimal la radacina nasului
provoaca durere accentuata;
congestia pituitarei meatului mijlociu;
Semne obiective functionale :
hiposmie sau cacosmie;
rinolalie inchisa;
durere fronto-orbitara;
Metode de investigatie:
diafanoscopie;
radiografia simpla;
CT, RMN;
Diagnosticul diferential :
rinoetmoidita cronica acutizata;
sinuzita maxilara acuta;
sinuzita frontala acuta;
nevralgie trigemino-faciala (sindromul algic nerv nazal intern , Charlin);
limfadenita nazo-geniana;
corp strain nazal.
Tratament:
1. medicamentos, local, general;
2. chirurgical in formele complicate(etmoidectomia pe calea de acces externa).
SINUZITA FRONTALA ACUTA
afectiunea inflamatoare, recenta, difuza, nespecifica, localizata la nivelul mucoasei
sinusului frontal.
Etipatogenia, anatomia patologica, microbiologia sunt comune cu cele ale sinuzitei
maxilare acute.
Simptomatologie:
Simptomatologie subiective locale:
rinoree;
durere spontana regiunea frontala;
obstructie nazala;
tumefactie si congestie difuza palpebrala superioara si a cailor lacrimale;
tumefactie si congestie difuza palpebrala superioara si a cailor lacrimale;
Palparea externa directa:
tegumentele regiunii nazo-orbito-frontale hiperemice si sensibile la atingere;
punctul frontal dureros;
Palparea interna indirecta se remaraca hipersensibilitatea manifesta a pituitarei
etajului mijlociu.
Simptome obiective functionale:
obstructia nazala unilaterala;
hiposmie si uneori anosmie temporara;
rinolalie si hipoghezie discreta;
fotofobie.
Simptomele generale sunt asemantoare cu cele ale sinuzitei maxilare acute.
. Tratament:
medicamentos local si general tratament antiflogistic, decongestionant,
antiseptic si antalgic;in formele nevralgice, este indicat blocajul endonazal si
frontal extern cu novocaina dupa metoda Vasnevski;
medico-chirurgical: trepanopunctia sinusului frontal, urmata de introducerea
antibioticelor;
chirurgical: in formele complicate cu osteomielita oaselor craniene, cu
tromboflebita venelor oftalmice si a sinusului cavernos, cu abces al lobului
frontal.
ETMOIDOSFENOIDA ACUTA
Etiopatogenie: este o afectiune a varstei adulte; este o afectiune ascunsa de cele mai
multe ori confundata in tablourile clinice ale altor sinuzite ce ii sunt asociate.
Cauze ale etmoidosfenoiditei:
rinitele acute epidemice ,rinitele hemoragice, purulente, ulceronecrotice;
sifilisul tertiar nazal;
fracturile traumatice ale etajului mijlociu;
tumorile rinofaringiene;
tumorile bazei craniului.
Subiectiva:
senzatie de tensiune, de plenitudinenazala;
cefalee spontana;
tulburarea olfactive;
scaderea acuitatii vizuale;
Obiectiva:
congestia difuza a mucoasei nazale;
obstructia nazala partiala;
rinoree;
hiposmie, mai rar anosmie;
injectarea membranelor externe oculare;
lacrimare;
fotofobie;
tulburari de acomodare;
scaderea acuitatii vizuale;
existenta puroiului in santul olfactiv(rinoscopia anteriora);
Tratament: medicamentos local si general(tratament antiflogistic, decongestionant,
antiseptic, antalgic); in formele nevralgice persistente si chinuitoare este
recomandata aplicarea de solutie Bonain la nivelul ganglionului sfenopalatin si
blocajul cu novocaina endonazal; cand supuratia sinuso-sfenoidala persista si
tinde sa devina cronica se practica cateterismul sinusului sfenoidal, urmat de
spalatura sinusului si instilatia antibioticului la care germenii au fost testati
sensibili.
SINUZITA MAXILARA CRONICA
RINITA ALERGICA APERIODICA
este boala aflata in stadiul urmator sinuzitei maxilare acute, care nu s-a vindecat timp
