Micologie medicala

Micologia medicala cuprinde un grup extrem de divers de

organisme clasificate in
levuri si fungi.

Levura este o celula care se reproduce prin inmugurire,

celula parentala excluzand o portiune din ea pentru a produce
o celula fiica.

Fungii pot imparti in:

- filamentosi - formati din filamente, numite hife, ce se
intrepatrund si formeaza micelii Ei se multiplica prin hife
- dimorfi. Dimorfismul se refera la abilitatea unor fungi de a
exista in doua forme: filamentoasa, ce se dezvolta in laborator
la 25-30 C si levurica, in tesuturile infectate.

Fungi imperfecti fungi imperfecti posed (sau nu se cunoaste

decat) forma de reproducere asexuat .
 LEVURI I LEVUROZE
Definiie: grup heterogen de ciuperci,
formate dintr-o singur celul ( celula
levuric), eucariot, de form sferic,
ovalar, sau, mai rar , neregulat.
Ele se nmulesc prin nmugurire
(formarea de blastoconidii sau muguri).
Sporii asexuai ai levurilor sunt
blastospori ( blastoconidii)
celule sferice sau ovalare izolate,
formate prin nmugurirea levurilor
i care se separ de celula mam.
Unele levuri dezvolt pseudo-
filamente
( pseudohiphae)
 Levuri de importan medical:
Genul Blastoschizomyces (specii B.
Capitatus, B. Pseudotrichosporon)
Genul Candida ( specia tip: C. Albicans)
Genul Criptococcus (specia tip Cr.
Neoformans)
Genul Hansenulla
Genul Malassezia
Genul Pichia
Genul Rhodotorula
Genul Saccharomyces
Genul Torulopsis (specia tip T. Glabrata)
Genul Trichosporon
 Genul Candida ( specia tip: C.
Albicans)
Genul aparine familiei Cryptococaceae, din Deuteromycete (
fungi imperfecti)
Gen heterogen, caracterizat prin celule globuloase, ovalare sau
elongate sau blastospori ( blastoconidii) care se reproduc prin
nmugurire lateral. Majoritatea speciilor formeaz
pseudohiphae.
Speciile cele mai importante sunt:
Candida albicans
Candida famata
Candida glabrata
Candida guiilermondi
Candida krusei
Candida lusitaniae
Candida parapsilosis
Candida tropicalis
 Candida spp. Sunt ubicuitari n natur, fiind prezeni n numr
mic n flora normal a mucoaselor digestiv, genital i a
tegumentului.

