Patologia ovarului

Adjacent organs
 Gonada si organele genitale feminine

Note the uterus (with fundus, myometrium, cervix, perimetrium,

endometrium, body); the ovaries, uterine tubes (with fimbriae),
vagina, and the ligaments (suspensory ligament, broad ligament,
ovarian ligament, round ligament)
 Gonada feminin, ovarul, are dou funcii:
gametogeneza (diferenierea i eliberarea
regulat a unui ovocit matur) i
hormonogeneza (produce hormoni care
permit dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare feminine, meninerea sarcinii, etc).

Cele dou ovare situate n pelvis au o form

globular, cu diametrul de 2,5-5/2/1cm i
greutate 4-8 g (variabil n cursul vieii
reproductive a femeii).
 Structura ovarului
Ovarul adult are 3 regiuni:
corticala, medulara, hil.

Corticala are un epiteliu de

suprafata (se), tunica albuginea
(ta),
foliculi ovarieni (primordiali,
primari (pf), secundari (sf),
Graafieni (antrali) mici, medii,
mari (gf) si
corpul galben (lutea) (cl).
Medulara contine vasele sg
mari si nervi.
Hilul contine arterele spiralate
mari si celulele interstitiale
Leydig.

(Bloom W, Fawcett DW: A Textbook of Histology. Philadelphia, WB Saunders Co, 1975)

 Foliculul ovarian = unitatea
morfofunctionala a ovarului
Ovocit
Celule
Zona pellucida granuloase

Cumulus ooforus

Antru

Teaca interna (vasculara) Celule tecale

Teaca externa (t. conjunctiv)
 Hormonogeneza ovariana
Hormoni steroidici:
Estrogeni (C18): estradiolul (E2), estrona (E1), estriolul (E3)
(celulele granuloase ale foliculului ovarian preovulator i corpul galben
(luteal)
Progesteron (C 21) corpul galben
Androgeni (C19): testosteron, androstendion (cant minime)
(celulele tecale i interstiiale)

Hormoni peptidici:
Inhibine (A, B) (cel. granuloase) inhiba FSH
Activine (cel. granuloase) stimuleaza FSH
Hormon antimllerian (cel. granuloase folic. in dezv) inhiba dezv. folic.
primordiali, scade la menopauza
Relaxina, oxitocina
 Efectele estrogenilor
stimuleaz dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
feminine la pubertate: dezvoltarea snilor, creterea
uterului, troficitatea mucoasei vaginale, subierea mucusului
cervical (uter, trompe, vagin), dispozitia grasimii

osteogeneza, accelerarea vrstei osoase, saltul statural

pubertar i nchiderea cartilajelor de cretere, meninerea
masei osoase

cresterea endometrului n faza proliferativ

efecte antiaterogene pe endoteliul vascular pn la

menopauz; efecte protrombotice mai ales pe vasele
mbtrnite dup menopauz.
 Efectele progesteronului
transformarea secretoare a endometrului
proliferat sub aciunea estrogenilor (dup
ovulaie), pentru a pregti nidarea oului
fecundat; particip la meninerea gestaiei.
dezvoltarea snilor (mpreun cu estrogenii).
inhib contraciile uterine.
crete vscozitatea mucusului cervical.
crete temperatura bazal.
Reglarea
gonadala
Reglarea ciclului menstrual
 Ciclul menstrual

zile
faza folicular faza luteal
Patologia ovarului
 Amenoreea
Definiie: absena menstrei
amenoree primar = absena menstrei
pn la 14 ani n absena apariiei
caracterelor sexuale secundare sau la
pn 16 ani n prezena caracterelor
secundare feminine
amenoree secundar, absena menstrei
timp de mai mult de 6 luni la o femeie care
anterior a avut menstr spontan
 Etiologie
SARCINA!
Cea mai frecventa cauza de amenoree sec.
Test de sarcina
Considerati fiecare nivel de control al ciclului
menstrual:
Hipotalamus
Hipofiza reglarea endocrina a ciclului menstrual
Ovar
Uter Raspunde la stimuli endocrini din axa H H G
Cervix
Implicate structural in eliminarea sg menstrual
Vagin
Cele mai frecvente cauze ale
amenoreei secundare
Sarcina
Afectare ovariana (40%)
Disfunctie hipotalamica (35%)
Afectare hipofizara (19%)
Afectare uterina (5%)
Altele (1%)
The Hypothalamic-Pituitary-Ovarian Axis