de aproximativ 2-3 luni si in care au loc remanieri profunde ale corionului mucos
si alterari ale peretilor ososi, ce sunt adesea ireversibile din punct de vedere
histofunctional.
Etiopatogenie: este o afectiune frecvent intalnita in practica rinologica; afecteaza in
aceeasi masura ambele sexe, atat la varsta adulta cat si in cea a
copilariei.Etiologia este mixta iar la originea ei exista o asociere de cauze locale si
generale.
Cauze locale( determina afectari tisulare cu caracter cronic):
conditiile structural anatomice ale cavitatilor nazo-sinuso-maxilare;
compartimentarea intracavitara prin septuri osteo-mucoase ale antrului maxilar;
existenta unor prelungiri - malara, orbitara, etmoidala, alveolara, palatina;
malformatiile congenitale ale foselor nazale si cele postnazale;
corpii straini endonazali ignorati sau cei intrasinuso- maxilari;
neoformatiile sinuso-maxilare;
rinitele repetate cauzate de imersiuni abuzive in apa de mare sau cea de strand;
spalaturi nazale intempestive;
adenoidita cronica;
amigdalita cronica.
Cauze generale:
barotraumatisme;
frig, umezeala;
gaze toxice industriale;
pulberi iritante;
atmosfera incarcata cu praf de carbune;
aer supraincalzit in care lucreaza unii muncitori otelari;
boli infectioase cu microbi foarte virulenti;
reactivitatea biologica scazuta a bolnavului.
In patomorfia sinuzitei maxilare avem urmatoarele tipuri de leziuni:
in sinuzita catarala cronica a vacuo - leziuni de hiperemie difuza, de ingrosare a
mucoasei cu transudatie seroasa la fiecare acutizata;
in sinuzita maxilara supurata cronica puroi invechit, gros, cazeos, urat mirositor;
mucoasa foarte ingrosata de culoare cenusie-gelatinoasa sau rosie- carnoasa;
in sinuzita maxilara cronica polipoasa factorul generator al polipozei sinuso-
maxilo-nazale este edemul masiv in corion;
sinuzita maxilara cronica chistica- compromiterea scurgerii secretiei glandelor
prin astuperea sau gatuirea canalelor excretoare printr-o portiune limitata a
mucoasei duce la formarea chisturilor de retentie;
in sinuzita maxilara cronica hiperplazica se observa ingrosarea si hialinizarea
vaselor, asociate cu fibrozarea corionului;
in sinuzita maxilara cronica cazeoasa cavitatea antromaxilara este plina de un
cazeum foarte fetid, care se raspandeste si in fosa nazala;
sinuzita maxilara colesteatomatoasa- este necesara prezenta in vecinatate a unei
solutii de continuitate cu tegumentul; in cavitatea antromaxilara se formeaza o
camasa sidefie, stralucitoare, constituita din imbricarea unor foite epiteliale
lamelare, invelind o materie pastoasa, extrem de fetida
Simptome locale subiective:
rinoree purulenta;
durere spontana;
cacosmie;
obstructie nazala.
Simptome locale obiective:
congestie difuza a membranelor externe oculare;
existenta unor lezoiuni cronice, a unor dermatite vestibulo-narinare;
durere provocata prin palparea punctului de emergenta a nervului infraorbitar;
rinoree purulenta;
hiposmie sau anosmie;
cacosmie subiectiva si obiectiva;
rinolalie;
Tratament:
sinuzita maxilara recent cronicizata si formele cazeoase odontopatice pot
beneficia de un tratament conservator ce consta in 10-12 punctii evacuatoare
urmate de introducerea unei asocieri medicamentoase;
accesul terapeutic chirurgical pentru sinusurile maxilare foloseste calea
endonazala si calea vestibulo-bucala.
tehnbica operatorie: metoda Caldwel-Luc; metoda Kreutschmann-Denker; metoda
Sturman Canfield.
RINOETMOIDITA CRONICA
Tratamentul chirurgical are ca scop deschidarea si drenajul larg al etmoiductului,

