Prezentare Teza Licenta2

Universitatea „Transilvania” din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică

Catedra T.C.M.
Drd. ing. Sebastian Marian ZAHARIA
TEZA DE DOCTORAT
CERCETĂRI TEORETICE SI EXPERIMENTALE

PRIVIND ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE
FIABILITATE
Conducător ştiinţific: Prof. dr. ing. Ionel MARTINESCU

CERCETĂRI TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE PRIVIND ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE FIABILITATE
CUPRINS
1 STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND ÎNCERCĂRILE DE FIABILITATE
2 OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT
3 STUDII TEORETICE PRIVIND ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE FIABILITATE
4 MODELE DE ACCELERARE UTILIZATE PENTRU MODELAREA ÎNCERCĂRILOR ACCELERATE
5 PROIECTAREA PLANURILOR DE ÎNCERCARE ACCELERATĂ
CERCETĂRII EXPERIMENTALE PRIVIND ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE

6 FIABILITATE. STUDII DE CAZ.
CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUŢII PERSONALE. DEZVOLTĂRI VIITOARE ŞI

7 MODALITĂŢII DE VALORIFICARE A REZULTATELOR.
CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR

PRIVIND ÎNCERCĂRILE DE FIABILITATE
Fiabilitatea unui produs determinată pe

baza considerentelor privind cerinţele de
funcţionare prin analogie cu alte produse
Proiectată similare sau prin calcule adecvate acestui
domeniu.

Fiabilitate baza experimentală, în laboratoare, staţii
Experimentală de încercări sau standuri de probă, unde au
fost create condiţii asemănătoare cu cele
din mediu ambiant.

baza rezultatelor privind comportarea în
Operaţională exploatare pe o anumită perioadă de timp,
a unui număr determinat de elemente cu
caracteristici identice.

Din punct de vedere al eficienţei economice modificările asupra produsului ar trebui făcute în
faza de proiectare şi nu în aceea de producţie sau livrare. În companiile americane a fost realizată
o statistică pentru a se cunoaşte unde sunt descoperite mai multe defecte în timpul unui ciclu de
viaţă al unui produs, dar şi costurile aferente remedierii acestor defecte.
5
4.5
4
3.5
3
Costurile relative ale
companiei pentru 2.5
remedierea defectelor 2
1.5
1
0.5
0
Planificare Conceperea Fabricarea Producţie Încercare Livrare
produsului designului
Stadiul unde defectul a fost descoperit

PRINCIPALI INDICATORI DE FIABILITATE UTILIZATI IN DOMENIUL
INCERCARILOR DE FIABILITATE
Funcţia de fiabilitate R(t) R(t)=P(T>t)
Funcţia de nonfiabilitate F(t) F(t)=P(T≤t)
P(t  T  t  t )
Densitatea de probabilitate a f (t )  lim
timpului de funcţionare f(t) t 0
t
P(t  T  t  t / T  t ) dR(t ) 1 f (t ) f (t )
Rata de defectare z(t) z (t )  lim    
t 0 t dt R(t ) R(t ) 1  R(t )
Media timpului de funcţionare 

  D   (t  m) 2  f (t )  dt
m(t) 0
 2
Dispersia timpului de funcţionare
D    t  m   f (t )  dt
(D) 0
Abaterea medie pătratică a 

  D   (t  m) 2  f (t )  dt
timpului de funcţionare σ 0

PRINCIPALELE REPERTIŢII STATISTICE UTILIZATE IN DOMENIUL
INCERCARILOR DE FIABILITATE
REPARTITII
Repartiţia lognormală
STATISTICE Repartiţia normală
Repartiţia Weibull Repartiţia Exponenţială

1.1.4. ANALIZA STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE
Metoda grafica
Normală, Metoda celor mai mici
Exploatare, Verificarea Lognormală, patrate
Încercări, caracterului Exponenţială, Metoda momentelor
Simulare aleator Weibull Metoda verosimilităţii
maxime
VERIFICAREA
REPREZENTA ESTIMAREA
CULEGEREA OMOGENITĂ REA INDICATORIL
DATELOR ADOPTAREA VALIDAREA
TII GRAFICA A OR
EXPERIMENT REPARTIŢIEI REPARTIŢIEI
STATISTICE A DATELOR STATISTICI AI
LE TEORETICE TEORETICE
A DATELOR EXPERIMETA REPARTIŢIEI
EXPERIMENT LE TEORETICE
ALE
Testul Kologorov Smirnov,

Testul Cramer von Mises,
Testul χ2
1.2. PRINCIPII DE BAZĂ PRIVIND ÎNCERCĂRILE DE FIABILITATE
DEZVOLTAREA
DEZVOLTAREA PRODUSULUI
PRODUSULUI
(fiabilitatea
(fiabilitatea previzională;
previzională; studiul
studiul solicitărilor;
solicitărilor; analiza
analiza modurilor
modurilor de
de defectare
defectare şi şi aa efectelor
efectelor defectărilor;
defectărilor; arborele
arborele de
de defectare;
defectare; calificarea
calificarea prototipului;
prototipului; încercările
încercările
accelerate; încercări de estimare a fiabilităţii; încercări agravate; analiza capabilităţii procesului)
accelerate; încercări de estimare a fiabilităţii; încercări agravate; analiza capabilităţii procesului)
FABRICAŢIA
FABRICAŢIA PRODUSULUI
PRODUSULUI
(planuri
(planuri şi
şi diagrame
diagrame de
de control
control ale
ale procesului;
procesului; analiza
analiza capabilităţii
capabilităţii procesului;
procesului; încercări
încercări de
de eliminare
eliminare aa defectelor
defectelor latente
latente sub
sub acţiunea
acţiunea solicitărilor;
solicitărilor; acceptarea
acceptarea eşantionării,
eşantionării,
încercările accelerate)
încercările accelerate)
EXPLOATAREA
EXPLOATAREA PRODUSULUI
PRODUSULUI
(estimarea
(estimarea fiabilităţii;
fiabilităţii; dezvoltarea
dezvoltarea planului
planului de
de garanţie;
garanţie; detectarea
detectarea defectelor
defectelor în
în exploatare;
exploatare; analiza
analiza informaţiilor
informaţiilor din
din perioada
perioada de
de garanţie;
garanţie; analiza
analiza feedback-ului
feedback-ului clienţilor;
clienţilor;
implementarea procesului
implementarea procesului 6σ)6σ)
SCOATEREA DIN UZ A PRODUSULUI

