Sunteți pe pagina 1din 22

LEZIUNI INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE

MASTITA ACUTA
Clasificare:
Mastita acuta proces inflamator acut a gl. mamare
Paramastita inflamatia tesutului conjunctivoadipos
inconjurator (premamar-supramastita, retromamar-
inframastita)
Panmastita flegmon difuz al sanului
Etiologie:
Mastita acuta de alaptare infectie pe cale canaliculara in
urma unor eroziuni, fisuri, traumatisme
Mastita acuta inafara alaptarii hematom infectat, metastaza
septica, traumatisme
Anatomopatologie:
Galactoforita acuta infectia canalelor galactofore
Abces mamar afectarea canalelor si a lobulilor
ABCESUL MAMAR
Cele mai multe abcese mamare complic
alptarea matern.
Exist, de asemenea, abcese aseptice,
favorizate de fumat, care recidiveaz
frecvent; in acest caz, se recomand
evitarea drenrii abcesului. Tratamentul
antiinflamator antibioticele asociate cu
renunarea la fumat pot reduce frecvena
recidivelor.
MASTITA ACUTA
Clinic:
Semne generale febra, frison, alterarea starii generale
Semne locale durere, tumefierea sanului, fenomene
inflamatorii, fluctuenta, limfangita si adenopatii axilare,
secretie purulenta (semn Budin)
Diagnostic diferential:
Staza de lapte (angorjarea sanului)
Erizipelul regiunii mamare
Mastita acuta carcinomatoasa-nu are semne de infla
precoce nu ai durere nu ai roseala, e tot sanul , nu are
indicatie chir-doar de radioterapie
Puseu evolutiv subacut al unui carcinom de san
MASTITA ACUTA

Complicatii:

Sugar infectii enterale, pulmonare se


opreste alaptarea
Fistulizare
Extinderea supuratiei panmastita, spre gat,
torace, axila
Septicemie
MASTITA ACUTA

Tratament:
Profilactic igiena riguroasa a sanului
Faza de galactoforita conservator
intreruperea alaptarii si golirea sanului,
antiinflamatorii, antibiotice, scaderea secretiei
lactate (sintofolin, testosteron, antipirina)
Faza de abces constituit incizie, evacuare,
debridare, lavaj, drenaj
MASTITELE CRONICE
Clasificare:
Mastite cronice nespecifice-germeni obisnuiti
Mastite cronice specifice TBC, lues nu prea
mai exista, cam rar la niv sanului
Micoze mamare
Parazitoze mamare
Mastita cu celule gigante
MASTITELE CRONICE
NESPECIFICE-obisnuite
Abcesul cronic nespecific frecvent dupa mastite acute
incorect tratate, deci fie a luat antibio si nu a ajuns in stadiu
de abces. Apare ca un nodul fibros prost delimitat, mobil.
Pe sectiune apare perete gros cu purulent. Adenopatie
axilara prezenta,
Galactocelul apare mai ales obstructiei canalului care
evacuaza zona respectuva, colectie inflamatorie cronica
care contine lapte alterat si apare tardiv dupa intreruperea
lactatiei (cavitate cu perete fibros in care se deschid canale
galactofore). Tumora bine delimitata, mobila, scurgere
mamelonara de lapte
Flegmonul cronic lignos(dur , lemn) al sanului(inseamna o
inflamatie difuza) san marit de volum cu caracter tumoral
sau conglomerat de noduli, piele cu aspect de coaja de
portocala, mameleon retractat, adenopatii axilare mobile
MASTITELE CRONICE SPECIFICE
Tuberculoza sanului localizare unilaterala, poate
fi primitiva sau secundara (din vecinatate):
Forma diseminata noduli mici, cazeosi, izolati
Forma localizata abces rece intraglandular
Forma pseudoneoplazica schir tuberculos
Forma de galactoforita tuberculoasa
Sifilisul sanului se poate intalni in diferitele
perioade evolutive ale bolii:
Sancrul sifilitic ulceratie unica sau multiple la baza
mameleonului si adenopatie axilara
Sifilisul secundar prezenta sifilidelor secundare
(rozeole) pe pielea sanului
Goma sifilitica (perioda tertiara) cruditate,
ramolisment, ulceratie
MICOZELE SI PARAZITOZELE
MAMARE
Actinomicoza mamara(caract fistuliz in
sropitoaare) action ca orice inflamatie extrem de
rara. Apar focare multiple care fistulizeaza rapid,
transformand sanul intr-o masa dura, aderenta.
Sporotricoza mamara extrem de rara. Proces
tumoral care se ramoleste si ulcereaza. Se
identifica sporotrichum beurmanni.