evidarea totala a continutului piofongos si polipoid, chiuretarea si asanarea
focarelor osteitice.
Procedee operatorii folosite sunt:
etmoidectomie endonazala;
etmoidectomie trans si sinuso-maxilara;
etmoidectomie externo-transorbitala.
SINUZITA FRONTALA CRONICA
Tratamentul chirurgical:
Cura radicala sinus frontal:
- trepanatia pe cale externa frontala;
- trepanatie pe cale externa orbitara;
-trepanatia pe cale endonazala;
Abord chirurgical endoscopic intranazal;
SINUZITA SFENOIDALA SI ETMOIDALA CRONICA
Tratamentul chirurgical: are ca obiectiv deschiderea si drenajul larg al cavitatilor
sinusale, evacuarea totala a continutului piofongos si polipoid, chiuretarea si
asanarea focarelor osteitice.
Abordul etmoido-sfenoidal pe cale trans-sinusomaxilara;

Abordul pe cale directa endonazala si transnazo-septala(sfenoid);
Abord chirurgical endoscopic intranasal;
MUCOCELUL SINUSAL
Reprezinta producerea, acumularea, retentia unei secretii mucoase, gelatinoase in

cavitatea unui sinus, imposibilitatea drenajului, transformarea intr-o formatiune
chistica cu evolutie progresiva ce determina subtierea si erodarea peretilor
sinusali cu exteriorizarea chistului spre regiunile invecinate.
Etiologie: inflamatie atenuata, nesupurativa a mucoasei sinusului si canalului sinusal
respectiv, urmata de producerea si acumularea lichidului chistic; localizarile cele
mai frecvente sunt sinusurile frontale si etmoidale cu exteriorizare orbitara.
Patogenie :
obstructia canalului nazo-frontal;
dilatatia chistica a unei glande din mucoasa sinusala;
membrana chistica provine din transformarea epiteliului cilindric sinusal in
epiteliu pavimentos;
continutul este aseptic, culoare galben, consistenta mucoasa, gelatinoasa,
nefetid;
igine congenitala (viciu de dezvoltare );
Simptomatologia
Perioada latenta(endosinusala)
asimptomatica subiectiv si obiectiv;
uneori rinoree mucoasa intermitenta prin deschiderea canalului;
alteori prin suprainfectarea continutului- semne de sinuzita acuta fronto-
etmoidala;
ex radiografic simplu sau tomografic este singurul care ar descoperi afectiunea in
aceasta faza.
Perioada de exteriorizare
subiectiv: diplopie, scaderea acuitatii vizuale, epifora, nevralgii fronto-orbitare;
obiectiv: tumefactie rotunda, de marime variabila, acoperita de tegumente
normale situata in unghiul intern al orbitei; consistenta la inceput este dura,
neteda ,dupa erodarea osului devine renitenta;
rinoscopia anterioara ; formatiune buloasa la nivelul meatului mijlociu;
examenul radiologic pune in evidenta formatiunea chistica si modificarile osoase
locale.
Complicatii:
Complicatii infectioase:
sinuzita supurata fronto-etmoidala;
osteomielita;
fistulizari;
complicatii supurative endocraniene:abces extradural, meningita, abces cerebral,
tromboflebita sinus longitudinal si cavernos.
Complicatii mecanice :
de tip compresiv ( glob ocular, nerv optic, canal lacrimal, ramuri nervoase
senzitive)
Tratament:
Chirurgical :cura radicala frontala cu ablatia in totalitate a chistului si realizarea
unui drenaj larg al canalului fronto-nazal; cand este interesat si etmoidul-
etmoidectomie pe cale directa nazala:
Abord chirurgical endoscopic;
Osteomul nazal
Sediul : sinusul frontal si celulele etmoidale;
Originea : postraumatica sau o infectie latenta sinusala.
Anatomiepatologica: formatiune rotunda, ovalara, sau lobulata, pediculata, cu
insertia pe unul din peretii sinusali , fie osteom mort ,liber in cavitatea sinusala.
Structura osteomului:
spongios;
compact;
mixt;
eburnat.
Clinic:
cefalee ( hemicranie, nevralgie trigeminala sau oculoorbitara);
deformarea structurilor osoase perisinusale;
bombarea unghiului intern al ochiului, a peretelui anterior frontal;
deplasarea globului ocular;
tulburari nervoase;
paralizii oculare;
crize jacksoniene.
Examenul radiologic fata, profil evidentiaza o formatiune radioopaca
endosinusala;
Evolutia: este lenta, complicatii estetice si functionale apar datorita fenomenelor
compresive.
Tratament:
Chirurgical: extirpare completa pentru a evita recidivele.
Extensia endocraniana sau orbitara necesita abord chirurgical in echipa
complexa(otorinolog,neurochirurg,oftalmolog).
TUMORILE MALIGNE ALE MAXILARULUI SUPERIOR
Etiologie: tumori epiteliale, tumori conjunctive.

Simptomatologie:
faza latenta;
faza tumorala;
faza de exteriorizare.
Forme clinice:
neoplasmul de suprastructura etmoidosinusale;
neoplasmul de mezostructura maxilosinusal;
neoplasmul de infrastructura de tip dentar cu originea pe marginea alveolara a
maxilarului.
Tratamentul :
Chirurgical rezectia tumorii in limite oncologice prin incizie paralateronazala:
Cobaltoterapie;
Chimioterapie.
Tumorile maligne ale sinusului frontal
Sunt foarte rare, mai frecvente epitelioamele.
Simptomatologie: la debut se confunda cu o sinuzita supurata.
Evolutia : rapida spre exteriorizare si invazie de vecinatate.
Tratamentul : chirurgical.
Prognosticul este grav datorita descoperirii tardive si complicatiilor meningiene.
TUMORILE MALIGNE ALE SINUSULUI SFENOIDAL
Se prezinta sub forma de epitelioame sau sarcoame.