1.2. PRINCIPII DE BAZĂ PRIVIND ÎNCERCĂRILE DE FIABILITATE

Informaţiile privind fiabilitatea se obţin, în principal, prin urmărirea comportării produselor
în exploatarea reală. Pe lângă acestea, informații privind fiabilitatea se obţin în decursul
încercărilor, efectuate pe standuri sau în laboratoare adecvate.
Fără a include acest procedeu, care prezintă o serie de avantaje, se impune şi utilizarea
metodei încercărilor, pentru care se cere să se asigure, pe cât posibil, condiţiile din timpul
exploatării reale, atât prin reproducerea gamei solicitărilor interne, cât şi cele de mediu ambiant.
Informaţii cu privire la
fiabilitate
Încercări Modelarea Din exploatare

exploatări
Clasificarea informaţiilor cu privire la fiabilitate

Cu rol de diagnoză
După Pentru controlul indicatorilor de fiabilitate

obiectiv Pentru determinarea indicatorilor de fiabilitate
Pentru determinarea fiabilităţi operaţionale
În condiţii reale
Complete
În condiţii simultane
Fără înlocuire
Cenzurate
După procedura de Cu înlocuire
încercare
Fără înlocuire
Trunchiate
Cu înlocuire
Secvenţiale
Normale
După regimul de lucru Accelerate
Graduale
Încercări de După volumul produselor La nivelul lotului
fiabilitate La nivelul eşantionului
După natura produselor Nereparabile
Reparabile
După structura Pe elemente
produselor La nivelul sistemului
Agravate (HALT)
Dezvoltare
După etapa Estimare a fiabilităţii (RDT)
în care se află produsul
HASS
De eliminare a ESS
Fabricaţie
defectelor latente
HASA
Clasificarea încercărilor de fiabilitate
1.3. CONCLUZII ASUPRA STADIULUI ACTUAL PRIVIND

INCERCARILE DE FIABILITATE
- fiabilitatea este o problemă complexă având în vedere caracterul probabilistic al
caracteristicilor de fiabilitate şi faptul că determinarea lor presupune încercări îndelungate de
fiabilitate;
- în situaţiile în care urmărirea comportării în exploatare nu se poate utiliza, fie datorită
caracterului de noutate al produsului, fie din nevoia obţinerii unor informaţii rapide asupra
indicatorilor de fiabilitate se utilizează încercările de fiabilitate;
- organizarea şi realizarea activităţilor aferente efectuării încercărilor de fiabilitate necesită o
dotare adecvată, personal specializat şi timp îndelungat cu importante cheltuieli de energie,
muncă, materiale şi produse testate;
- deşi încercările de fiabilitate reprezintă într-un program complex de fiabilitate componenta
cea mai scumpă, atunci când sunt bine proiectate şi desfăşurate, ele determină efecte
economice şi de durată deloc de neglijat;
- este necesară stabilirea unei concordanţe între rezultatele şi indicatori stabiliţi pe baza
încercărilor şi cei estimaţi pe baza informaţiilor din exploatare;
- încercările de fiabilitate se bazează pe calculul şi analiza statistică a informaţiilor numerice
acumulate asupra comportării produselor în timpul testelor, astfel încât să se estimeze
numeric indicatorii de fiabilitate;
- condiţiile de funcţionare şi de mediu utilizate la încercări trebuie pe cât posibil, să acopere
condiţiile corespunzătoare utilizării efective în exploatare a produsului;
1.3. CONCLUZII ASUPRA STADIULUI ACTUAL PRIVIND

INCERCARILE DE FIABILITATE
- în cazul când durata îndelungată a încercărilor ridică nepermis de mult costul operaţiunilor şi
atunci când nevoia obţinerii rapide a informaţiilor asupra unui produs este presantă, se
utilizează încercările accelerate de fiabilitate;
- testele agravate (HALT - Highly Accelerated Life Stress) au ca obiectiv principal identificarea
defectelor din faza de concepţie şi dezvoltare ale produselor industriale utilizându-se diferite
solicitări (temperatură, vibraţii). Se realizează o analiză asupra defectelor identificate şi apoi
se implementează acţiunile corective corespunzătoare. Utilizând astfel de teste se obţin
produse mai robuste şi cu limite de funcţionare cât mai extinse.
- testele de confirmare a fiabilităţii (RDT – Reliability Demonstration Testing) şi testele
accelerate (ALT – Accelerated Life Testing) au ca scop principal determinarea indicatorilor
de fiabilitate (funcţia de fiabilitate, funcţie de nonfiabilitate, rata de defectare, densitatea de
probabilitate, MTBF). Contrar încercărilor agravate, nivelul solicitării aplicat la încercările
accelerate este inferior limitelor distructive (tehnologice);
- teste de eliminare a defectelor latente (teste de selecţie) în franceză se utilizează termenul
,,deverminage”, iar în engleză termenul ,,screening”. Exemple de astfel de teste: ESS
(Environmental Stres Screening), HASS (Highly Accelerated Stress Screening), HASA
(Highly Accelerated Stress Audit). Acestea sunt teste calitative, nedistructive, cu ajutorul
cărora se descoperă şi elimină defectele latente care apar în faza de producţie.
2. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Ca urmare a concluziilor rezultate din studiul efectuat asupra stadiului actual al cercetărilor
privind încercările de fiabilitate se desprinde obiectivul principal al lucrării, şi anume:
Studiul teoretic şi experimental al încercărilor accelerate de fiabilitate, în vederea
reducerii timpului de testare şi a cheltuielilor materiale, extrapolând rezultatele
din regimul accelerat de testare în regimul normal de testare.
Realizarea obiectivului principal al lucrării se va face prin următoarele subobiective:
 fundamentarea conceptuală a modului de realizare a încercărilor accelerate utilizate la testarea
produselor industriale;
 elaborarea modelelor statistice utilizate în încercările accelerate de fiabilitate;
 optimizarea procesului de testare a produselor industriale, prin utilizarea unor soft-uri
specifice;
 implementarea încercărilor accelerate de fiabilitate în ciclul de viaţă al produselor industriale
şi proiectarea planurilor de testare accelerată;
 verificarea elaboratelor teoretice, prin efectuarea unor încercări accelerate de fiabilitate asupra
unor produse industriale;
 determinarea indicatorilor de fiabilitate (funcţia de fiabilitate, funcţia de nonfiabilitate, rata de
defectare, densitatea de probabilitate etc.) în regim normal de testare a unor produse
industriale, pe baza datelor obţinute în regim accelerat de testare;
 analiza comparativă a datelor provenite din încercările accelerate şi a celor rezultate din
simularea solicitării cu element finit a produselor care fac obiectul studiilor de caz.
CAPITOLUL 3. STUDII TEORETICE PRIVIND ÎNCERCĂRILE

ACCELERATE DE FIABILITATE
ÎNCERCĂRI ACCELERATE
CALITATIVE CANTITATIVE
practicianul este interesat să practicianul este interesat să
identifice defectele produselor fără determine durata de viaţă a
să determine durata de viaţă produselor supuse funcţionării în
(funcţionare) în condiţii normale de condiţii normale de testare, dar şi a
testare. Analiza ulterioară a indicatorilor de fiabilitate (funcţia
defectelor şi implementarea de fiabilitate, funcţia de
acţiunilor corective vor duce la nonfiabilitate, densitatea de
îmbunătăţirea fiabilităţii produselor probabilitate, rata de defectare,
analizate B10)
3.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND

ÎNCERCĂRILE ACCELERATE CALITATIVE
Solicitare
f1(s) normală Îmbătrânire Rezistenţă
f2(r) iniţială
SIMULARE
Defecte s,r
f1(s) Solicitare Creşterea

normală solicitării Rezistenţă
f2(r) iniţială
STIMULARE
s,r
Defecte
3.2. PARTICULARTĂŢILE ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE FIABILITATE

Încercările accelerate de fiabilitate se realizează prin solicitarea produselor testate la niveluri
de solicitare mai intense decât cele din condiţiile normale de funcţionare cu scopul de a scurta
timpul de încercare şi de a reduce cheltuielile materiale aferente acestor încercări.
Durata de
Densitatea de Densitatea de Densitatea de
funcţionare
probabilitate la nivelul 1 probabilitate la nivelul 2 probabilitate la nivelul 3
de solicitare accelerată de solicitare accelerată de solicitare accelerată
Durata medie
de funcţionare A
la regim
normal
m1
de testare
m2
m3
sn sa1 sa2 sa3 Solicitare

Principiul încercărilor accelerate
SOLICIT
ARE
Solicitare
chimică
Solicitare
mecanică Temperatură
Puterea
Umiditate
disipată
Curentul
electric
Principalele tipuri de solicitări utilizate la încercările accelerate

Utilizarea şi implementarea încercărilor accelerate în etapele ciclului de viaţă a produselor
industriale are următoarele avantaje:
• oferă premizele unor decizii şi soluţii constructive şi tehnologice aplicabile înainte de
lansarea produsului de serie;
• face posibilă depistarea rapidă a produselor cu fiabilitate scăzută pentru că estimarea
indicatorilor de fiabilitate se face într-un timp cât mai scurt;
• reducerea timpului de testare a produselor de la 3-20 ori, rezultând un timp cât mai scurt
pentru introducerea pe piaţă a acestora;
• scăderea costurilor de dezvoltare şi respectiv a costurilor materiale;
• costurile privind perioada de garanţie a produselor au o reducere semnificativă, datorită
faptului că aceste produse au o fiabilitate crescută, ca urmare a testării lor la niveluri de
solicitări intense;
• rata de defectare se reduce prin testarea accelerată a produselor încă din fazele timpurii de
dezvoltare a acestuia.
Un concept important în domeniul încercărilor accelerate este reprezentat de factorul de
accelerare se poate scrie în funcţie de durata de funcţionare ca fiind raportul dintre durata
de funcţionare la nivelul de solicitare normal la un procent de defectare de 50% din
produse şi durata de funcţionare la nivelul de solicitare accelerat corespunzătoare
procentului de defectare de 50% din produse .
3.3. METODE DE ACCELERARE A SOLICITĂRILOR
METODE DE ACCELERARE
Schimbarea nivelului Creşterea gradului de Reducerea pragului de

Suprasolicitare unui factor de control utilizare defectare
Solicitare ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE FIABILITATE
CERCETĂRI TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE PRIVIND
3.3. METODE DE ACCELERARE A SOLICITĂRILOR

Solicitare
Solicitare Subeşantion n
Subeşantion n
Sa3
Subeşantion 2 Subeşantion 2
Sa2
Subeşantion 1
Sa1 Subeşantion 1
Timp Timp
Solicitare constantă Solicitare în trepte
Solicitare Solicitare
Subeşantion n
Subeşantion n
Subeşantion 2
Subeşantion 1
Subeşantion 1
Timp Timp
Solicitare progresivă Solicitare ciclică
CAPITOLUL 4. MODELE DE ACCELERARE UTLILIZATE LA MODELAREA

ÎNCERCĂRILOR ACCELERATE
4.1. CLASIFICAREA MODELELOR DE ACCELERARE
4.2. MODELELE STATISTICE UTILIZATE LA

ÎNCERCARILE ACCELERATE
Reprezentarea grafică a dependenţei dintre durată de funcţionare - solicitare

4.2. MODELELE STATISTICE UTILIZATE LA ÎNCERCARILE ACCELERATE
DOMENIU DE
Nr. DENUMIRE PARAMETRU
RELAŢIE UTILIZARE
crt. MODEL ACCELERAT
Difuzia intermetalică, Materiale
E
 A plastice, Reacţiile
Rt 
1. ARRHENIUS TEMPERATURA
Ae KT chimice,Celulele bateriilor,
Filamente.
IPL (LEGEA NONTERMIC Componente mecanice din
1
2. PUTERII LV   (TENSIUNE, industria de maşini şi industria
INVERSE) KV n VIBRAŢII) aeronautică.
 B  TEMPERATURA
1   A  V 
3. EYRING L V   e  SAU Produse epoxidice
V UMIDITATEA
TEMPERATURĂ -  b TEMPERATURĂ Electronică (condensatori,


L V ,U   Ae
4.
UMIDITATE V U ŞI UMIDIATATE conductori de aluminiu)
TENSIUNE SAU Solicitări mecanice unde

BAZOVSKI C
5. L V , U  B
VIBRAŢII ŞI defectarea se produce în
prezenţa temperaturii
 TEMPERATURĂ
U n
e V
4.2. MODELELE STATISTICE UTILIZATE LA ÎNCERCARILE ACCELERATE

4.2.3. Modelul Legea Puterii Inverse - IPL (Inverse Power Law)
- este frecvent utilizat pentru încercări accelerate la care solicitarea nu depinde de temperatură
(non-termică); se aplică pentru descrierea proceselor de defectare la o gamă variată de produse
cum ar fi: componente electronice dar şi componente mecanice (supuse la oboseală datorată
solicitării mecanice);
- relaţia factorului de accelerare are relaţia:
Modelul IPL - Weibull

5. PRIECTAREA PLANURILOR DE ÎNCERCARE ACCELERATĂ
a ●
Planuri subiective
Estimarea duratei de funcţionare implică
extrapolarea de la niveluri mai intense ale
solicitării prin folosirea unui model de
accelerare şi astfel include eroarea modelului
şi incertitudinea statistică. Uneori, eroarea
b ●
Planuri standard
modelului o depăşeşte pe cea statistică.
Eroarea modelului poate fi redusă sau
eliminată printr-o mai bună înţelegere a
Planuri standard cele mai
c
●
mecanismelor de defectare şi prin folosirea bune

unui model de accelerare mai adecvat, în
timp ce incertitudinea statistică poate fi
redusă prin alegerea atentă a unui plan
adecvat de încercare. Planuri optime din punct de
d
●
vedere statistic
e ●
Planurile de compromis
CAPITOLUL 6. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND

ÎNCERCARILE ACCELERATE DE FIABILITATE. STUDII DE CAZ.
Dacă un produs industrial necesită, de exemplu, 108 cicluri pentru a provoca o defectare la
oboseală în condiţii normale de testare, cu ajutorul unei încercări accelerate se poate obţine
acelaşi rezultat în 105 cicluri.
Solicitările aplicate în cadrul încercărilor accelerate de fiabilitate produselor industriale se
pot împărţi în trei grupe principale.
Solicitarea mecanică: fenomenul de oboselă este cel mai des

întâlnit la testele accelerate pentru componente mecanice. În
acestă categorie de solicitări sunt incluse şi testele la şoc şi
testele de vibraţii (rulmenţi, anvelope, tren de aterizare).
Solicitarea electrică: aceasta include accelerarea

următorilor parametrii (puterea electrică, câmpul
electric, curent electric).
Solicitarea ambientală: temperatura şi solicitarea la şocuri

termice sunt cele mai des întalnite. Umiditatea este un alt stimul
ambiental, dar aplicarea acesteia este una mai dificilă şi necesită
un timp mai îndelungat de testare.
6.2. NECESITATEA IMPLEMENTĂRII ÎNCERCĂRILOR ACCELERATE ÎN

TESTAREA COMPONENTELOR DIN STRUCTURA ELICOPTERULUI IAR 330 PUMA
În studiile de caz (pala anti-cuplu şi platina suplă) din cadrul acestei lucrări se va aplica o
solicitare mecanică ciclică. La solicitarea ciclică sunt utilizate cel mai frecvent componentele şi
sistemele metalice, iar fenomenul degradator cel mai des întâlnit este oboseala.
În figura alăturată este prezentat elicopterul

IAR 330 Puma, pentru care au fost realizate
încercări accelerate la diferite componente:
palele rotorului anti-cuplu şi la epruvete
realizate din materialul platinei suple.
6.2. NECESITATEA IMPLEMENTĂRII ÎNCERCĂRILOR ACCELERATE ÎN

TESTAREA COMPONENTELOR DIN STRUCTURA ELICOPTERULUI IAR 330 PUMA
În continuare, se va face o descriere sumară a principalelor sisteme din structura elicopterului
IAR 330 Puma .
Elicopterul IAR 330 Puma – elemente componente

6.3. STUDIU DE CAZ NR. 1: ÎNCERCAREA ACCELERATĂ A PALEI ROTORULUI

ANTI-CUPLU DIN STRUCTURA ELICOPTERULUI IAR 330 PUMA.
6.3.1. STUDIU CONSTRUCTIV ŞI FUNCŢIONAL AL PALEI ROTORULUI ANTI-CUPLU
Rotorul anti-cuplu compensează cuplul de

torsiune generat de rotorul principal şi are rolul
de control al elicopterului pe axa sa de giraţie.
În structura rotorului anti – cuplu intră 5 pale.
Datorită forţelor aerodinamice periodice, de

portanţă şi de rezistenţă la înaintare, pala
execută două mişcări laterale: una în planul
rotaţiei numită şi mişcare de baleiaj, iar a doua
în planul vertical numită şi mişcare de bătaie
[POS 01].
6.3.3. DESCRIEREA STANDULUI EXPERIMENAL

Standul pentru testarea la oboseală a palelor rotorului anti-cuplu al elicopterului IAR 330 trebuie
să permită solicitarea palei, la următorii parametrii:
 forţa statică de T=32000 N;
 momentul de încovoiere dinamic de bătaie My= ± 200 Nm;
 momentul de încovoiere dinamic de baleiaj Mz= ± 1000 Nm.
Standul experimental pentru testarea la oboseală a palelor rotorului anti-cuplu se găseşte în
Laboratorul de încercări de la S.C. IAR S.A. Braşov.
6.3.4. PLANUL ŞI CONDIŢIILE DE TESTARE ACCELERATĂ ALE PALEI

Cercetările experimentale au fost direcţionate cu precădere pe elaborarea unui model de
încercare adecvat palei rotorului anti-cuplu din structura elicopterului IAR 330. Astfel, pentru
încercarea palei se realizează o ferură la capătul palei, pentru ca acesta să poată fi supusă unor
momente de încovoiere (bătaie şi baleiaj).
Forma constructivă a palei

6.3.4. PLANUL ŞI CONDIŢIILE DE TESTARE ACCELERATĂ ALE PALEI

Pentru testele accelerate realizate în cadrul cercetărilor experimentale a fost creat un plan de
încercare accelerată cu ajutorul softului ALTA 7. Pentru realizarea planului de încercare
accelerată este necesar să se stabilească următorii parametri:
Softul ALTA 7, conform raportului generat conferă următoarele date de accelerare:

• primul nivel de accelerare este 230 Nm, la care se testează 10 pale;
• al doilea nivel de accelerare este 300 Nm, la care se testează 5 pale.
6.3.5. ACHIZIŢIA DATELOR EXPERIMENTALE

1. Punte tensometrică cu 6 canale, Hottinger MC 55.
2. Dinamometru prevăzut cu traductoare
electrorezistive şi conectat prin intermediul unei
interfeţe analogice la un calculator care utilizează un
program de achiziţie a valorii forţei axiale din pală.
3. Traductoare electrorezistive.
4. Numărător de cicluri.
În figura din dreapta se prezintă o pală de elicopter la

care în zona gâtului lonjeronului sunt montate
traductoare electrorezistive: 2 pentru mişcarea de
baleiaj şi 2 pentru mişcarea de bătaie.
6.3.6. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE

Rezultatele obţinute la testarea accelerată a palelor rotorului anti-cuplu din structura elicopterului
IAR 330 Puma pentru cele două niveluri accelerate sunt indicate în tabelele de mai jos.
Numărul de cicluri până la defectare corespunzător momentului de încovoiere (230 Nm)
Nr. de ordine al Nr. de cicluri Momentul de încovoiere (mişcarea de bătaie)
palei până la defectare [Nm]
1 387234 230
2 456723 230
3 461703 230
4 475053 230
5 560819 230
6 623120 230
7 632150 230
8 651579 230
9 670308 230
10 732109 230
Numărul
Numărul de
de cicluri
cicluri până
până la
la defectare
defectare corespunzător
corespunzător momentului
momentului de
de încovoiere
încovoiere (300
(300 Nm)
Nm)
Nr. de ordine Nr. de cicluri Momentul de încovoiere (mişcarea de bătaie)
al palei până la defectare [Nm]
1 89672 300
2 98098 300
3 109458 300
4 113250 300
5 123678 300

Pentru datele rezultate din testarea accelerată a palelor se alege repartiţia Weibull şi Modelul
Inverse Power Law deoarece sunt cele mai adecvate calculului la oboseală a componentelor
mecanice.
Se calculează cei trei parametrii corespunzători modelului IPL – Weibull prin metoda de estimare
a verosimilităţii maxime pentru datele din regimul accelerat introduse în softul ALTA 7. Rezultă
următoarele valori ale parametrilor: β=7.084; k=8.814E-22; n=6.464.

