SC Structural Euro Fond & Training SRL

www.cursuriautorizate.eu
office@cursuriautorizate.eu

CURS EXPERT ACCESARE

FONDURI STRUCTURALE SI DE
COEZIUNE EUROPENE
MECANISME DE ACCESARE A
INSTRUMENTELOR
STRUCTURALE
2007-2013
2014-2020
 Scopul cursului
COMPETENTE PROFESIONALE DOBANDITE

1. PREGATIREA ELABORARII PROIECTULUI

2. DOCUMENTAREA IN VEDEREA REALIZARII
PROIECTULUI
3.STABILIREA PARTENERIATELOR
4.ELABORAREA PROIECTULUI
 TEMATICA
1. Programele Operaionale i Cadrul Instituional
n care se deruleaz Programele Operaionale
2. Particularitile programelor i proiectelor
finanate de UE .

Cum sa elaboram o Cerere de Finantare (proiect) cu sanse

reale de aprobare pentru finantare sau
De la idee, la proiect aprobat pentru finantare
 IDENTIFICAREA IDEII DE PROIECT

Analiza necesitatatilor
Diagrama arborele problemelor
Analiza SWOT
Identificarea organismului sau categoriei de
persoane cu interese majore in desfasurarea
si rezultatelor activitatilor firmei
 Pregatirea proiectului

Ghidul solicitantului
Planul de afaceri
Cererea de finantare
Documentele suport ale proiectului
Identificarea criteriilor de eligibilitate
Stabilirea obiectivelor proiectului
Intocmirea bugetului
Sursele de finantare ale proiectului
Sustenabilitatea proiectului
 Etapa de evaluare a proiectului
Verificarea conformitii
Verificarea eligibilitii
Verificarea tehnico-economic
Clarificarea eventualelor solicitari
suplimentare
Formularea unei contestaii
Semnarea contractului de
finanare
 IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Durata perioadei de implementare
Procedura de prelungire a perioadei de implementare
Reguli privind desfasurarea achizitiilor in cadrul
proiectului
Realizarea comunicarii si publicitatii proiectului
Manualul de identitate vizuala
Monitorizarea implementarii proiectului
Intocmirea rapoartelor de progress
Realizarea auditului proiectului
Corectii financiare applicate de catre finantator
 MONITORIZAREA PROIECTULUI

Durata perioadei de monitorizare

Drepturile si obligatiile beneficiarului de
fonduri nerambursabile
Controlul implementarii
Durabilitatea si sustenabilitatea proiectului
Finalizarea proiectului
Rezilierea contractului de finantare
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Politica regionala europeana este o politica axata pe SOLIDARITATE
Ea consacra mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene pentru
reducerea inegalitatilor n materie de dezvoltare ntre regiuni si a
disparitatilor dintre cetateni n ce priveste gradul lor de bunastare.
Prin aceasta politica, Uniunea doreste sa contribuie la revitalizarea regiunilor
ramase n urma, la restructurarea zonelor industriale aflate n criza, la
diversicarea economica a zonelor agricole supuse declinului sau la
revitalizarea cartierelor defavorizate din orase.
Preocuparea majora ramne crearea de locuri de munca. ntr-un cuvnt, este
vorba de ntarirea "coeziunii" economice, sociale si teritoriale a Uniunii.
 Scurt istoric al fondurilor structurale si de coeziune
Fondurile structurale au contribuit, nca de la nfiintarea Comunitatii Otelului si a Carbunelui, la
realizarea politicilor europene n domeniul economic si social.
1957. nca de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele viitoarei Comunitati Europene, s-
au facut referiri precise la nevoia de eliminare a disparitatilor economice dintre regiuni.
1958. S-au nfiintat Fondul Social European si Fondul European pentru Orientare si Garantare n Agricultura.
1975. Dupa intrarea n Comunitate a Danemarcei, Irlandei si a Marii Britanii s-a creat Fondul European de
Dezvoltare Regionala.
Este pentru prima data cnd a aparut conceptul de redistribuire ntre zonele bogate si sarace ale Comunitatii.
1986-1987. S-a introdus n Tratat conceptul de Coeziune sociala si economica, care a urmarit sa ajute ultimele
state intrate (Spania si Portugalia) pentru a face fata provocarilor pietei unice.
1988. La initiativa lui Jacques Delors, presedintele Comisiei Europene, s-audublat resursele financiare pentru
fondurile structurale pe urmatorii ani. Astfel, tarile sarace au primit n noua ani aproximativ 154 mld Ecu.
1989. S-a revolutionat sistemul de acordare a fondurilor structurale, prin introducerea principiului programarii
multi-anuale, stabilirea obiectivelor prioritare si punerea la punct a sistemului de parteneriate ntre statele
membre.
1992.Sefii de stat au hotart dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.
1993. Coeziunea a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune.
1995. Prin accederea Suediei si Findalndei, regiunile putin populate au nceput sa primeasca fonduri.
1999. Sefii de state si de guvern au hotart la Berlin cea de-a doua reforma a fondurilor structurale, punnd
accent pe ajutorarea grupurilor sociale si a regiunilor dezavantajate
 Procesul de extindere al UE

1951 Franta, Germania, Olanda, Italia, Luxemburg, Belgia;

1973 Irlanda, Marea Britanie, Danemarca;
1981 Grecia;
1986 Spania, Portugalia;
1995 Finlanda, Suedia, Austria;
2004 Ungaria, Polonia, Malta, Cipru, Letonia, Estonia,
Lituania, Cehia, Slovenia, Slovacia
2007 Romania, Bulgaria
2013 - Croatia
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE

Uniunea Europeana reprezinta una dintre cele mai prospere zone

economice din lume.
Dupa aderarea la 1 mai 2004 a celor zece noi state membre,
Uniunea dispune de o piata interna si de un potential uman de
peste 450 de milioane de cetateni. Inegalitatile economice si sociale
dintre statele membre si regiunile sale scad nsa dinamismul ei
global.
n comparatie cu Europa celor 15, aceste inegalitati sunt de doua
ori mai mari n Europa celor 25 care poseda acum 254 de regiuni.
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune
reducerea decalajelor existente ntre regiuni n termeni de productie,productivitate
si ocupare.

O crestere economica puternica n special n noile State Membre, cele 10 care

au aderat n mai 2004 plus Romnia si Bulgaria, poate fi un impuls semnificativ
pentru restul economiei Uniunii Europene largite.

Asadar, politica de coeziune are drept scop reducerea

decalajelor existente ntre regiunile din Uniunea Europeana.

Pentru atingerea telului politicii de coeziune, statele membre si regiunile au

nevoie de ajutor financiar important n vederea solutionarii diverselor probleme
structurale raspndite si a realizarii potentialului lor de crestere
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene este,
nainte de toate, o politica a solidaritatii.
Scopul acesteia este sa promoveze un nalt nivel de competitivitate
si de ocupare a fortei de munca, oferind ajutor regiunilor mai
putin dezvoltate si celor care se confrunta cu probleme
structurale.
Se asigura astfel o dezvoltare stabila si durabila a UE si o
functionare optima a Pietei Interne.
Politica regionala se bazeaza n principal pe solidaritate financiara, adica
pe redistribuirea unei parti din bugetul comunitar realizat prin contributia
Statelor Membre catre regiunile si grupurile sociale mai putin prospere.
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Politica de coeziune are un puternic caracter
instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate contribuie la
ndeplinirea obiectivelor altor politici sectoriale ale UE cum ar
fi politica agricola comuna, politica sociala, politica de protectie
a mediului.
Prin reducerea decalajelor existente ntre regiuni, politica de
coeziune urmareste mbunatatirea functionarii Pietei Unice Europene,
precum si oferirea de oportunitati economice menite sa ajute persoanele
sa-si foloseasca cunostintele n scopul consolidarii potentialului de
crestere economica a UE spre beneficiul tuturor.
Acest lucru va genera o crestere a bunastarii cu avantaje
asupra ntregii economii europene
 SOLIDARITATEA
Ocuparea fortei de munca, formarea, competitivitatea ntreprinderilor, investitiile n
infrastructuri, n societatea informationala, n cercetare, n calitatea mediului se aa,
mai nti de toate, sub responsabilitatea autoritatilor si a operatorilor economici ai
ecarui stat membru si ai ecarei regiuni. Dar nu numai a acestora.
Solidaritatea europeana este de fapt mentionata n preambulul Tratatului Uniunii
Europene. Tratatul precizeaza ca, la rndul ei, Comunitatea actioneaza n vederea
ntaririi coeziunii economice si sociale si, n special, n vederea eliminarii
inegalitatilor ntre nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru
care statele membre participa la o politica regionala europeana co- nantata prin
fonduri europene, Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, care confera un sens
concret solidaritatii comunitare.
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Baza legala a politicii de dezvoltare regional

Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala

Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European
Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritoriala europeana
Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European
pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune
Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune
Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a Regulamentului
Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce contine prevederi generale cu privire la Fondul
European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si a
Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare
Regionala.
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de ctre Comisia
European, al cror scop este s acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul
financiar din Fondurile Structurale este destinat, n principal, regiunilor mai puin
dezvoltate, n scopul de a consolida coeziunea economic i social n Uniunea
European.
Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune
Economic i Social a Uniunii Europene:
1.Convergena sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele
pot solicita finanare pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media
european.
2.Competitivitatea regional i ocuparea forei de munc. Statele pot solicita
finanare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergen.
3.Cooperarea teritorial european. Obiectiv tematic care sprijin adaptarea i
modernizarea politicilor i sistemelor de educaie, instruire i angajare a forei de
munc.
 OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE
Obiectivul 1. Obiectivul de convergenta.
Obiectivul urmareste accelerarea dezvoltarii economice n regiuni mai
putin dezvoltate prin investitii n infrastructura, capitalul uman, inovare
si. dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere, protejarea mediului.
Obiectivul 2. Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca.
Regiunile care pot beneficia de finantari sub acest obiectiv sunt acelea care
nu sunt eligibile pentru a primi fonduri sub obiectivul de convergenta.
Acest obiectiv este finantat doar din fondurile structurale, adica din
FEDR si FSE.
Obiectivul 3. Cooperare teritoriala europeana.
Acest obiectiv urmareste cresterea cooperarii ntre regiuni pe trei niveluri:
cooperare interregionala ncurajarea schimbului de experienta ntre zone
din UE, cooperare transfrontaliera programe comune derulate de regiuni
aflate la granite si cooperare transnationala
Fondul de Coeziune este un fond special al comunitii europene care ajut
statele membre cu un produs naional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai
puin de 90% din media comunitar s-i reduc diferenele dintre nivelurile de
dezvoltare economic i social i s-i stabilizeze economiile. Acesta susine
aciuni n cadrul obiectivului Convergen i se afl sub incidena acelorai
reguli de programare, de gestionare i de control ca n cazul Fondului Social
European (FSE) i al Fondului European de Dezvoltare Regional (FEDR).
Fondul de Coeziune finaneaz aciuni care fac parte din urmtoarele domenii:
reele transeuropene de transport, n special proiectele prioritare de interes
european definite de Uniunea European;
mediu. n acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, n
proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atta vreme ce acestea
prezint avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetic, utilizarea de surse
de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea
intermodalitii, consolidarea transporturilor publice etc
 Ce sunt instrumentele Structurale

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre

Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea
masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul
promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare,
reconversia zonelor afectate de declin industrial,
combaterea somajului de lunga durata, insertia
profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale.
 Instrumentele financiare ale politicii regionale
Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale i
de investiii europene
( FESI):
Fondul european de dezvoltare regional (FEDR),
Fondul de coeziune (FC),
Fondul social european (FSE),
Fondul european agricol pentru dezvoltare rural (FEADR)
Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime (FEP).
 Acordul de parteneriat vizeaza :

promovarea competitivitaii i a dezvoltarii locale, n vederea consolidrii

sustenabilitatii operatorilor economici i a mbuntairii atractivitaii
regionale;
dezvoltarea capitalului uman prin creterea ratei de ocupare a forei de munc
i a numrului de absolveni din nvmntul teriar, oferind totodat soluii
pentru provocarile sociale severe i combaterea srciei, n special la nivelul
comunitatilor defavorizate sau marginalizate ori n zonele rurale;
dezvoltarea infrastructurii fizice, atat n sectorul TIC, cat i n sectorul
transporturilor, in vederea sporirii accesibilitii regiunilor din Romnia i a
atractivitatii acestora pentru investitori;
ncurajarea utilizarii durabile i eficiente a resurselor naturale prin
promovarea eficientei energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a
proteciei mediului si a adaptarii la schimbarile climatice;
consolidarea unei administraii publice moderne i profesioniste prin
intermediul unei reforme sistemice, orientata catre soluionarea erorilor
structurale de guvernana.
 Fondul European de Dezvoltare regionala (FEDR)

Fondul European de Dezvoltare Regional - destinat reducerii

dezechilibrelor ntre diferitele regiuni ale UE. Este cel mai
important fond structural n termeni de resurse, acordnd ajutoare
financiare zonelor defavorizate, find astfel un important instrument
de corectie a dezechilibrelor regionale.

FEDR trebuie s contribuie la cresterea coeziunii economice si

sociale si reducerea disparittilor regionale, prin sprijinirea
dezvoltrii si ajustrii structurale a economiilor regionale, inclusiv
conversia regiunilor aflate n declin industrial si a regiunilor
rmase n urm, cooperrii frontaliere, transnationale si
interregionale.
 Fondul European de Dezvoltare regionala (FEDR)

n acest sens, FEDR va sustine priorittile Comunittii, n

special ntrirea competitivittii si inovrii, crearea de locuri
de munc pe termen lung si asigurarea dezvoltrii durabile
Domenii de finantare:

inovare, cercetare-dezvoltare, antreprenoriat; creare de noi locuri de

munca;investitii;turism; mediu prevenire accidente ecologice;
infrastructura; educatie; asistenta tehnica;
-servicii de sprijin pentru afaceri si crearea de fonduri de garantare.
 Fondul Social European(FSE)
Principalul instrument al politicii sociale a UniuniiEuropene.
Prin intermediul su se acord sustinere financiar actiunilor de formare si
reconversie profesional ca si celor viznd crearea de noi locuri de munc.
DOMENII DE FINANTARE
Promovarea includerii sociale si a sanselor egale pentru toti;
Dezvoltarea educatiei si a formarii continue;
Promovarea unei forte de munca adaptabile si calificate, sprijinirea
inovatiei n organizarea muncii;
Sprijinirea ntreprinzatorilor si a crearii de locuri de munca;
Sustinerea potentialului uman n cercetare stiinta si tehnologie;
mbunatatirea participarii femeilor pe piata muncii.
 Fondul de Coeziune(FC)

Contribuie la ntrirea coeziunii economice si sociale a

Comunittii, n vederea promovrii unei dezvoltri
durabile.
Prin Fondul de coeziune se finanteaza proiecte pentru:
masuri n domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile
de energie care promoveaza dezvoltarea durabila;
retele trans-europene, in special proiecte de interes
european
 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR)

Este instrumentul de tip structural, parte a Politicii

Agricole Comune, care contribuie la ndeplinirea
obiectivelor de cretere a competitivitii agricole i
forestiere, de management agricol i mediu, de
mbuntire a calitii vieii i diversificare a activitilor
economice n perimetre ce variaz de la zone rurale cu
populaie redus pn la zonele rurale periurbane aflate n
declin sub presiunea centrelor urbane.
FEADR inlocuieste FEOGA, instrument activ n perioada 2000-
2006.
 Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de

Pescuit, care se concentreaz asupra continuitii activitilor de
pescuit i exploatare rational i protejrii resurselor de pescuit,
dezvoltrii de intreprinderi viabile n sectorul de pescuit,
dezvoltrii i mbuntirii calitii vieii din zonele dependente
de pescuit. FEP a nlocuit Instrumentul Financiar pentru
Orientarea Pescuitului (IFOP), care a fost lansat n anul 1995[1]
Este un fond special al comunitii europene care finaneaz
industria pescuitului i comunitile din zonele de coast, pentru a
le ajuta s se adapteze la condiiile n permanent schimbare i
s-i consolideze poziia economic i durabilitatea ecologic
 PRINCIPIILE ASISTENTEI

Principiile de programare ale fondurilor structurale

Complementaritate:

Actiunile comunitare trebuie sa fie complementare cu cele

nationale corespondente.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale
Parteneriat:

Actiunile comunitare trebuie realizate printr-o strnsa consultare ntre

Comisie si Statele Membre, mpreuna cu autoritati si organisme numite de
Membre, cum ar fi autoritati regionale si locale, parteneri economici si
sociali.
Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantarea, monitorizarea
si evaluarea asistentei financiare.
Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partenerilor relevanti la
diferite stadii ale programarii.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale

Subsidiaritate:

Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie.

Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de
autoritati nationale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea
proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a
autoritatilor nationale si regionale.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale

Aditionalitate:

Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli

structurale publice sau altele echivalente ale Statelor
Membre.
Bugetul programelor pot include att fonduri UE ct
si fonduri nationale din surse publice sau private.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale

Compatibilitate:

Operatiunile finantate de Fonduri Structurale trebuie sa fie n

conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile
si actiunile UE,inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile
publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor,
promovarea egalitatii ntre barbati si femei.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale
Multianualitate:

Actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa

fie implementata pe o baza multianuala printr-un proces de
organizare, luare de decizii si finantare bazat pe formularea de
strategii integrate si coerente multianuale si definirea de
obiective concrete.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale

Concentrare:

Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective

prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acopera un numar
limitat de zone,care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor,
iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care
se confrunta cu dificultati n toata Uniunea Europeana, fara a
satisface criterii geografice speciale.
 Documente de programare la nivel comunitar

Liniile strategice comunitare privind coeziunea

reprezinta:

Liniile strategice la nivel comunitar n domeniul economic,

social si al cooperarii teritoriale
Cadrul de interventie a fondurilor structurale
Modalitatea de transpunere a prioritatilor CE n vederea
promovarii unei dezvoltari echilibrate, armonioase si
durabile
 Documente de programare

Planul Naional de Dezvoltare - Document strategic ce include o prioritizare a nevoilor

de investiii naionale finanate din toate sursele la dispoziia Statului Membru;(PNR)

Cadrul Strategic Naional de Referin - document elaborat pe o perioada de 7

ani(CSNR)

Programe Operaionale (n functie de prioritaile PND/CSNR) structurate pe axe

prioritare i domenii majore de intervenie cofinantate de UE (max. 85%), buget naional
si fonduri private;

CSNR si PO - Documente strategice care identifica obiective comune i stabilesc mecanismul

atingerii acestora.

Document Cadru de Implementare documente pentru implementarea axelor prioritare din

cadrul unui program operaional; cuprind detalii la nivelul operaiunilor. (DCI)
 Cadrul Strategic National de Referinta(CSNR)

Viziunea CSNR : Crearea unei Romnii competitive, dinamice si

prospere

Obiectiv CSNR : Reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si

sociala dintre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene prin
generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pna n anul
2020

CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare

(PND).
CSNR se implementeaz prin Programele Operationale.
 Programele Operationale
Programele operationale sunt documente aprobate de Comisia Europeana
pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si/sau regionale din
Planul national de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin
Cadrul de sprijin comunitar.

Programele operationale (PO) sunt instrumentele de management prin

care se realizeaz obiectivele CSNR 2014-2020, prin intermediul unor
interventii specifice. Romania are elaborate 8 programe operationale sub
obiectivul de convergenta:
 Arhitectura programelor 2014-2020

Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul

a 8 programe operaionale (OP), deci cu 1 program mai puin n
comparaie cu perioada 2007-2013:
 Arhitectura programelor 2014-2020

Programul pentru competitivitate (FEDR), viznd obiectivele tematice 1 i 2;

Programul privind infrastructura de anvergur (transport, mediu i energie), finanat
din FEDR i din Fondul de coeziune, n cadrul obiectivelor tematice 6 i 7;
Programul regional (FEDR), care se adreseaz nevoilor regionale i locale (n cadrul
obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 i 9);
Programul privind asistena tehnic (FEDR), care sprijin gestionarea fondurilor ESI;
Programul privind capitalul uman (FSE), n cadrul obiectivelor tematice 8, 9 i 10,
care abordeaz prioritile din domeniul ocuprii forei de munc, al educaiei i al
incluziunii sociale;
Programul privind capacitatea administrativ (FSE), n cadrul obiectivului tematic 11,
care abordeaz reforma administrativ i sprijinul pentru instituiile publice;
PROGRAME OPERATIONALE AUTORITATE DE MANAGEMENT

PROGRAM OPERATIONAL COMPETITIVITATE MIN.FONDURI EUROPENE

PROGRAM OPERATIONAL INFRASTRUCTURA MARE MIN.FONDURI EUROPENE

PROGRAM OPERATIONAL CAPITAL UMAN MIN.FONDURI EUROPENE

PROGRAM OPERATIONAL ASISTENTA TEHNICA MIN.FONDURI EUROPENE

PROGRAM OPERATIONAL REGIONAL MIN DEZV REG. ADMINISTRATIEI PUBLICE

PROGRAM OPERATIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVA MIN DEZV REG. ADMINISTRATIEI PUBLICE

PROGRAM NATIONAL DEZVOLTARE RURALA MIN AGRIC DEZV RURALE

PROGRAM OPERATIONAL PESCUIT MIN AGRIC DEZV RURALE

 PO INSTRUMENT

Competitivitate FEDR

Dezvoltarea Resurselor Umane FSE

Infrastructura Transport FEDR+FC

Protectia mediului FEDR+FC

Dezvoltare regionala FEDR

Asistenta tehnica FEDR

Dezvoltarea capacitatii administrative FSE

Sursele de finantare pentru programele operationale elaborate sub obiectivul de

Convergenta
Sub obiectivul de cooperare teritoriala europeana, Romnia a elaborat urmatoarele
programe operationale

Programul operational Ungaria - Romania

Programul operational Romania - Bulgaria
Programul operational Romania - Serbia
Programul operational Romania - Ucraina - Moldova
Programul operational Ungaria - Slovacia - Romania - Ucraina
Programul operational Bazinul Marii Negre
Programul operational Spatiul Sud-Est European
Programe operationale de Cooperare interregionala
 Un program operational are urmatoarea structura
Analiza puncte forte/puncte slabe a situatiei curente
Strategia n domeniu(Axe prioritare, Domenii majore de
interventie,Actiuni si Operatiuni indicative)
Ilustrarea prioritatilor identificate n raport cu cele comunitare
Tinte, indicatori
Plan financiar
Prevederi referitoare la implementare
Lista indicativa a proiectelor
 Documente Cadru de Implementare

Fiecare Program Operational este completat de un

Document Cadru de Implementare, documente ce nu sunt
supuse aprobarii Comisiei Europene, dar care detaliaza
programele operationale cu elemente practice privind
proiectele si cheltuielile eligibile, potentialii beneficiari,
modurile de decontare, rolul autoritatilor s.a.m.d.
 Documentul Cadru de Implementare

Este documentul elaborat pentru implementarea strategiei si a

axelor prioritare ale Programului Operational.

Documentul Cadru de Implementare contine elemente detaliate

ale Programului Operational la nivel de domeniu major de
interventie si sunt elaborate de Statele Membre si revizuite, unde
este cazul, de Comitetele de Monitorizare, potrivit propunerii din
partea AM;
 Documentul Cadru de Implementare

Documentul Cadru de Implementare reprezinta documentul

elaborat de Autoritatea de Management pentru detalierea
implementarii domeniilor majore de interventie ale
Programului Operational Sectorial sau Regional (art. 2, alin. 7
al HG nr. 497 din 1 aprilie 2004 cu modificarile ulterioare);

Documentul Cadru de Implementare este trimis la Comisia

Europeana (CE)pentru informare;
 Structura Documentului Cadru de Implementare

I. Introducere;
Prima sectiune evidentiaza rolul si importanta Instrumentelor Structurale n
sustinerea dezvoltarii Romniei n perioada 2014-2020 prin intermediul
Programului Operational respectiv.

