NGRIJIRI

POSTOPERATORII
NOIUNI GENERALE
LIVIU DUBEI MD, PhD,
CHIRURG
SPITALUL MUNICIPAL
SF. DOCTORI COSMA I DAMIAN
RDUI
ETAPE
IMEDIAT ( POST-ANAESTHETIC ) ETAPA (1)

INTERMEDIAR ( PERIOADA DE SPITALIZARE ETAPA A

DOUA (2)

CONVALESCEN ( DUP EXTERNARE PN LA

RECUPERAREA COMPLET )
 SCOPUL ACESTOR PRIME 2 ETAPE

HOMEOSTAZIA

TRATAMENTUL DURERII

PREVENIREA I DETECTAREA PRECOCE A COMPLICAIILOR

PERIOADA
POSTOPERATORIE
IMEDIAT
CAUZE DE COMPLICAII I DECES

PROBLEME PULMONARE ACUTE

PROBLEME CARDIO-VASCULARE

TULBURRI LICHIDIENE
 PREVENIRE
CAMERA DE RECUPERARE:

RESPONSABILITATEA ANESTHEZISTULUI N
RESTABILIREA FUNCIILOR CARDIO-PULMONARE
RESPONSABILITATEA CHIRURGULUI N CE PRIVETE
EVOLUIA PLGII OPERATORII.

ECHIP DE ASISTENTE ANTRENATE:

SE VOR OCUPA DE PROCEDURI

MONITORIZAREA CONTINU A PACIENTULUI (SEMNE VITALE)

 EXTRENAREA I RECUPERAREA TREBUIE S
NCEAP DUP COMPLETA STABILIZAREA
CARDIO-VASCULAR, PULMONAR I
FUNCIILE NEUROLOGICE CARE DE OBICEI
DUREAZ 2 4 ORE.

DAC NU

SE ACORD NGRIJIRI SPECIALE N SECIA

DE ATI
 Post-Operative Orders
A) Monitorizarea
Semnele vitale (puls, frecvena cardiac, TA, frecvena respiratorie,
temperatura) la fiecare 15-30 min.
Monitorizarea C.V.P (cateter Swan Ganz pentru msurarea presiunii n
artera pulmonar) i linie arterial pentru masurarea TA.
ECG
Echilibrul fluidelor ( intrri i ieiri) pentru care necesit cateter urinar.
Alte tipuri de monitorizare :
Pulsul arterial dup chirurgie vascular.
Stare de contien dup interveniile neurochirurgicale
 Post-Operative Orders

B) ngrijiri respiratorii:
Oxigenoterapie pe mac.
Asistare respiratorie la nevoie.
Aspiraie traheal
Fizioterapie toracic.

C) Posiia n pat i mobilizarea:

Micarea n pat i ntoarcerea n pat la fiecare 30 min. apoi
mobilizarea total.
Uneori adoptarea unor poziii speciale.
Prevenirea trombozei venoase profunde prin mijloace
mecanic (compresiunea pneumatic intermitent)
D) Dieta:
NPO
Lichide.
Diete soft.
Normale sau diete speciale.

E) Administrarea fluidelor iv:

Necesraul zilnic.
Pierderile zilnice pe cale digestiva si urinara
Pierderile zilnice prin stome si drenuri.
Pierderile insensibile.
Atentie pacienti cu probleme renale.
Atentie la drenejele multiple.
G) Medicatie:
Antibiotice.
antalgice.
Sedative.
Medicatie preoperatorie
Steroids.
Blocantii H2
Anticoagulante.
Antidiabetics.
Antihypertensive

H) Teste de laborator si imagistica:

Pentru detectia si excluderea complicatiilor
postoperatoriions.
 The Intermediate Post-
Operative period

ncepe imediat dupa finalizarea

anesteziei si continua pe toata
durata spitalizarii
 ngrijirea plgilor

Epitelizarea incepe dup 48hs.

Pansamentele pot fi ndeprtate la 3 4 zile dup operaie.
Pansamentul umed ar trebui s fie eliminat mai devreme i sau
schimbat mai des.
Trebuie urmrite n permanan semnele i simptomele care apar
in infecia plgilor, iar dac ele apar aplicarea de ghea,
suprimarea a cteva dintre fire i pansament zilnic.
Soluii care elibereaz oxigen vor fi utilizate obinuit 5 7 zile Post -
Op.
Tensile strength of wound minimal during first 5 days, then rapid
between 5th 20th day then slowly again (full strength takes 1-2
years).
Good nutrition.
 Monitorizarea drenajelor