Factorul de accelerare se calculează cu relaţia corespunzătoare modelului IPL – Weibull. Acesta
se determină pentru fiecare nivel de accelerare a momentului de încovoiere. Nivelurile accelerate
sunt: Va1=230 Nm, Va2=300 Nm, iar nivelul normal de testare este Vu=200 Nm.
Nr. de Numărul de cicluri până la Factorul Numărul de cicluri până la
ordine al defectare în regim accelerat de de defectare în regim normal de
palei testare accelerare testare
1 387234 955667
2 456723 1127161
3 461703 1139452
4 475053 1172399
5 560819 1384063
2.467
6 623120 1537818
7 632150 1560103
8 651579 1608053
9 670308 1654275
10 732109 1806795
11 89672 1232707
12 98098 1348537
13 109458 13.746 1504702

Dependenţa dintre numărul de cicluri – indicatorii de fiabilitate
(fiabilitate – nonfiabilitate – densitate de probabilitate - rata de defectare)
Nr. de cicluri până la Densitatea de Rata de
Fiabilitate Nonfiabilitate
defectare în regim probabilitate defectare
R(t) F(t)
normal de testare f(t)·10-6 λ(t)·10-6
955667 0.963 0.037 0.267 0.277
1127161 0.886 0.114 0.672 0.758
1139452 0.878 0.122 0.711 0.810
1172399 0.853 0.147 0.821 0.963
1232707 0.797 0.203 1.041 1.307
1348537 0.651 0.349 1.469 2.258
1384063 0.596 0.404 1.577 2.645
1504702 0.393 0.607 1.728 4.398
1537818 0.336 0.664 1.688 5.021
1556830 0.304 0.696 1.647 5.410
1560103 0.299 0.701 1.639 5.480
1608053 0.224 0.776 1.476 6.588
1654275 0.161 0.839 1.258 7.828
1700182 0.109 0.891 1.005 9.247
1806795 0.033 0.967 0.440 13.388
Funcţia de fiabilitate
Funcţia de nonfiabilitate
Densitatea de probabilitate
Rata de defectare

Factorul de accelerare este raportul dintre durata de funcţionare în regim normal de testare şi
durata de funcţionare în regim accelerat de testare.
Momentul de Factorul de
încovoiere accelerare
[Nm]
200 1
210 1.370
220 1.851
230 2.467
240 3.249
250 4.230
260 5.451
270 6.957
280 8.800
290 11.041
300 13.746

ReliaSoft ALTA 7 - www.ReliaSoft.com
Life vs Stress
2000000
Life
Nr. de cicluri pânã la defectare
în regim normal de testare Data 1
Inverse Power Law
al palei este 1422021
Weibull
200
F=15 | S=0
Eta Line
Mean Life Line
10%
90%
230
Stress Level Points
Eta Point
Imposed Pdf
300
Stress Level Points
Eta Point
Imposed Pdf
100000
sebastian zaharia
Universitatea Transilvania
50000
150 200 230 300 350
Moment de încovoiere [Nm]
Beta=7.084197; K=8.814260E-22; n=6.463710

Numărul mediu de cicluri până la defectare în regim normal de testare se determină cu ajutorul
relaţiei mediei (Indicatori de fiabilitate pentru modelul IPL – Weibull) şi este 1422021.
Cumulând numărul de cicluri până la defectare din încercările accelerate acesta este de 6184954
cicluri. Cumulând numărul de cicluri până la defectare în regim normal de testare, acesta este de
21288744. Principalul scop al încercărilor accelerate realizate asupra palelor din structura
elicopterului IAR 330 Puma, acela de a reduce numărul de cicluri până la defectare utilizând
încercările accelerate, a fost confirmat.
Utilizând încercările accelerate asupra palelor elicopterului

IAR 330 Puma a fost redus numărul de cicluri până la
defectare de 3,45 ori, acest rezultat atrage după el şi
reduceri majore ale cheltuielilor materiale.
6.4. STUDIU DE CAZ NR. 2: ÎNCERCAREA ACCELERATĂ A EPRUVETELOR

REALIZATE DIN MATERIALUL PLATINEI SUPLE DIN STRUCTURA
ELICOPTERULUI IAR 330 PUMA
6.4.1. STUDIU CONSTRUCTIV ŞI FUNCŢIONAL AL PLATINEI SUPLE
Constructorii francezi de elicoptere au introdus sistemele de atenuare a vibraţiilor de tip platină
suplă. Ea face parte din categoria pieselor vitale şi are rolul de atenuare a vibraţiilor verticale
produse de palele rotorului principal.
Platina suplă
6.4.2. STRUCTURA STANDULUI EXPERIMENTAL

Datorită configuraţiei sale, platina suplă nu se poate încerca la solicitarea de oboseală. De aceea,
încercări se fac pe epruvete, având forme şi dimensiuni impuse, executate din acelaşi material cu
platina suplă. Testarea epruvetelor din materialul platinei suple, constă în solicitarea repetată la o
forţă de încovoiere, pe un stand de testare care include: dispozitiv de fixare a epruvetei;
dispozitivul de tensionare a epruvetei; instalaţia energetică; instalaţia de comandă; instalaţia
electronică. Standul experimental de testare a epruvetelor la oboseală este prezentat în figura de
mai jos.
Standul experimental de testare a epruvetelor la oboseală

6.4.3. PLANUL ŞI CONDIŢIILE DE TESTARE ACCELERATĂ A EPRUVETELOR

Cercetările experimentale s-au efectuat pe epruvete realizate din materialul platinei suple, mai
exact din porţiuni decupate care rezultă din prelucrarea tehnologică. Pe epruvetele din titan sunt
montate şi conectate în semipunte 2 traductoare electrorezistive utilizate pentru măsurarea
deformaţiilor specifice. Amplasarea acestor traductoare electrorezistive este descrisă în figura de
mai jos.
Modelul constructiv pentru testarea accelerată



Parametrii de testare rezultaţi în urma proiectării planului de testare accelerat, pentru epruvetele
realizate din materialul platinei suple sunt următorii:
• 3 niveluri de testare accelerată: 60 daN, 64 daN, 70 daN;
• numărul de epruvete testate corespunzător nivelurilor de accelerare: 9, 5 şi 6 epruvete;
Sistemul de achiziţie a datelor este compus din: punte tensometrică Hottinger cu 6 canale;
traductoare electrorezistive Hottinger LC11; aparat care afişează frecvenţa solicitărilor;
numărător de cicluri.
Rezultatele obţinute la testarea accelerată asupra epruvetelor realizate din materialul platinei
suple pentru cele 3 niveluri de solicitare accelerată sunt următoarele:
Numărul de cicluri până la defectare corespunzător forţei de încovoiere de 60 daN
Nr. de ordine al Nr. de cicluri până Forţă de încovoiere
epruvetei la defectare [daN]
1 141453 60
2 157243 60
3 169634 60
4 182723 60
5 201634 60
6 206256 60
7 219634 60
8 231238 60
9 247234 60