Chistul hidatic mamar (este un parazit) este o


dezv anormala a unui parazit care in mod normal
in creste la om localizare rara, invadare prin
anastomozele vv. ligamentului suspensor al
ficatului cu vv. mamare
MASTITA GRANULOMATOASA CU
CELULE GIGANTE
Proces tumoral mamar cu manifestari inflamatorii
acute sau cronice, cu evolutie trenanta,
recidivanta.
Etiologie teorie autoimuna sau infectioasa
Histologic microgranuloame (microabcese)
inconjurate de celule epiteloide, celule gigante
multinucleare tip Langerhans si celule limfoide.
Clinic proces tumoral cu caracter inflamator acut
sau cronic, fistulizat, cu evolutie trenanta.
Adenopatie axilara.
Tratament sectorectomia sau mamectomia
MASTITA CU PLASMOCITE
Afectiune a glandei mamare caracterizata
prin ectazia segmentelor subareolare a
canalelor galactofore, retentia produsului de
secretie si galactoforita cronica sclerozanta
ce duce la obliterarea canalelor galactofore.
Microscopic in jurul canalelor galactofore
exista un proces inflamator cronic cu
limfocite, plasmocite, histiocite, cel. gigante
MASTOPATIA FIBROCHISTICA (RECLUS)
Leziune distrofica glandulara favorizata de factori neuroendocrini (hiperfoliculinemie). Asocierea
leziunilor de diferite tipuri, non inflamatorii, non-neoplazice (scleroza, chisturile, adenoza).
Este considerata o boala precanceroasa trebuie urmarita atent pacienta. Prezena unei
mastoze crete riscul cancerului de san (x 2.8).
Anatomopatologic, boala const ntr-o hiperplazie fie a elementului epitelial, fie a elementului
conjunctiv. Se caracterizeaza prin asocierea chisturilor (formati prin proliferare epiteliala a
acinilor sau canalelor) de talie inegala cu continut lichidian cu scleroza difuza ce separa
chisturile. Se asociaza fenomene de hiperplazie si metaplazie. Macroscopic ntlnim trei
elemente:
chisturile de diferite dimensiuni,
lichidul coninut n chist vscos, albstrui sau galben-verzui,
scleroza mai mult sau mai puin difuz care desparte chisturile ntre ele.
Simptomatologia, se caracterizeaz prin lipsa semnelor funcionale, rar se manifest prin
durere (mastodinie) mastodinia ciclic cronic cu agravare premenstrual
Clinic, palparea snului obiectiveaz o serie de formaiuni nodulare aglomerate n placard
sau difuz,dnd senzaia de duritate , formatiuni tumorale de mici dimensiuni (alice de plumb)
ce pot conflua, scurgeri mamelonare. Poate fi frecvent bilaterala.
Mamografiile i ecografia mamar vor confirma impresia clinic de caracter benign. In cazul
existenei dubiilor, se va realiza o biopsie sub ghidaj ecografic
Tratamentul este dictat de vrst i localizare. La femeile tinere trebuie investigat veriga
endocrinologic i se va administra n funcie de profilul hormonal gsit - progestative per
os sau topice timp de 20 de zile pe lun.
Tratamentul chirurgical va intra n discuie dup eecul terapiei hormonale sau cnd nu
avem diagnostic, sau in momentul in care formatiunile tumorale conflueaza sau se maresc
obiectivul fiind sectorectomia n cazurile cu leziuni delimitate sau mastectomia simpl cnd
ntreaga gland este afectat.
Obligatoriu piesa extirpat se trimite la examen anatomopatologic pentru a epista eventuala
Chistul mamar solitar

Este o form localizat de mastoz fibrochistic constnd dintr-


un chist unic, mare. Are drept coninut un lichid alb-verzui.

Tumefiere unic, mobil, regulat, uneori dureroas, spontan sau sub


presiune.
Pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale non-suspecte. Mamografia i
ecografia vor confirma caracterul chistic.
Se va realiza o puncie ghidat ecografic pentru examenul citologic, in cazul
in care aspectul chistului este suspect.
Tratament:
- monitorizare simpl dac toate elementele sunt concordante i chistul nu
jeneaz pacienta;
- in celelalte cazuri, se va aplica exereza chirurgical insoit de examenul
histologic
TUMORI BENIGNE ALE GL. MAMARE

Clasificare:
Tumori conjunctive lipoame, fibroame
Tumori epitelio-conjunctive adenofibroame
Tumori epiteliale intracanaliculare papilom
intraductal
Tumori cu tesuturi mixte care in mod normal nu
se gasesc in glanda cartilaginoase, osoase
Tumori vasculare angioame, endotelioame
TUMORI BENIGNE ALE GL. MAMARE
1. LIPOMUL proliferarea benign a esutului adipos
inconjurat de o capsul.
Mas moale, mobil, nedureros.
Varsta medie: 45 de ani.
Mamografiile: zone hiperclare inconjurate de o capsul
fin i opac.
Fr tratament, cu excepia cazului femeii anxioase sau
dac tumora creeaz disconfort.