Pe tuburile de dren se acumuleaz postoperator

lichide de spltur, snge, puroi
Sistemele de drenaj pot funciona n sistem deschis sau
nchis
Alte tipuri (suctiune, sub ap etc.)
Trebuie ndeprtate n momentul n care nu mai
colecteaz.
Exteriorizarea drenajelor la distant de incizie pentru a
minimiza riskul de infectare a plgii.
Inspectarea continutului i cantitatea.
Drenajele soft tip Penrose nu trebuie s fie lsate mai
mult de 40 de zile datorit riscului de blocare.
 Insuficien respiratorie

Precoce:
Apare de la cteva minute pn la 1-2 hs. Post-Op.
Nu are o cauz definit.
Apare brusc.
Tardiv:
Apare la 48 hs. Post-Op.
Este cauzat de embolie pulmonar, distensie abdominal
sau supradozei de opioid.
Manifestri:
Tachypnee > 25-30/min.
Low tidal volume < 4ml /kg
Creterea Pco2 > 45mmHg.
Scderea Po2 < 60mmHg.
 Tratament :
IOT imediat si ventilatie mecanica

Tratamentul atelectaziei pulmonare si a daca este prezent pneumotoraxului

Preventie:
Fizioterapie (Pre. & Post-OP.) pentru a preveni atelectazia.

Tratamentul oricarei afectiuni pulmonare dobandite sau preexistente.

Hidratarea pacientului pentru a preveni hipovolemia i mai trziu atelectazia i infectie.

Uneori se poate face hiperventilatie pentru a compensa insuficienta plamanilor

Se poate utiliza blocajul epidural sau anestezia locala la pacientii cu BPOC pentru a
reduce durerea si a permite funcia muschilor respiratori
 Lichidele postoperatorii si echilibrarea
electrolitilor
Consideratii
mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic
este extrem de important

Situatiile cand necesarul este mai mare sunt

urmatoarele: febra, diaree, varsaturi, pierderile pe
dren, aparitia edemelor

Pierderile unui pacient pe zi sunt de 1500-2500ml si

depind de varsta, sex, greutate si suprafata corporala

Ca si estimare aproximativ in ce privesc nevoile

zilnice in functie de greutate corporal x 30 / zi. de
exemplu. 60 KG x 30 = 1,800 ml / zi.

Cerintele sunt crescute daca survine febr,

hiperventilatia i creterea catabolismului
 Estimatimarea necesarului de electroliti pt fiecare
pacient critic.

Potassiul trebuie administrat pe cale iv incepand

din primele 24hs. Post-Op. (deoarece potasiul intra
in circulatie in conditiile in care SRA-A este activat
si se pierde potasiu).

Alti electroliti trebuie corectati in functie de nivelul

lor.

5% dextroza in solutie salina 5% sau in Ringer lactat

trebuie administrat la toti pacientii.

Necesarul zilnic de regula este de 2000-2500ml/zi.

 Ingrijiri postoperatorii
NPO pana la reluarea peristalticii.

Paralytic ileus este normal in primele 24hs.

NGT si stomacului in primele zile.

NGT si NOT sunt necesare dupa cholecystectomie, interventii

pelvice si rezectii colonice

Gastrostomia si jejunostomia de alimentatie pot fi utlizate din a

doua zi postoperator din cauza absorbtiei intestinale care nu este
afectata de laparotomie

Alimentatia enterala este mai buna decat cea parenterala

Reluarea alimentatiei orale este aplicata imediat cand se poate si

se face dinspre lichide spre alimentatia mai consistenta
Durerea postoperatorie
Factori de severitate :
Durata interventiei.
Gradul de traumatizare a structurilor anatomice
(intra-thoracic, intra-abdominal sau chirurgie
superficiala).
Tipul de incizie.
Magnitudinea trauctiunilor intraoperatorii.
Factori relatati de pacienti :
Anxietatea.
Frica
Caracteristici fizice si culturale.

Transmiterea durerii
Pe traiectele nervilor splanhnici
Trunchiul cerebral datorit alterrii n ventilaie, BP i
funciile endocrine
Raspuns cortical prin miscari voluntare si emotii
 Complicatiile durerii:
vasospasm.
Hipertensiune arteriala.
CVA, IMA sau hemoragii

Managementul durerilor postoperatorii:

Comunicarea medic pacient
Opioide parenteral.
Analgetice (NSAIDS).
Anxiolitice (Hydroxyzine) cu potential opioid care au si
efect anti-emetic.
Analgetice orale sau sub forma de supozitoare.
Analgezie epidurala (pentru chirurgia pelvina).
Blocaj la nivelul plexurilor nervoase (Post-thoracotomie sau
dup cura herniara).