II. Scurta descriere/trecere n revista a Programului Operational.

Reprezinta o analiza succinta a Programului Operational respectiv (disparitati
de dezvoltare, puncte slabe si potential de dezvoltare)

III. Evaluarea ex-ante a Documentul Cadru de Implementare;

 Evaluarea ex-ante
Evaluarea ex-ante reprezinta un proces interactiv care ofera puncte
de vedere si recomandari ale expertilor privind Documentul Cadru de
Implementare, separat de cele ale specialistilor implicati n planificare.
Obiectivul este de a mbunatati si consolida calitatea finala a
Documentul Cadru de Implementare aflat n elaborare.
Evaluarea ex-ante constituie un element-cheie n vederea ntelegerii
strategiei si alocarii resurselor finale, aratnd clar motivatia si scopul
care au stat la baza alegerilor.
 Cadru de Implementare

Documentele Cadru de Implementare n varianta

actuala se pot descarca de pe site-urile autoritatilor
de Management sau de pe portalul
www.fonduristructurale.
 Cadrul institutional
Responsabilitatea principala pentru coordonarea,
implementarea si controlul interventiilor, conform principiilor
subsidiaritatii si proportionalitatii revine statului membru,
adica Romaniei.

Cadrul legislativ desemneaza institutiile care coordoneaza

implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare,
precum si misiunile incredintate fiecareia.
 De asemenea au fost stabilite
Cadrul institutional la nivelul Autoritatilor de Management,
Autoritatilor de Plata si Organismelor Intermediare;
Principalele atributii ale Autoritatii de Management pentru Cadrul de
Sprijin Comunitar, Autoritatilor de Management pentru Programele
Operationale, Autoritatii de Management pentru Fondul de Coeziune
si ale Autoritatilor de Plata, pe baza reglementarilor comunitare;
Obligatia, pentru toate Autoritatile de Management, Autoritatile de
Plata si Organismele Intermediare, de a constitui unitati de audit;
 Sistemul de implementare
Sistemul de implementare al programelor operationale n Romnia
cuprinde urmatorii actori.

Comitetul de Monitorizare al PO
Autoritatea de Management
Organisme Intermediare
Autoritatea de Certificare
Autoritatea de Plati
Autoritatea de Audit
 Comitete de Monitorizare a Programelor Operationale

Comitetele de Monitorizare a Programelor (CMP) vor fi nfiintate n termen

de trei luni de la hotarrea de aprobare a Programelor Operationale.

CMP-urile vor fi nfiintate de statul membru de comun acord cu Autoritatile

de Management, dupa consultarea partenerilor

CMP-urile vor avea responsabilitatea de a superviza ntreaga coordonare

a programelor operationale
 Autoritati de Management(AM)

Autoritatile de Management sunt responsabile cu asigurarea unui

management si a unei implementari eficiente si corecte a
programelor finantate din Fondurile Structurale.

In conformitate cu prevederile Articolului 60 din Regulamentul

Consiliului nr.1083/2006, fiecare Autoritate de Management este
responsabila pentru managementul si implementarea eficienta,
eficace si corecta a Programului Operational.
 Autoritati de Management
Coordoneaza armonizarea cadrului institutional si dezvoltarea capacitatii administrative si
urmareste consolidarea si extinderea parteneriatelor n procesul de planificare, precum si n
toate fazele de implementare a Cadrului de Sprijin;
Sunt responsabile pentru utilizarea eficienta, efectiva si transparenta a fondurilor din
Programele Operationale, precum si pentru ndeplinirea sarcinilor delegate Organismelor
Intermediare;
Dezvolta si promoveaza parteneriatele la nivel central, precum si ntre nivelurile central,
regional si local, inclusiv parteneriatul public privat;
Asigura informarea cetatenilor si mass media cu privire la rolul Uniunii Europene n
derularea programelor si constientizarea potentialilor beneficiari si a organizatiilor
profesionale cu privire la oportunitatile generate de implementarea programelor;
 Programare, Monitorizare si Evaluare
Programare:

Elaboreaza programele operationale si programele complement,

n concordanta cu obiectivele si prioritatile stabilite prin Planul
National de Dezvoltare;

Asigura corelarea masurilor din programele operationale

sectoriale cu cele din programul operational regional, sub
coordonarea Autoritatii de Management a Cadrului Sprijin
Comunitar;
 Programare, Monitorizare si Evaluare
Monitorizare:
Constituie Comitetul de Monitorizare al programului operational, cu respectarea principiilor
parteneriatului, reprezentativitatii si egalitatii de sanse ntre femei si barbati; asigura
presedintia si secretariatul Comitetului de Monitorizare al ProgramuluiOperational;
Elaboreaza si asigura un sistem functional de colectare, prelucrare si management al
informatiilor si datelor statistice privind implementarea programelor operationale si
evaluarea si monitorizarea asistentei financiare comunitare acordate pentru implementarea
acestora;
Urmaresc obtinerea rezultatelor generale si a impactului definit prin programele
operationale, precum si a celor specifice mentionate prin programele complement;
Elaboreaza si prezinta comitetelor de monitorizare, spre aprobare, rapoartele anuale de
implementare si dupa primirea aprobarii acestora le transmit spre aprobare Comisiei
Europene;
 Programare, Monitorizare si Evaluare

Evaluarea
organizeaza evaluarea intermediara a programului operational si informeaza
comitetul de monitorizare asupra rezultatelor acestuia si asupra modalitatilor
propuse pentru implementarea recomandarilor Comisiei Europene ca urmare a
evaluarii intermediare;
analizeaza si propun modificari ale programelor operationale si complement si
nainteaza comitetelor de monitorizare corespunzatoare, propunerile privind
realocarile de fonduri ntre masurile si prioritatile din cadrul programelor
operationale;
participa la reuniunile anuale ale Comisiei Europene n vederea examinarii
rezultatelor anului precedent;
 Programare, Monitorizare si Evaluare

Implementare
Asigura implementarea programelor operationale n concordanta cu
recomandarile Comitetelor de Monitorizare, cu reglementarile Uniunii
Europene si cu principiile si politicile comunitare, n special n domeniile
concurentei, achizitiilor publice, protectiei mediului si egalitatii de sanse ntre
femei si barbati;
Elaboreaza manuale de implementare si utilizare pentru programele
operationale respective;
Sunt responsabile pentru elaborarea criteriilor de selectie si evaluare a
proiectelor si aproba proiectele selectate de catre Organismele Intermediare;
Gestioneaza asistenta tehnica alocata Programului Operational
 Management financiar si control
Asigura si raspund pentru corectitudinea operatiunilor finantate prin programele operationale,
precum si pentru implementarea masurilor de control intern, n concordanta cu principiile unui
management financiar riguros si transparent;
Asigura existenta procedurilor privind pastrarea unei piste de audit corespunzatoare;
Sunt responsabile de ndeplinirea verificarilor la fata locului;
Urmaresc si verifica instituirea de catre Organismele Intermediare care implementeaza masurile din
Programele Operationale a unui sistem contabil separat, precum si a unui cod de contabilitate adecvat
pentru operatiunile finantate;
Furnizeaza informatii privind absorbtia fondurilor, conform datelor cuprinse n tabelele financiare;
Valideaza si transmit Autoritatii de Plata declaratii de cheltuieli verificate si cereri de finantare;
Transmit Autoritatii de Plata, rapoarte privind recuperarea sumelor necuvenite, precum si a celor
neutilizate;
Efectueaza corectiile financiare;.
 Organismele Intermediare( OI)

n principiu, Organismele Intermediare au ca atributie

principala gestionarea prioritatilor si a domeniilor de
interventie din Programele Operationale.
 Autoritatea de certificare(AC)

Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat sa ndeplineasca rolul de

Autoritate de Certificare pentru toate Programele Operationale, fiind
responsabil de certificarea declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de
plata nainte de transmiterea acestora la Comisie, n conformitate cu
prevederile Articolului 61 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind
prevederile generale referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare
Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune.
 Autoritatea de plata(AP)

O unitate separata din cadrul Fondului National este desemnata de

statul membru pentru a functiona ca Autoritate de Plata, organism
responsabil cu primirea tuturor platilor de la Comisia Europeana
aferente FEDR, FSE si Fondului de Coeziune, pentru toate
Programele Operationale, si cu efectuarea platilor din resursele
comunitare catre Beneficiari (plati directe) sau catre Unitatile de
Plata din cadrul ministerelor avnd rol de Autoritati de
Management (plati indirecte).
 Autoritatea de Audit Curtea de Conturi

n calitate de Autoritate de Audit pentru toate

Programele Operationale a fost desemnat un organism
asociat Curtii de Conturi, n conformitate cu cerintele
Articolului 59 a Regulamentului nr. 1083/2006.
Autoritatea de Audit este independenta din punct de
vedere operational fata deAutoritatile de M anagement,
Autoritatea de Certificare si Autoritatea de Plati.
 Fluxul financiar n cazul fondurilor structurale

Autoritatea de Plata din cadrul Ministerului Finantelor Publice va

efectua plati direct catre Beneficiari pentru POS Transport si POS
Mediu
Pentru celelalte Programe Operationale, va fi utilizat sistemul de plati
indirecte prin delegarea efectuarii platilor de la Ministerul Finantelor
Publice catre Unitatile de Plata din cadrul ministerelor avnd rol de
Autoritati de Management.

Acest sistem este descris n fiecare Program Operational.

 Procesul de certificare
Exista patru niveluri de certificare in cazul fondurilor structurale

Primul nivel este asigurat de beneficiar care verifica acuratetea, corectitudinea si

eligibilitatea cheltuielilor.(evaluarea ex-ante). Beneficiarul depune apoi solicitarea de
plata la AM/OI dupa caz mpreuna cu documentele justificative.
Al doilea nivel al certificarii este realizat la nivelul Organismelor Intermediare.
Cel de-al treilea nivel este asigurat de Autoritatea de management.
Ultimul nivel de certificare cade in responsabilitatea Autoritatii de certificare din cadrul
ministerului Finantelor Publice, care depune catre Comisia Europeana solicitarile de
plata intermediare si certificarea acestora de 3 x pe an precum si solicitarea de plata
finala.
 Reguli specifice fondurilor structurale si de coeziune
Regula n+3/n+2. Este aplicabila tuturor celor 3 instrumente, FEDR, FSE si FC.
Angajamentul(alocarea financiara) pentru anul N trebuie sa fie cheltuita si
certificata de catre statele membre pna n anul N+3(N+2) inclusiv. Sumele
necheltuite se pierd. Regula se aplica la nivelul PO nu al proiectelor si necesita
o monitorizare atenta a cheltuielilor din partea AM si AC pentru a se preveni
pierderea banilor.
Aplicarea regulii este difera pentru statele membre. Cele 10 state care au
aderat n 2004 mpreuna cu Romnia si Bulgaria beneficiaza de N+3 n
perioada 2007- 2010 si N+2 n perioada 2011-2013, n vreme ce celelalte
state membre sunt constrnse de regula n+2.
 Noi faciliti pentru cheltuirea banilor UE (2014-2020)

n exerciiul financiar viitor, banii pot fi cheltuii n intervalul N+3 (trei ani dup data
convenit c un proiect va fi ncheiat), fa de N+2 n prezent adic ntreaga alocare
trebuie absorbit n 10 ani de la debutul exerciiului financiar.
TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibil la finanare (TVA poate fi pltit din
sumele nerambursabile).
Rata de cofinanare naional pentru fondurile structurale rmne de 15% (85% bani
europeni, 15% banii proprii).
Pe dezvoltare rural rata de cofinanare va rmne la 25% (75% banii UE, 25% bani
proprii).
n cazul n care un stat din UE are un acord de asisten financiar, fie cu FMI, fie cu UE,
cofinanarea naional scade pe respectiva perioad la 5% pentru fondurile structurale
(5% cofinanare naional, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rural la 15% (15%
cofinanare naional, 75% banii UE).
Prefinanrile (banii dai nainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru
statele care n 2010 au avut un acord de finanate cu FMI sau UE, procentul
prefinanrilor va fi de 4% - aadar pentru Romnia procentul prefinanrii este de 4%,
att pentru fondurile de coeziune, ct i pentru cele care privesc dezvoltarea rural.
 Rata de schimb
Comisia Europeana gestioneaza fondurile structurale si
de coeziune n euro, alocarile pe programe operationale
catre Romnia se vor face tot n euro. Romnia a decis ca,
contractele cu beneficiarii sa fie ncheiate n RON iar
platile sa fie efectuate tot in RON.
Fondurile structurale si de coeziune primite de la Comisia
Europeana vor fi pastrate n conturi din cadrul unor
banci comerciale. Resursele nationale publice pentru co-
finantare vor fi tinute la nivel central, permitnd plata co-
finantarii odata cu plata aferenta fondurile UE.
Autoritatile locale vor asigura cofinantarea direct.
 Repartizare teritoriala a Romaniei
NORD - EST:Bacau,Vaslui, Neamt, Iasi, Suceava, Botosani
SUD - EST:Constanta,Tulcea, Braila, Buzau, Vrancea, Galati
SUD - MUNTENIA:Teleorman,Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Dambovita, Prahova,
Arges
SUD -VEST:Olt, Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea
VEST: Caras-Severin, Hunedoare, Timis, Arad
Nord - Vest: Cluj, Salaj, Bihor, Bistrita-Nasaud,Maramures, SatuMare
CENTRU:Brasov,Covasna, Sibiu, Alba, Harghita, Mures
BUCURESTI-ILFOV: Bucuresti,Ilfov
 STRATEGIA EUROPA 2020

TREI Prioriti
Strategia Europa 2020 i propune s asigure o cretere economic:
inteligent, smart growth prin investiii mai eficiente n educaie, cercetare
i inovare; dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare
durabil, sustainable growth prin orientarea decisiv ctre o economie cu
emisii sczute de dioxid de carbon; promovarea unei economii mai
eficiente din punctul de vedere al utilizrii resurselor, mai ecologice i mai
competitive
i favorabil incluziunii, inclusive growth prin punerea accentului pe
crearea de locuri de munc i pe reducerea srciei; promovarea unei
economii cu o rata ridicata a ocuprii forei de munca, n msur sa
asigure coeziunea economica, sociala i teritoriala
 Strategia se concentreaz pe cinci obiective privind ocuparea forei de munc,
inovarea, educaia, reducerea srciei i energia/clima.
Obiectivele Strategiei Europa 2020

1. Ocuparea forei de munc

o rat de ocupare a forei de munc de 75 % n rndul populaiei cu vrste cuprinse ntre 20 i 64 de ani
(rata ocuprii forei de munca a populaiei cu vrsta cuprinsa ntre 20 i 64 de ani ar trebui sa creasc de la
nivelul actual de 69% la cel puin 75%, inclusiv printr-o mai mare implicare a femeilor, a lucrtorilor n vrsta i
printr-o mai buna integrare a imigranilor pe piaa muncii;)
2. Cercetare i dezvoltare
alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare i dezvoltare
3. Schimbrile climatice i utilizarea durabil a energiei
reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser (sau chiar cu 30%, n condiii favorabile) fa de
nivelurile nregistrate n 1990
creterea ponderii surselor de energie regenerabile pn la 20%
creterea cu 20% a eficienei energetice
4. Educaie
Reducerea sub 10% a ratei de prsire timpurie a colii
creterea la peste 40% a ponderii absolvenilor de studii superioare n rndul populaiei n vrst de
30-34 de ani
5. Lupta mpotriva srciei i a excluziunii sociale
reducerea cu cel puin 20 de milioane (25%) a numrului persoanelor care sufer sau risc s sufere
de pe urma srciei i a excluziunii sociale
 Comisia prezint apte iniiative emblematice pentru a stimula realizarea de
progrese n cadrul fiecrei teme prioritare:

O Uniune a inovrii pentru a mbunti condiiile-cadru i accesul la finanrile pentru

cercetare i inovare, astfel nct sa se garanteze posibilitatea transformrii ideilor inovatoare
n produse i servicii care creeaz cretere i locuri de munca;

Tineretul n micare pentru a consolida performana sistemelor de educaie i pentru a

facilita intrarea tinerilor pe piaa muncii;

O agend digital pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de

mare viteza i pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer o piaa digital unic
gospodriilor i ntreprinderilor;

O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a permite decuplarea
creterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii
sczute de carbon, pentru a crete utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a
moderniza sectorul transporturilor i a promova eficiena energetica;
 Comisia prezint apte iniiative emblematice pentru a stimula realizarea de
progrese n cadrul fiecrei teme prioritare:

O politica industrial adaptat erei globalizrii pentru a mbunti mediul de afaceri, n

special pentru IMM-uri, i a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide i durabile n
msura s fac faa concurenei la nivel mondial;

O agend pentru noi competene i noi locuri de munc pentru a moderniza pieele muncii
i a oferi mai multa autonomie cetenilor, prin dezvoltarea competenelor acestora pe tot
parcursul vieii n vederea creterii ratei de participare pe piaa muncii i a unei mai bune
corelri a cererii i a ofertei n materie de fora de munca, inclusiv prin mobilitatea
profesionala;

Platforma european de combatere a srciei pentru a garanta coeziunea sociala i

teritoriala, astfel nct beneficiile creterii i locurile de munca sa fie distribuite echitabil,
iar persoanelor care se confrunta cu srcia i excluziunea social s li se acorde
posibilitatea de a duce o viaa demn i de a juca un rol activ n societate.
 OBIECTIVE TEMATICE (11)
CONSOLIDAREA CERCETRII, A DEZVOLTRII TEHNOLOGICE I A INOVRII
(competitivitate
MBUNTIREA ACCESULUI LA TEHNOLOGIILE INFORMAIEI I
COMUNICAIILOR, A UTILIZRII I A CALITII ACESTORA (competitivitate,
infrastructura, guvernare
MBUNTIREA COMPETITIVITII IMM-URILOR, A SECTORULUI AGRICOL (N CAZUL
FEADR) I A SECTORULUI PESCUITULUI I ACVACULTURII (N CAZUL FEPAM) (competitivitate)
SPRIJINIREA TRANZIIEI CTRE O ECONOMIE CU EMISII SCZUTE DE CARBON N TOATE
SECTOARELE (resurse)
PROMOVAREA ADAPTRII LA SCHIMBRILE CLIMATICE, A PREVENIRII I A GESTIONRII
RISCURILOR (resurse)
PROTECIA MEDIULUI I PROMOVAREA UTILIZRII EFICIENTE A RESURSELOR (resurse)
PROMOVAREA UNOR SISTEME DE TRANSPORT DURABILE I ELIMINAREA BLOCAJELOR DIN
CADRUL INFRASTRUCTURILOR REELELOR MAJORE (infrastructura)
PROMOVAREA OCUPRII FOREI DE MUNCA I SPRIJINIREA MOBILITII FOREI DE MUNCA
(oamenii si societatea)
PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE I COMBATEREA SRCIEI (oamenii si societatea)
INVESTIIILE N EDUCAIE, COMPETENE I NVARE PE TOT PARCURSUL VIEII
(oamenii si societatea)
CONSOLIDAREA CAPACITAII INSTITUIONALE I ASIGURAREA UNEI
ADMINISTRAII PUBLICE EFICIENTE (administraie si guvernare)
 Conditiile pentru a beneficia de fondurile structurale

Poate fi beneficiar eligibil oricine indeplineste criteriile stabilite in Programul

Complement pentru fiecare domeniu major de interventie (Programele Complement
trebuie prezentate pe paginile de internet ale ministerelor in care se afla Autoritatile
de Management).

De asemenea, eligibili sunt si cei care respecta eventuale cerinte specifice stabilite de
Autoritatea de Management la momentul lansarii cererii de proiecte"sau in Ghidul
Solicitantului

In acelasi timp solicitantul trebuie sa aiba o forma de organizare conforma legislatiei

romane si sa fie inregistrat in Romania
 Cum este proiectul eligibil?
Este dezvoltat si implementat pe teritoriul Romaniei;
Se regaseste pe lista operatiunilor eligibile prezentate in Programul
Complement, pentru fiecare domeniu major de interventie;
Se adreseaza unei zone sau grup tinta (daca este cazul), asa cum este
prezenta in Programul Complement sau in Ghidul Solicitantului;
Durata si valoarea finantarii solicitate se incadreaza in limitele stabilite
incererea de proiecte";
Respecta politicile si normele comunitare si nationale in ce priveste
ajutorul de stat, achizitiile publice, respectiv egalitatea de sanse,
dezvoltare durabila
 Ce cofinantare trebuie pentru un proiect realizat cu fonduri structurale?
Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie sa acopere cheltuielile
neeligibile, precum si cofinantarea. Cofinantarea poate fi reprezentata si de
contributia in natura a beneficiarului, asa cum este prezentata in Manualul
privind eligibilitatea cheltuielilor si in Ghidul Solicitantului.

De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect in parte vor fi stabilite

de catre Autoritatile de Management in conformitate cu regulile nationale de
eligibilitate. Astfel, in momentul lansarii unei cereri de proiecte", Autoritatea
de Management va face cunoscuta si lista cu cheltuielile eligibile pentru acele
proiecte
 Ce hartii sunt necesare pentru depunerea unui proiect?
Documentele necesare depind de tipul de proiect:
* Analiza economico-financiar;Analiza de risc;Studiul de fezabilitate;
Proiectul tehnic,( acolo unde este cazul);Autorizatia de constructie; Aviz
de mediu; Evaluarea strategica de mediu;
* Documente de confirmare a cofinantarii; Detalii privind contributia in
natura;Titlul de proprietate/ Act de concesiune;Documente contabile ale
firmei;
* Cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna cererea de finantare
si al persoanei responsabile de proiect;Adeverinta ca solicitantul nu
are datorii la bugetul de stat (obtinuta de laAdministratia Financiara)
 Cum se obtine finantarea?
Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate de
Autoritatea de Management.
Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar /Autoritatii
de Management.
Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in
conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM.
Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea
eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate in
Programul Complement si trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare.
Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului.
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de
Monitorizare.
Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare
 PROIECT vs PROGRAM
Practica european n domeniul proiectelor
Scop evideniaz programele ca fiind cadrul general
prin intermediul crora se stabilesc domeniile
prioritare, relevana, impactul, dimensiunea
Strategie orientativ i metodele de evaluare, n timp ce
proiectele constituie instrumentele operaionale
de atragere a fondurilor, administrare,
Program
implementare, monitorizare i cuantificare a
Sistemul
rezultatelor.
de nevoi Proiect

Subproiect

Activiti
SCOP
 Concepte de baza n cadrul unui proiect

Obiectiv general: impactul larg de dezvoltare la care contribuie proiectul /

programul la nivel naional sau sectorial (legtura cu politicile i programele n
domeniu)
Obiective specific: soluia pentru principalele probleme identificate (formulat
ca beneficii aduse grupurilor int / beneficiarilor)
Rezultate (obiective imediate): soluia pentru principalele cauze ale problemelor
grupurilor int / beneficiarilor (descriu serviciile sau produsele adresate
acestora)
Activiti: sarcini prin care se ndeplinesc obiectivele imediate.
Indicatori: modaliti de msurare a ndeplinirii obiectivelor specifice
(rezultatelor)
 CICLUL DE VIATA AL PROGRAMULUI/PROIECTULUI
Strategia Domenii prioritare,
naional programe de
aciune

Decizie privind modul

Programarea
Studiu de
de utilizare a
prefezabilitate
rezultatelor nStudiu de evaluare
programe viitoare
Evaluarea Identificarea Decizie privind
opiunea care
trebuie studiat
Decizie de a continua
conform planului sau de a Acceptarea Studiu aprofundat
de
Implementarea
reorienta proiectul fezabilitate
Rapoarte privind
progresul proiectului
Decizie privind
oportunitatea unei
Decizie privind propuneri de finanare
nevoia de Finanarea
extindere Propunere de finanare
Propunere de
preliminar
finanare

Decizie de
finanare
Contract de finanare
 CICLUL DE VIATA AL PROGRAMULUI/PROIECT
PROGRAMAREA Este prima faz a CP, care const n stabilirea cadrului
general de cooperare al UE cu o anumit ar sau regiune a unei ri.
Programarea conduce la definirea PO, respectiv a DCI.