- +

- +

http://www.shen-nong.com/eng/images/exam/missedperiods/img_mp1a.gif
 I . Disfunctia hipotalamo-hipofizara
(hipogonadism hipogonadotrop)

A. Amenoree hipotalamic (funcional)

cea mai frecvent cauz de amenoree
secundar (35%); se datoreaz unei
secreii inadecvate de GnRH, cu
reducerea pulsatilitii i frecvenei
pulsaiilor de GnRH. Diagnosticul de
obicei este unul de excludere.
B. Hiperprolactinemie
C. Hipopituitarism (insuficienta hipofizara)
 I . Disfunctia hipotalamo-hipofizara
(hipogonadism hipogonadotrop)
A. Amenoree hipotalamic (funcional) - cauze:
Stress
Anorexia nervosa. Pacientele au greutatea corporal
sub 85% din greutatea ideal, asociat cu team
nejustificat fa de ctigul n greutate, datorit unei
percepii greite asupra propriei scheme corporale,
asociate amenoreei.
Efort fizic excesiv (triada atletelor: greutate corporal
sczut, osteoporoz, amenoree)
Boli cronice
Cauze genetice: sindromul Kallmann (amenoree
primar i anosmie -produs de mutaia genei numit
anosmina), sd Prader-Willi (mutatie cz 15)
Adapted from Etiology, diagnosis and treatment of secondary amenorrhea, UpToDate 2008
 Tratament
Amenoreea functionala hipotalamica
Cresterea aportului caloric si/sau reducerea
efortului fizic, stres
Progestativ in zilele 16 25 ale ciclului (in
formele usoare)
Progesteron natural (Utrogestan, Aredia) 200
mg/zi, sau didrogesteron (Duphaston) 10-20
mg/zi , 10 zile (zilele 16 25 ale CM)
- Estro-progestative (3 sapt estradiol 1-2 mg/zi,
in ultimele 7-10 zile de estradiol se asociaza
progestativ) sau CO in f. severe
Psihoterapie cognitiv - comportamentala
I . Disfunctia hipotalamo-hipofizara
(hipogonadism hipogonadotrop)
B. Hiperprolactinemie de cauze tumorale sau
nontumorale (10% din cauzele de amenoree
secundar). Prolactinoamele induc 90% din
amenoreea sec. de etiol hipofizara.

C. Hipopituitarism
Tumori hipofizare sau alte tumori (meninigiom,
germinom, craniofaringiom)
Boli infiltrative
Infarct / Apoplexie hipofizar (sd Sheehan)
 II. Disfunctia ovariana

A. Cu estrogeni abseni (hipogonadism

hipergonadotrop)
B. Cu hiperandrogenism (SOPC, tumori
virilizante ovariene sau suprarenale)

Adapted from Etiology, diagnosis and treatment of secondary amenorrhea, UpToDate 2008
 II. Disfunctia ovariana

A. Cu estrogeni abseni (hipogonadism

hipergonadotrop)
Agenezie ovarian
Disgenezie ovarian (Sindrom Turner30-40%
din cauzele de amenoree primar).
Insuficiena ovarian primar prematur
(menopauza precoce)
Menopauza spontana (1 an de amenoree
datorata depletiei oocitelor)
Menopauza chirurgicala