2. FIBROMUL format din tesut conjunctiv, fara elemente


glandulare, bine incapsulat
Tratament - tumorectomie
ADENOFIBROMUL
Caracteristic femeilor n plin activitate sexual - . La femeile tinere (15-35 de ani)
Structura mixta epiteliala (adenom) si conjunctiva (fibrom), dup repartiia
esuturilor avem adenofibrom sau fibroadenom (diagnostic anatomo-patologic). Sunt
tumori delimitate de esutul sntos printr-o capsul de esut conjunctiv lax,
care le face enucleabile, avnd o form rotund-ovalar, albicioase, dure. Ca
extensie,ntalnim fibroadenomul circumscris, fibroadenomul difuz i fibroadenomul
multiplu. Functie de punctul de plecare distingem adenofibromul intracanalicular si
adenofibromul pericanalicular
Nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm, uneori dur, uneori plurilobat,
nedureros, foarte mobil,
constant indiferent de momentul ciclului. - *. . .<
Pielea din jurul su este neafectat, la fel ca i mamelonul. Nu exist adenopatie
asociat. Dup menopauz, aceste adenofibroame involueaz, cu excepia TSH.
Mamografia i ecografia vor confirma aspectul benign i tipic al adenofibroamelor.
in caz de existen a dubiilor, se va realiza o biopsie sub ghidaj ecografic.
Dac nodului nu cauzeaz probleme, iar toate examinrile (clinice i imagistice) sunt
concordante i linititoare, se va indica abstinena terapeutic, impreun cu
monitorizarea clinic i eventual ecografic.
Dac exist vreo indoial sau dac nodului incomodeaz pacienta, acesta va fi
eliminat chirurgical
TUMORI BENIGNE ALE GL. MAMARE
4. TUMORA PHYLLODES
Tumora mamara benigna, bitisulara (epiteliala si
conjunctiva), voluminoasa
Clinic caracterele unei tumori benigne
Macroscopic aspect boselat, de consistenta neregulata,
cu fante chistice pe sectiune, evocand un aspect foliat (ca
de ceapa). Reprezinta un adenofibrom gigant
intracanalicular. Este inconjurat de o pseudocapsula (tesut
mamar comprimat)
Exista 4 tipuri histologice I fibroadenom
intracanalicular, II componenta conjunctiva importanta, III
dispozitie anarhica celulara, IV sarcomatos , aceasta
clasificare celulara explicand posibilitatea aparitiei
recidivelor (mai ales tipurile III, IV)
Tratament tumorectomie sau sectorectomie (sau chiar
mamectomie in recidive)
PAPILOMUL INTRACANALICULAR

Este o tumor benign care se dezvolt din canalele galatoforice -


proliferarea epiteliului intracanalicular (papilom intracanalicular)

Clinic initial apare o scurgere sanghinolenta la nivelul mameleonului si


apoi (la 1-2 ani) apare o tumora mica, situata submamelonar, nu adera la
piele, tractiunea mameleonului se transmite tumorii (dependenta de un
canal galactofor)
Microscopic vegetatii intracanaliculare dezvoltate din epiteliul canalelor
galactofore.
In cazul oricrei secreii mamelonare suspecte, se va efectua o
mamografie, o ecografie i o galactografie + o citologie a scurgerii.

Tratament se va realiza indeprtarea chirurgical a intregii zone


glandulare (piramidectomie) in care este localizat papilomul, dar i
examinarea anatomopatologic care va confirma caracterul benign, sau
sectorectomie cu examen histopatologic extemporaneu.
TUMORI BENIGNE ALE GL. MAMARE

6. TUMORI VASCULARE

Angiomul se dezvolta din stroma


conjunctiv-vasculara a glandei. Glanda se
atrofiaza si este inlocuita de tumora
vasculara

Endoteliomul deriva din peretele vascular


TUMORI BENIGNE ALE GL. MAMARE
7. TUMORI CU TESUTURI HETEROTIPICE

Se dezvolta din tesuturi care nu se gasesc


normal in gl. mamara, prin metaplazie sau
incluziuni embrionare
Tesut conjunctiv cartilaj, tesut osos
Tesut epitelial metaplazii malpighiene sau
chisturi (sebacee)

Tratament excizie chirurgicala


INCIZII IN PATOLOGIA BENIGNA A SANULUI
MAMELA SECRETANTA
Functionala:
Congestie fiziologica cu hipersecretie nou nascut, pubertate,
menstruatie, menopauza
Tulburari endocrine tumori hipofizare, seringomielie
Tulburari psihogene si nervoase tumori cerebrale
Alterari locale sau generale vasculare
Boli hematologice hemofilie, purpura
Medicamentoase prolactina, rezerpina, neuroleptice
Morfologica:
Inflamatii mastite acute sau cronice
Distrofii displazia fibrochistica, mastoza cu plasmocite, mastoza
cu celule gigante
Tumori
Benigne papilom intraductal, chistadenom papilifer
Maligne epiteliom, boala Paget, sarcom