IDENTIFICAREA Reprezint formularea iniial a ideilor proiectului n ceea ce

privete obiectivele care trebuie atinse, rezultatele care trebuie obinute i
activitile care trebuie desfurate, cu scopul de a stabili dac merit s realizezi
activitile propuse.

FORMULAREA I AUTOEVALUAREA Implic stabilirea detaliilor

proiectului cu luarea n considerare a tuturor aspectelor interveniei, avnd ca
urmare ACCEPTAREA intern a proiectului.
 CICLUL DE VIATA AL PROGRAMULUI/PROIECTULUI
FINANAREA Implic pregtirea i asigurarea bugetului proiectului, n
corelare cu activitile ealonate i cu principalele faze de implementare ale
proiectului. Propunerea de finanare se elaboreaz sub forma de CERERE DE
FINANTARE.

IMPLEMENTAREA implic utilizarea de resurse materiale i umane pentru

ndeplinirea scopului propus prin proiect contribuind astfel la ndeplinirea
obiectivului general. Evoluia activitilor din proiect este urmrit (se
monitorizeaz) i, dup caz, se propun ajustri impuse de schimbarea condiiilor
iniiale management de proiect.

EVALUAREA Reprezint estimarea, ct mai sistematic i obiectiv, a unui

proiect, program sau politic n derulare sau finalizat, n fazele de concepie i
implementare, precum i a rezultatelor sale
 IDENTIFICAREA
Faza de identificare se bazeaz pe ANALIZA SITUAIEI EXISTENTE i a
resurselor disponibile ale unei organizaii

Analiza problemelor- exprim o imagine a realitii existente, de tip

"negativ";
Analiza obiectivelor- exprim o imagine a unei situaii mbuntite, n viitor;
Analiza strategiilor- reprezint o comparaie i evaluare a diverselor "lanuri
de obiective" i conduce la opiuni privind alegerea proiectului.

Faza de identificare a proiectului trebuie s conduc la alegerea unui

proiect finanabil i eligibil, care s rezolve o problem relevant pentru
regiunea respectiv.
 ANALIZA PROBLEMELOR

O problema bine formulata exprima nevoi ale unui grup inta, este
concreta, clara, grava si urgenta.
CARE este problema reala de rezolvat?
DE CE este aceasta o problema? Care sunt cauzele care au
determinat situaia negativa existenta?
UNDE Si CND se manifesta? (conditii, periodicitate, surse de
manifestare a problemei)
PENTRU CINE este o problema? Cine sunt cei afectati de
problema: grupul tinta / alte grupuri?
CE consecinte / impact ar avea nerezolvarea ei?
 Analiza obiectivelor

Arborele problemelor Arborele obiectivelor

Efect secundar Efect secundar Impact Impact

EFECT EFECT REZULTAT REZULTAT

EFECTE REZULTATEE

PROBLEMA SCOP

CAUZA CAUZA CAUZA OBIECTIV OBIECTIV OBIECTIV

CAUZE OBIECTIVE

Cauza indirecta Cauza indirecta Activitati Activitati

 FORMULAREA OBIECTIVELOR

Obiectiv General

Obiective Specifice
Cuantificabile
Se stabilesc limite de timp pentru atingerea lor

Obiective SMART
Specific: claritatea obiectivului ce, cine, cum, pentru cine, cnd, unde se face;
Msurabil: permite evaluarea ct mai precis;
Atinse: exprim posibilitatea de realizare a unui obiectiv;
Realist: realizarea sa contribuie la impactul vizat de proiect;
la Timp: se ncadreaz ntr-o limit de timp.
 Analiza factorilor interesai
Beneficiari = toi cei care beneficiaz de implementarea
unui proiect / program:
grup int = grup / entitate afectat de proiect / program
n mod direct i pozitiv, la nivel de scop
beneficiari finali/indireci= toi cei care beneficiaz de pe
urma proiectului pe termen lung, la nivel de societate sau
sector
Parteneri = cei ce implementeaz proiectul / programul
Subcontractori = cei care particip la implementarea
proiectului ca furnizori (servicii, bunuri, lucrri)
 Analiza factorilor interesai - etape
Identificarea grupurilor de persoane /
entitilor i stabilirea caracteristicilor
grupurilor respective
Stabilirea intereselor i a modalitii de
percepie a problemei
Analiza potenialului i a motivaiilor acestora
de a face schimbri
Concluziile analizei
 Analiza SWOT
Instrument de analiza a potentialului unei
entitati (individ, grup, organizatie) de a duce la
bun sfarsit un proiect elementele esentiale
interne si externe organizatiei:
intern, se identifica punctele tari (S) si cele
slabe (W)
extern oportunitatile (O) si amenintarile
(T) existente.
 PUNCTE TARI (S)
Avantaje? Capacitate, abilitati? Avantaje asupra
concurentei? Puncte unice de vanzarea ? Resurse,
bunuri, oameni? Experiene, cunostinte, date? Rezerve
financiare, posibil profit? Marketing - acoperire,
distribuie, renume? Aspecte inovative?
Locatie dpdv geografic? Preturi practicate, valoare,
calitate? Acreditari, calificari, certificari? Procese,
sisteme, IT, comunicatii? Cultura organizationala,
atitudini, comportamente? Management?Valori si
concepte organizationale?
 PUNCTE SLABE(W)

Dezavantaje? Lipsuri in capacitate, abilitati? Lipsa

avantajelor fata de concurenta? Reputatie, presenta,
acoperire? Finante? Slabiciuni proprii cunoscute? Limite
de timp, termene, presiune? Cashflow, scurgeri de
numerar la start-up? Continuitate, lantul de furnizori
soliditate? Efecte asupra activitatilor de baza, intreruperi,
posibile probleme? Credibilitatea datelor, consistenta
planului? Moral, incredere, leadership? Acreditari
necesare, etc? Procese si sisteme noi, etc? Management?
 OPORTUNITATI (O)
Evolutia pietei? Vulnerabilitatile concurentilor? Tendinte
in industrie, in modul de viata? Evolutii technologice si
inovatii? Influente globale? Noi piete (pe verticala, pe
orizontala)? Puncte de piete de nisa?
Geografic, export, import? New puncte unice de
vanzare? Tactici: ex, surpriza, contracte majore?
Dezvoltari de afaceri si de produs?
Cercetare si informare? Parteneriate, agenti,
distribuitori? Volum, productie, economii? Sezonal,
vreme, influente ale modei?
 AMENINTARI (T)
Efecte ale schimbarilor politice? Efecte ale schimbarilor legislative?
Efecte ale schimbarilor de mediu? Efecte ale dezvoltarilor in IT?
Modificari in intentiile concurentei? Modificari in cererea pietei?
Aparitia unor noi tehnologii, servicii, idei? Contracte si parteneri
vitali?
Satisfacerea capacitatii/cerintelor interne? Obstacole potentiale?
Slabiciuni de nedepasit? Pierderi de personal cheie?
Sustinere financiara corespunzatoate/solida? Economia - nationala,
globala? Caracterul sezonier, efectele conditiilor atmosferice?
 FORMULAREA SI AUTOEVALUAREA
Identificarea liniei de finanare - Program
Operaional
Ghidul solicitantului i Anexele
Elaborare Studii de (pre)fezabilitate, Plan de
afaceri, Analiza cost-beneficiu, alte studii suport
Pregtire Devize de execuie + buget
Descriere Activiti principale/activiti
obligatorii
 FORMULAREA SI AUTOEVALUAREA