n anumite situaii echilibrul numeric dintre Candida i flora

bacterian saprofit este alterat, aceasta se nmulete i
virulena ei crete :
deficite imune congenitale sau dobndite (cancere, infecia
HIV),
vrste extreme,
sarcina,
diabetul zaharat, obezitatea,
factori locali cutanai: umiditatea,
maceraia,
medicamente: antibiotice cu spectru larg,
n administrare ndelungat,
corticosteroizi,
imunosupresoare (statusul post-transplant),
topice cu antibiotice, corticosteroizi,
spunuri cu pH acid.
 Infectii: candidoze
Levuri condiionat patogene ( oportuniste), speciile din genul Candida
pot produce n situaiile de mai sus infecii cutanate i ale fanerelor,
infecii ale mucoaselor digestiv, vaginal, infecii de cateter, precum
i infecii profunde,viscerale i generalizate.
Candidoze ale mucoaselor:
Candidoze ale mucoasei digestive:
Perleche intertrigo al comisurii bucale
Cheilita candidozic infecie subacut sau cronic a buzelor
Stomatita candidozic: inflamaie acut sau cronic a totalitii sau
doar a unei portiuni din mucoasa bucal
Glosita candidozic limba este roie, depapilat sau cu aspect plicaturat,
cu depozite albiciose
Candidoza esofagian ,
Candidoza gastric-acompaniaz n general o candidoz oro-
esofagian. Simptomele sunt cele de gastrit. Examenul sucului
gastric arat prezena n abunden a levurilor.
Candidoza intestinal
 Contaminarea nou-nscutului se poate
face prin contactul cu obiecte contaminate,
sau n timpul travaliului, de la mama cu
candidoz vaginal. La adult, cel mai
frevent tulpinile de Candida sunt
endogene, endogene, din cavitatea bucal
a bolnavului.
 Candidoze genitale
Vulvo-vaginita candidozic infecia organelor
genitale externe feminine, ce poate fi nsoit de
uretrit. Candida albicans este responsabil n
peste 90% din cazuri. Multiplicarea i creterea
virulenei acestor ciuperci saprofite ale mucoasei
vaginale este cel mai frecvent corelat cu un
diabet zaharat, un tratament cu antibiotice pe
cale general , unor irigaii vaginale prea
frecvente , steriletului sau unor traumatisme de
orice natur. Transmiterea pe cale sexual este
raportat n 27% din cazuri
Candidozele genitale masculine: uretrite,
balanite i balano-prostatite.
 Candidozele cutanate
Intertrigo candidozic. Infecia afecteaz att pliurile mari:
axilar, inghinal, mamar, interfesier, ct i pliurile mici:
interdigital, retroauricular . Pacienii acuz prurit,
nepturi, senzaie de arsur. Diagnosticul se pune pe
examenul microscopic al scuamelor ( celule levurice i
pseudofilamente) i cultivarea pe mediu Sabouraud.
Candidozele genito-fesiere infantile Infecii candidozice
primare sau secundare ale pielii genito fesiere la sugar i
copilul mic. Contaminarea se face de obicei de la nivelul
florei fecale. Cel mai frecvent o candidoz digestiv
reprezint sursa. Dac scutecele nu sunt schimbate
imediat, umiditatea, cldura favorizeaz multiplicarea
levurilor.
 Candidoze viscerale
Candidozele diferitelor organe interne
survin de obicei ca diseminri secundare
n septicemiile candidozice. Septicemiile
candidozice survin la bolnavii tarai,
imunodeprimai, neoplazici, la care se
adaug i ceilali factori predispozani). Se
manifest prin febr, peteii ( 75% din
cazuri), hemoculturi i uroculturi pozitive.
 Micoze superficiale
Malassezia furfur( Pityrosporum orbiculare) , ciuperca
lipofila ce creste in stratul cornos al epidermei sub forma
unor gramezi de celule levurice dar si ca hife . Determina
micoza superficiala denumita pitiriazis versicolor,
manifestata prin pete ( macule) hipo sau giperpigmentate,
localizate cel mai adesea pe torace, brate, fata.
Examenul microscopic :

Pentru crestrea in vitro,

necesita medii imbogatite
cu acizi grasi saturati sau
nesaturati
(de exemplu geloza Sabouraud
sau geloza Dixon cu glycerol
mono-oleate )
 Fungi dermatofiti
Principalele specii dermatofite sunt
Trichophyton
Microsporum
Epidermophyton
Trichophyton formeaza spori: microconidii
si macroconidii si hife. Afectea parul (
patrunde mai intai in foliculii pilosi), pielea si
unghiile.
 Microsporum formeaza de obicei macroconidii mari, situate in
varful hifelor. Infecteaza pielea si parul, rar unghiile
Afectarea firului de par poate fi la exterior ( exotrix )sau in interior
( endotrix)
Epidermophyton formeaza 1-5 macroconidii in varful unie hife.
Afecteaza pielea si unghiile, niciodata firul de par.
 Micoze subcutanate
Micoze sistemice
Micoze subcutanate: sporotricoza
limfocutanata ( Sporothrix )
Micoze sistemice:
Blastomyces poarta de intrare
respiratorie; produce blastomicoza
Histoplasma capsulatum -poarta de intrare
respiratorie; produce histoplasmoza
Coccidoides- poarta de intrare
respiratorie produce coccidomicoza