Simptomatologie:
perioada de stare: simptomatologie sfenoidala sinusala;

faza de exteriorizare produce complicatii: nevrita optica, cecitate, meningite,
tromboflebite de sinus cavernos;
rinoscopia anterioara: mase vegetante ce se exteriorizeaza in rinofaringe.
Radiografia in incidenta Hirtz,CT cu substanta de contrast confirma diagnosticul.
Tratamentul este complex: chirurgical, cobaltoterapie, chimioterapie.
Prognosticul este nefavorabil.
PATOLOGIA FARINGELUI

Rino Logie

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rino Logie

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EMBRIOLOGIA NASULUI SI A SINUSURILOR

Pe fata ventrala a extremitatii cefalice a embrionului

Mugurele frontal coboara intre cei doi muguri maxilari

In cursul dezvoltarii in mugurele frontal se diferentiaza

Aceste santuri dau nastere la 4 muguri nazali, 2 interni si 2

Piramida nazal reprezinta partea externa a nasului.

RUCTURA PIRAMIDEI NAZALE

1.Vestibulele nazale sunt in numr de doua, separate de un

Peretele extern( intersinuso-nazal).

1.artera carotida externa:

Limfaticele prezinta doua cai de colectare:

limfaticele anterioare se dirijeaza spre ganglionii submaxilari;

Sinusul maxilar prezinta urmatoarele prelungiri:

Functia de aparare se realizeaza prin 4 mecanisme:

Purificarea si umezirea aerului

O filtrare a a particulelor grosolane se realizeaza la nivelul vestibulelor nazale cu ajutorul vibrizelor.Particulele ce

Factorii care influenteaza buna desfasurare a activitatii ciliare sunt:

umiditatea( uscaciunea este inamicul prim al activitatii ciliare);

Doi factori importanti particip la inclzirea aerului in fosele nazale:

Fosele nazale si sinusurile paranazale reprezinta cavitati

Anamneza. Simptome mai frecvente sunt:

Fenomene de ordin general :

Tulburariile secretorii sunt de doua tipuri:

Fistula cu patrunderea de lcr in fosele nazale se poate realiza prin 3 moduri:

pe calea mansoanelor meningeale(t.anatomica);

uzura progresiva la nivelul lamei ciuruite (t.patologica)

Tratamentul consta in administrarea profilactica de antibiotic , dezinfectie nazala si inchiderea endoscopica

Manifestarile nazale ascendente sunt:

Tulburari de vasoconstrictie apar:

Se disting trei rezonatori:

pasagera sau permanenta;

Poate interesa anumite substante mirositoare sau toate, putand declansa

Etiologia : alterare de origine infectioasa, toxica sau tumorala a centrilor

ANATOMIC:poate fi afectat scheletul osteo-cartilaginos sau

displastii prin pierdere de substanta ( hipoplastii);

displastii prin deformatie( hiperplastii).

Clinic: rinoscopia anterioara pune in evidenta malformatiile: pintenii se prezinta ca

Examenul bacteriologic si mico-parazitologic transeaza etiologia.

Anatomie patologica :leziuni tegumentare variate: contuzii, fisuri osoase, fracturi

Inflamatiile acute ale mucoasei pituitare se pot clasifica astfel:

Factori declansatori: infectiile virale;

Etiologie: inflamatia mucoasei pituitarei cu gonococ; apare in primele 36 ore de la

Se descriu doua forme:

Boala Besnier-Boeck-Schauman este o afectiune a sistemului reticulo-histiocitar.Nu

Polipoza nazala deformanta si recidivanta a tinerilor.

Deformatia se produce in portiunea cartilaginoasa a piramidei;

Zona osoasa ramane nemodificata;

Formatiunile polipoase se exteriorizeaza la nivelurile orificului narinare.

sunt tumori vasculare, localizate pe aripile nazale; tumefactii violacee, depresibile;

formatiune angio-fibromatoasa, pediculata, unilaterala, situata la nivelul septului(

Complicatii de vecinatate: orbito-oculare, osteo-craniene, meningo-encefalice,

Complicatii generale la distanta: boala de focar

Tratamentul chirurgical are ca scop deschidarea si drenajul larg al etmoiductului,

Abordul etmoido-sfenoidal pe cale trans-sinusomaxilara;

Reprezinta producerea, acumularea, retentia unei secretii mucoase, gelatinoase in

Etiologie: tumori epiteliale, tumori conjunctive.

Se prezinta sub forma de epitelioame sau sarcoame.

perioada de stare: simptomatologie sfenoidala sinusala;

S-ar putea să vă placă și