Nr. de ordine Nr. de cicluri până la defectare Forţă de încovoiere

al epruvetei [daN]
1 112787 64
2 119462 64
3 123300 64
4 139498 64
5 152087 64
Nr. de ordine Nr. de cicluri până Forţă de încovoiere
al epruvetei la defectare [daN]
1 50231 70
2 56922 70
3 67037 70
4 73008 70
5 78025 70
6 85341 70

Se calculează cei trei parametrii corespunzătorii modelului IPL - Weibull prin metoda de estimare
a verosimilităţii maxime pentru datele din regim accelerat introduse în softul ALTA 7. Rezultă
următoarele valori ale parametrilor: β=7.283; k=4.04267E-18; n=6.788.
Determinarea numărului de cicluri până la defectare în regim normal de testare
Nr. de ordine al Numărul de cicluri până la defectare în Numărul de cicluri până la defectare în
epruvetei regim accelerat de testare Factorul de accelerare regim normal de testare
1 141453 487711
2 157243 3.447 542153
3 169634 584875
4 182723 630005
5 201634 695207
6 206256 711143
7 219634 757269
8 231238 797278
9 247234 852430
10 112787 388874
11 119462 5.343 411889
12 123300 658866
13 139498 745421
14 152087 812692
15 50231 268414
16 56922 9.818 304168
17 67037 658200
18 73008 716826
19 78025 766085
20 85341 837917

Dependenţa dintre numărul de cicluri până la defectare – indicatorii de fiabilitate
(fiabilitate - nonfiabilitate - densitatea de probabilitate - rata de defectare)
Nr. de cicluri până la defectare Fiabilitate Nonfiabilitate Densitatea de Rata de defectare
în regim normal de testare R(t) F(t) probabilitate λ(t)·10-6
f(t)·10-6
268414 0.999 0.001 0.020 0.020
304168 0.998 0.002 0.044 0.044
388874 0.989 0.011 0.202 0.204
411889 0.984 0.016 0.288 0.293
487711 0.945 0.055 0.801 0.847
542153 0.885 0.115 1.457 1.648
584875 0.808 0.192 2.144 2.654
630005 0.693 0.307 2.935 4.233
658200 0.604 0.396 3.368 5.573
658866 0.602 0.398 3.377 5.609
695207 0.472 0.528 3.712 7.859
711143 0.413 0.587 3.741 9.062
716826 0.392 0.608 3.730 9.527
745421 0.287 0.713 3.501 12.181
757269 0.247 0.753 3.322 13.450
766085 0.218 0.782 3.159 14.465
797278 0.131 0.869 2.430 18.587
812692 0.096 0.904 2.021 20.964
837917 0.054 0.946 1.367 25.403
852430 0.036 0.964 1.031 28.297

Dependenţa dintre numărul de cicluri până la defectare – fiabilitate
Funcţia de fiabilitate

Dependenţa dintre numărul de cicluri până la defectare – nonfiabilitate
Funcţia de nonfiabilitate

Dependenţa dintre numărul de cicluri până la defectare – densitatea de probabilitate
Densitatea de probabilitate

Dependenţa dintre numărul de cicluri până la defectare – rata de defectare
Rata de defectare

Dependenţa dintre numărul de cicluri până la defectare – factorul de accelerare
Acceleration Factor vs Stress
Forţa de încovoiere Factorul de 10.00

Acceleration Factor
[daN] accelerare Data 1

Inverse Power Law
Weibull
50
F=20 | S=0
50 1 AF Line
8.00
52 1.305
54 1.686
56 2.158 6.00
58 2.739
Factorul de accelerare
60 3.447
62 4.307 4.00
64 5.343
66 6.585
2.00
68 8.064
70 9.818 sebastian zaharia
Universitatea Transilvania Brasov
0.00
10.000 22.000 34.000 46.000 58.000 70.000
Forta de incovoiere
Beta=7.283289; K=4.042676E-18; n=6.788865
Dependenţa dintre factorul de accelerare şi solicitare


Life vs Stress
1000000
Life
Data 1
Inverse Power Law
Nr. de cicluri pânã la defectare Weibull
50
în regim normal de testare a epruvetelor F=20 | S=0
Eta Line
realiz ate din platina supla este 677882 Mean Life Line
10%
90%
60
Stress Level Points
Eta Point
Imposed Pdf
64
Stress Level Points

Eta Point
Imposed Pdf
70
Stress Level Points
Eta Point
Imposed Pdf
100000
sebastian zaharia
Universitatea Transilvania Brasov
25000
40 50 60 64 70 80
Forta de incovoiere
Beta=7.283289; K=4.042676E-18; n=6.788865
Cumulând numărul de cicluri până la defectare rezultat din încercările accelerate acesta este de
2814747. Numărul total de cicluri până la defectare din regimul normal este 12627432.
Principalul scop al încercărilor accelerate realizate asupra epruvetelor realizate din materialul
platinei suple din structura elicopterului IAR 330 Puma, acela de a reduce numărul de cicluri
până la defectare utilizând încercările accelerate, a fost validat.
Utilizând încercările accelerate la epruvetele din titan

realizate din materialul platinei suple din structura
elicopterului IAR 330 Puma, a fost redus numărul de cicluri
până la defectare de 4,5 ori, acest rezultat atrage după el şi
reduceri majore ale cheltuielilor materiale.
6.4.6. ANALIZA CU ELEMENTE FINITE A EPRUVETEI

Modelul cu elemente finite este realizat în softul Ansys 9. Au fost utilizate aproximativ 37000
elemente hexahedron SOLID 45. Pentru realizarea discretizării s-a utilizat metoda extrudării şi
anume s-a discretizat secţiunea piesei cu elemente plane patrulatere. Acestea au fost extrudate
obţinând astfel elementele hexahedron. Încărcarea a fost simulată prin aplicarea pe capătul liber a
unei deplasări transversale de 3mm (primul nivel de accelerare – 60 daN).
Modelul cu elemente finite

Detaliu la distribuţia tensiunilor

echivalente
Deformaţiile
specifice
Deformaţiile specifice, εx (secţiunea unde Distribuţia tensiunilor normale, σx

se montează mărcile tensometrice) (secţiunea unde se montează
mărcile tensometrice)