Stabilire Indicatori de execuie pentru msurarea

rezultatelor
Stabilire echip de proiect principalele
poziii/responsabiliti/fia postului
Elaborare Cerere de finanare conform cu
specificaiile din Ghidul solicitantului
Evaluare intern n cadrul organizaiei
Finalizare propunere de finanare verificare
documente anex conform cu Ghidul Solicitantului
 INDICATORI
Sunt mijloace de evaluare a proiectului in faza initiala,pe parcurs si dupa
implementare
De resurse (input): mijloacele financiare, umane, materiale, organizationale
etc necesare pentru desfasurarea proiectului
De realizare imediata (output): bunuri si servicii produse n cadrul
proiectului, n raort cu obiectivele specifice ale acestuia. Msoar tot ceea ce
este obtinut n urma utilizrii asistentei financiare acordate.
De rezultat (result): efectele, beneficiile si avantajele imediate si directe ale
proiectului pentru grupul tint, n relatie cu obiectivul proiectului
De impact: reflecta efectele unui proiect/program pe termen mai lung
 EXECUTIA BUGETULUI
Tipuri de cheltuieli:

Eligibile/neeligibile
Ordinul comun al ministrului de resort i al
ministrului de finane cu privire la eligibilitatea
cheltuielilor
Directe/indirecte
Conform model de buget din Ghidul
solicitantului
 INDICATORI
Indicatorii trebuie sa fie SMART :

Specific (Specific) : sa masoare ceea ce isi propune;

Measurable (Masurabil) : cuantificabil;

Achievable (poate fi Atins) : realizabil;

Relevant (Relevant) : pentru nivelul obiectivului masurat

Timely (adecvat caTimp) : pentru un orizont de timp corespunzator

obiectivului si duratei proiectului
 FINANTAREA
Depunere Cerere de finanare cu toate documente suport
cerute prin Ghidul solicitantului
Evaluarea/selecia
Evaluare administrativ (clarificri)
Evaluarea eligibilitii (clarificri)
Evaluarea tehnico-financiar (clarificri)
Rezultate pariale
Contestaii
Rezultate finale
Contractarea
 IMPLEMENTAREA
Semnare contract de finanare
Managementul de proiect
Cerere de pre-finanare (dac se dorete)
Derulare activiti conform grafic
Alocare resurse: umane, materiale, financiare
Raportri periodice asupra progresului
Cereri de rambursare i rapoarte de progres
Publicitatea proiectului conform cu Manualul de identitate vizual
Monitorizarea proiectului: rezultate, indicatori, buget
Evaluri intermediare i ajustare grafic de implementare
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

Un proiect este ceea ce ne ajut s rezolvm

anumite probleme ct mai organizat i eficient.
Altfel spus, un proiect este un ansamblu de
activitati planificate care se adreseaz unei
probleme specifice si care ii propune s ating
nite obiective clare, intr-o perioad de timp (are
un inceput si un sfarsit bine determinate). Orice
proiect beneficiaz de fonduri limitate
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

Pentru a obtine banii necesari realizrii unui proiect

trebuie s pregtim o propunere sau cerere de
finanare. Aceasta este un document scris prin care
solicitantul cere fonduri unui finanator, pentru
un anumit proiect. Propunerea de finantare
(aplicatie, cerere) trebuie s conin att elementele
caracteristice proiectului ct si acele elemente care
pledeaza in favoarea solicitantului.
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE
Un proiect se naste atunci cand identificm o problema.
De exemplu, o problema este atunci cand rul care trece prin
localitatea noastr este plin de deeuri, iar aceast problem
mpiedic comunitatea s se dezvolte - nu exist o structur
care s contribuie la strngerea gunoaielor, nu exist o
campanie de contientizare a obligaiilor civice ale locuitorilor,
nu exist fonduri pentru achiziionarea unor echipamente
speciale ..... SOLUTIA PROBLEMEI reprezinta, practic,
totalitatea aciunilor care trebuie ntreprinse pentru a parcurge
drumul de la situatia existenta la situatia dorita, adica pina la
rezolvarea problemei.
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE
nainte de scrierea unei cereri de finanare, trebuie s rspundem la cteva
intrebri:
CARE este problema? (in exemplul nostru, problema este gunoiul din ru)
DE CE exist aceasta problema? (cauze) (deoarece oamenii neglijenti arunca
gunoiul in apa)
UNDE se manifesta problema? (in raul din orasul nostru)
CAND se manifesta problema? ( in fiecare zi)
A CUI este problema? (a celor care nu au grija si nu le pasa de apa raului)
CINE este afectat de problema? (toti locuitorii orasului care suporta mirosul
si folosesc apa din rau; pestii si vegetatia apei)
DE CE TREBUIE SOLUTIONATA PROBLEMA? (pentru a scapa de mirosul
urat si pentru a avea o apa curata de care sa ne putem bucura; pentru ca
pestii sa poata trai intr-o apa curata)
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

Ghidul solicitantului reprezinta un indrumar pentru

completarea corecta a cererii de finantare in vederea
obtinerii unei finantari nerambursabile.
Toate informatiile legate de linia de finantare, conditii
de eligibilitate, obligatii,formulare, declaratii etc se
gasesc in Ghidul Solicitantului care se obtine in varia
formate de la finantator ( de obicei se descarca in
format electronic de pe site-ul programului de
finantare)
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

In general un proiect - pentru care elaborm o

cerere de finanare - are cateva capitole obligatorii:

Titlu,Locatia in care se va desfasura

proiectul,Suma solicitata,Scop si obiective
Justificarea proiectului,Activitatile proiectului si
calendarul activitatilor,Bugetul
proiectului,Rezultate asteptate,Evaluarea
proiectului,Metode de raportare
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE
Este tiut faptul c obiectivele, pentru a fi corect exprimate trebuie sa
fie SMART (acronim ce nseamn, n limba englez, detept) .
Aceasta inseamna ca ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:
Specifice : sa fie clare cu privire la ce, unde, cnd i cum va fi
schimbat o anume situaie existent;
Msurabile : capacitatea de a cuantifica intele si beneficiile;
Abordabile : capacitatea de atingere a obiectivelor;
Realiste: capacitatea de a obine nivelul de schimbare reflectat n
fiecare obiectiv;
Temporale : fixarea perioadei de timp n care va fi realizat un
anume obiectiv.
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

Scopul proiectului se refer la rezolvarea problemei

identificate i la munca ce trebuie fcut in acest sens.
Scop: Implementarea proiectului spre atingerea obiectivelor
sale, prin obtinerea de rezultate si utilizarea eficienta a
resurselor.
Scopul trebuie sa fie bine definit, concis si concret, s
denote rezultatele ce doresc a fi atinse si nu metodele prin
care acestea vor fi atinse. Scopul proiectului este foarte
important deoarece trebuie sa transmit finanatorului
rezultatele proiectului si stadiul in care se va afla problema
dupa finalizarea proiectului respectiv
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE
Interpretarea corecta si atenta a ghidului este
extrem de importanta intrucat arata daca
solicitantul este eligibil sa ceara finantare daca idea
de proiect este in concordanta cu prioritatile,
activitatile si rezultatele preconizate de programul
de finantare,daca solicitantul isi poate asuma
institutional obligatiile impuse prin contractul de
finantare si in final decizia daca este
rentabil/fezabil/posibil sa se elaboreze un proiect.
In aceasta etapa incepe efectiv scrierea proiectului
si a cererii de finantare cu toate anexele acesteia.
SUCCES