Utilizând datele rezultate din analiza cu element finit s-a realizat un studiu comparativ între
tensiunile şi deformaţiile specifice rezultate din softul Ansys (prezentate în figurile de mai sus) şi
tensiunile şi deformaţiile specifice calculate cu relaţiile de la încovoiere şi deformaţiile specifice
rezultate din măsurătorile experimentale.
Studiu comparativ al tensiunilor normale şi deformaţiilor specifice
Deplasare impusă (3mm)
s1 [MPa] s2 [MPa] ·10-3

Teoretic 164 432 1.498
Element finit 157.5 424 1.500
Experimental - - 1.499
CAPITOLUL 7. CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII

PERSONALE, DEZVOLTĂRI VIITOARE ŞI MODALITĂŢII DE
VALORIFICARE A REZULTATELOR
7.2. CONTRIBUŢII PERSONALE
Prezenta teză de doctorat se înscrie pe linia preocupărilor întreprinse pe plan naţional şi mondial
în vederea îmbunătăţirii managementului fiabilităţii experimentale – cu precădere în cel al
încercărilor accelerate de fiabilitate.
În raport cu obiectivele propuse, rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale obţinute pe
parcursul elaborării tezei de doctorat, permit evidenţierea următoarelor contribuţii personale:
s-a realizat o analiză critică a stadiului actual al cercetărilor, luând în considerare principalele
realizări pe plan naţional şi internaţional. Aceasta se referă la clasificarea încercărilor de fiabilitate,
având ca bază de referinţă cele mai moderne metode de testare (HALT, HASS, ESS, RDT, HASA).
De asemenea, au fost evidenţiaţi principalii indicatorii de fiabilitate, legile de repartiţie ale acestora
şi metode de estimare a indicatorilor de fiabilitate utilizate la încercările de fiabilitate în regim
normal şi accelerat;
s-a stabilit modul de realizare a încercărilor accelerate de fiabilitate utilizate la testarea produselor
industriale, evidenţiindu-se aspectele cu privire la natura solicitărilor, modurile de aplicare şi
efectele acestora;
s-au studiat şi dezvoltat modele statistice aferente încercărilor accelerate de fiabilitate, dintre care
se pot evidenţia următoarele: Modelul Arrhenius, Modelul Eyring, Modelul Legea Puterii Inverse
(IPL), Modelul Temperatura – Umiditate (T-H);

s-a optimizat procesul de testare al produselor industriale, prin utilizarea unor soft-uri specifice
încercărilor accelerate cantitative;
s-a realizat un studiu teoretic cu privire la solicitările şi la modurile de defectare ale produselor
care fac obiectul studiilor de caz propuse: palele rotorului anti-cuplu şi epruvetele realizate din
materialul platinei suple, componente aparţinând elicopterului IAR 330 Puma, în vederea
determinării duratei de funcţionare şi a indicatorilor de fiabilitate în regim normal de testare;
pe baza studierii modelelor de încercare accelerată, s-au adoptat modelele de accelerare
corespunzătoare cercetărilor experimentale aferente celor două studii de caz propuse;
s-a realizat proiectarea şi optimizarea planurilor de încercare, utilizând soft-uri specifice
încercărilor accelerate cantitative, pentru cele două studii de caz. Au fost determinate, astfel,
nivelurile de accelerare şi numărul de elemente testate corespunzătoare fiecărui nivel de solicitare
accelerat;
s-a realizat achiziţia datelor experimentale, utilizând dinamometre cu traductoarele electrorezistive
(TER), punţi tensometrice şi numărătoare de cicluri, instalate pe standuri de testare din cadrul
companiei S.C. IAR S.A. Braşov, pentru solicitarea palelor rotorului anti-cuplu şi a epruvetelor
realizate din materialul platinei suple;
s-a realizat prelucrarea statistică a datelor experimentale pentru fiecare nivel de solicitare accelerat
la ambele studii de caz;
s-au determinat indicatorii de fiabilitate (funcţia de fiabilitate, funcţia de nonfiabilitate, rata de
defectare, densitatea de probabilitate, abaterea standard etc.) pe baza datelor experimentale, pentru
regimurile normale de testare ale celor două studii de caz;

s-a determinat şi interpretat dependenţa dintre factorul de accelerare şi solicitările aplicate
pentru pala rotorului şi pentru epruvetele realizate din materialul platinei suple;
s-a validat obiectivul principal al tezei de doctorat privind reducerea timpului de
testare în regim accelerat, după cum urmează:
- pentru pala rotorului anti-cuplu a elicopterului IAR 330 Puma a rezultat o micşorare
de 3,45 ori a duratei de testare;
- pentru epruvetele realizate din materialul platinei suple a elicopterului IAR 330 Puma
reducerea a fost de 4,5;
s-a realizat o expertiză tehnică cu privire la defectarea unei pale testate în regim accelerat;
s-a realizat o analiză comparativă a datelor provenite din încercările accelerate pentru
epruvetele realizate din materialul platinei suple şi a celor obţinute din simularea cu element
finit, rezultând valori foarte apropiate, care confirmă, şi pe această cale, oportunitatea
utilizării încercărilor accelerate;
s-au implementat rezultatele încercărilor accelerate de fiabilitate, obţinute în urma celor
două studii de caz, sub forma unui contact de cercetare ştiinţifică de tip TD.
7.3. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE

Pe parcursul dezvoltării cercetărilor teoretice şi experimentale aferente tezei de doctorat au fost identificate
următoarele direcţii viitoare de cercetare:
• extinderea cercetărilor privind încercările accelerate la produse care necesită timpi îndelungaţi de testare;
• dezvoltarea şi implementarea unor noi tipuri de solicitări, utilizând modul de testare accelerată cu
modificarea parametrilor în trepte;
• analizarea informaţiilor accelerate rezultate din încercări de tip cenzurat, trunchiat sau prin interval;
• dezvoltarea unor centre pilot deţinătore de proceduri de încercări accelerate, aplicabile diferitelor
categorii de produse industriale.
7.4. VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETĂRILOR

Rezultatele cercetărilor realizate pe parcursul întregii pregătiri doctorale s-au materializat astfel:
• Lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi conferinţe: 19 lucrări ştiinţifice de tip articol. Toate aceste
lucrări sunt în domeniul tezei de doctorat, dintre care 17 sunt ca prim autor, după cum urmează:
- 1 articol ISI, publicat la conferinţa internaţională DAAAM 2008: [ZAH 08a].
- 10 articole în volumele unor conferinţe internaţionale din străinătate: [BUI 07a, BUI 07b, ZAH
07a, ZAH 07b, ZAH 08b, ZAH 08c, ZAH 08d, ZAH 08h, ZAH 09e, ZAH 09f].
- 4 articole în volumele unor conferinţe internaţionale din ţară: [ZAH 08f, ZAH 08g, ZAH 09c, ZAH
09d].
- 1 articol în revista internaţională Pollack Periodica [ZAH 09g].
- 3 articole în reviste naţionale din ţară cotate CNCSIS B şi D [ZAH 08e, ZAH 09a, ZAH 09b].
• Contracte de cercetare ştiinţifică: rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale aferente tezei de
doctorat au fost valorificate prin finalizarea unui contract de cercetare, tip TD:
Zaharia, S. M., Cercetări teoretice şi experimentale privind încercările de fiabilitate, Nr.
Contract:142/01.10.2007, Cod CNCSIS TD_189, Valoare: 33142 lei, Perioada 01.10.2007 – 30.06.2009.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[BOG 02] BOGDANOVICIUS V., NIKULIU M., Accelerated Life Models, Modelling and Statistical Analysis,
Chapman & Hall, New York, 2002
[GRA 96] GRANT, W., ş.a., Handbook of Reliability Engineering and Management, McGraw- Hill, Sydney, 1996.
[MCL 09] MCLEAN, H., HALT, HASS, and HASA Explained: Accelerated Reliability Techniques, Revised
Edition, ASQ Quality Press, 2009.
[NEL 04] NELSON, W., Accelerated Testing: Statistical Models, Test Plans, and Data Analysis, Wiley, 2004.
[REL 07] Reliasoft Accelerated Life Testing Reference [Online book], 2007, disponibilă la adresa: http:/ www.
Weibull.com/ acceltestwebcontents htm.
[YAN 07] YANG, G., Life Cycle Reliability Engineering, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, 2007.
[ZAH 08a] ZAHARIA S.M., MARTINESCU I., Optimizing the life cycle of aerospace products using accelerated
life testing, Annals of DAAAM for 2008, pp.1539-1541, ISSN 1726 – 9679, ISBN 978-3-901509-68-1
Trnava, 22-25 Octombrie, Slovakia, 2008 (ISI Web of Knowledge).
[ZAH 08e] ZAHARIA S.M., MARTINESCU I., Reducing the test time using the accelerated reliability testing, The
2nd International Conference on Computing and Solution in Manufacturing Engineering – Cosme’08,
Univesitatea Transilvania Braşov, publicat in Academic Journal of Manufacturing Engineering
(AJME), Supliment Vol 2, pp. 227 – 233, ISSN 1583-7904, Romania, 2008.
[ZAH 08f] ZAHARIA S.M., MARTINESCU I., Researches regarding the testing methods in aviation, The 2nd
International Conference „Advanced Composite Materials Engineering” – COMAT 2008, Univesitatea
Transilvania Braşov, Vol. 1B, pp. 376 – 381, ISSN 1844-9336, Romania, 2008.
[ZAH 09g] ZAHARIA S.M., MARTINESCU I., Theoretical and experimental researches using accelerated life
testing in aerospace industry, An International Journal for Engineering and Information Sciences -
Pollack Periodica, Hungary, ISSN: 1788-1994 (Print), Volume 4, Nr.2/August, pag. 117-122, 2009.
VA MULŢUMESC

Prezentare Teza Licenta2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Teza Licenta2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Transilvania” din Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică

Drd. ing. Sebastian Marian ZAHARIA

CERCETĂRI TEORETICE SI EXPERIMENTALE

Conducător ştiinţific: Prof. dr. ing. Ionel MARTINESCU

1 STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND ÎNCERCĂRILE DE FIABILITATE

2 OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

3 STUDII TEORETICE PRIVIND ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE FIABILITATE

4 MODELE DE ACCELERARE UTILIZATE PENTRU MODELAREA ÎNCERCĂRILOR ACCELERATE

5 PROIECTAREA PLANURILOR DE ÎNCERCARE ACCELERATĂ

CERCETĂRII EXPERIMENTALE PRIVIND ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE

CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUŢII PERSONALE. DEZVOLTĂRI VIITOARE ŞI

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR

Fiabilitatea unui produs determinată pe

Fiabilitatea unui produs determinată pe

Fiabilitatea unui produs determinată pe

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR

Funcţia de fiabilitate R(t) R(t)=P(T>t)

Funcţia de nonfiabilitate F(t) F(t)=P(T≤t)

Media timpului de funcţionare 

Abaterea medie pătratică a 

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR

Repartiţia Weibull Repartiţia Exponenţială

1.1.4. ANALIZA STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE

Testul Kologorov Smirnov,

1.2. PRINCIPII DE BAZĂ PRIVIND ÎNCERCĂRILE DE FIABILITATE

SCOATEREA DIN UZ A PRODUSULUI

1.2. PRINCIPII DE BAZĂ PRIVIND ÎNCERCĂRILE DE FIABILITATE

Încercări Modelarea Din exploatare

Clasificarea informaţiilor cu privire la fiabilitate

După Pentru controlul indicatorilor de fiabilitate

1.3. CONCLUZII ASUPRA STADIULUI ACTUAL PRIVIND

1.3. CONCLUZII ASUPRA STADIULUI ACTUAL PRIVIND

2. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

CAPITOLUL 3. STUDII TEORETICE PRIVIND ÎNCERCĂRILE

3.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND

f1(s) Solicitare Creşterea

3.2. PARTICULARTĂŢILE ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE FIABILITATE

sn sa1 sa2 sa3 Solicitare

3.2. PARTICULARTĂŢILE ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE FIABILITATE

3.2. PARTICULARTĂŢILE ÎNCERCĂRILE ACCELERATE DE FIABILITATE

3.3. METODE DE ACCELERARE A SOLICITĂRILOR

Schimbarea nivelului Creşterea gradului de Reducerea pragului de

3.3. METODE DE ACCELERARE A SOLICITĂRILOR

CAPITOLUL 4. MODELE DE ACCELERARE UTLILIZATE LA MODELAREA

4.2. MODELELE STATISTICE UTILIZATE LA

Reprezentarea grafică a dependenţei dintre durată de funcţionare - solicitare

4.2. MODELELE STATISTICE UTILIZATE LA ÎNCERCARILE ACCELERATE

TEMPERATURĂ -  b TEMPERATURĂ Electronică (condensatori,

TENSIUNE SAU Solicitări mecanice unde

4.2. MODELELE STATISTICE UTILIZATE LA ÎNCERCARILE ACCELERATE

Modelul IPL - Weibull

5. PRIECTAREA PLANURILOR DE ÎNCERCARE ACCELERATĂ

mecanismelor de defectare şi prin folosirea bune

CAPITOLUL 6. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND

Solicitarea mecanică: fenomenul de oboselă este cel mai des

Solicitarea electrică: aceasta include accelerarea

Solicitarea ambientală: temperatura şi solicitarea la şocuri

6.2. NECESITATEA IMPLEMENTĂRII ÎNCERCĂRILOR ACCELERATE ÎN

În figura alăturată este prezentat elicopterul

6.2. NECESITATEA IMPLEMENTĂRII ÎNCERCĂRILOR ACCELERATE ÎN

Elicopterul IAR 330 Puma – elemente componente