Adapted from Etiology, diagnosis and treatment of secondary amenorrhea, UpToDate 2008
Disgenezie gonadal (45 XO sau mozaicism), care Sd Turner
asociaz un deficit statural sever, dizarmonic, cu
absena maturizrii sexuale i modificri
fenotipice caracteristice
Etiopatogenie. Neclara. Uneori haploinsuficiena
genei SHOX, localizat n regiunea
pseudoautosomal a braului scurt al
cromozomului X.
Clinic. Deficitul de cretere, prezent la peste 95%
din paciente, devine vizibil nc din primii 2-3 ani
de via, statura final fiind 142-146 cm.
Amenoree primara.
Dg. Cariotip 45 XO (de efectuat la toate fetele cu
retard statural comparativ cu nlimea
midparental); GH, IGF-1 i vrsta osoas sunt
normale.
Tratament: GH 0,375 mg/kg/sptmn s.c.,
oxandrolon 0,0625 mg/kg/zi p.o, cretere medie
de 8-10 cm dup 3-7 ani de terapie (mai redus ca
n nanismul hipofizar). Endocrinologie esentiala , 2009, in press
 II. Disfunctia ovariana
A. Cu estrogeni abseni
Insuficiena ovarian primar prematur
(menopauza precoce) 1% din femei au menopauza
anterior vrstei de 40 ani.
Etiologie: autoimun, adesea in cadrul sindroamelor
deficienelor poliglandulare autoimune (PGA),
genetic (sindromul cromozomului X fragil),
postinfecioas,
post radioterapie sau chimioterapie.
La 10-20 % din femei, ciclurile menstruale pot reaprea
spontan, in rare cazuri poate aparea sarcina.

Adapted from Etiology, diagnosis and treatment of secondary amenorrhea, UpToDate 2008
 II.B. Sindromul ovarului polichistic
La 20% din cazurile cu amenoree,
la 5-10% din femei la varsta reproducerii
Manifestations of polycystic ovary syndrome In
proportion to relative incidence and coincidence
Manifestarile includ:
Hirsutism, acnee
CM neregulat
(infertilitate)
Adolescent Polycystic Ovary
Obezitate, rezist la
insulina (DZ)
Acanthosis nigricans
Asociat cu pubarha
prematura si sau
pubertate precoce

Images from: Clinical features and diagnosis of polycystic ovary syndrome in adolescents,
UpToDate 2008
 II.B. Sindromul ovarului polichistic
Pt diagnostic, 2 semne din 3:
Oligomenoree/amenoree
Semne de exces androgeni
Ovare micropolichistice la
echo ( 12 folliculi)

Diagnostic diferenial:
- hirsutismul idiopatic
- hiperplazia adrenala congenitala cu debut tardiv
- sindromul Cushing
- tumori ovariene sau suprarenale secretante de androgeni
- sindromul HAIR-AN (hiperandrogenie, insulinorezisten, acanthosis nigricans)
- alte cauze de anovulaie
- hipotiroidismul
Images from: Clinical features and diagnosis of polycystic ovary syndrome in adolescents, UpToDate 2008
 II.B. Sindromul ovarului polichistic
Manifestrile clinice si complicaiile SOPC in diferite perioade ale vieii

intrauterin pubertate adult varstnic

Mic pentru Adrenarha SOPC Sindrom

varsta precoce metabolic
anovulatie
gestationala
DZ
hiperandrogenism
Pubertate ovare polichistice
HTA
precoce dislipidemie
Infertilitate
Boli CV
 Fiziopatologia SOPC
obezitate SHBG

defecte genetice n
insulina IGF BP1
aciunea insulinei
atrezie folicular
defecte ale
receptorului de
insulin

LH celulele tecale testosteronul estradiolul

FSH (IGF) liber liber

androstendionul testosteronul
hirsutism

estrona cancer endometrial

Dup Gordon i Speroff, Handbook for clinical gynecologic endocrinology and infertility, 2002
Alte cauze endocrine de amenoree

Hipertiroidism/hipotiroidism
Mediate de tulburari ale sex hormone-binding
globulin (SHBG):
in hipertiroidism, in hipotiroidism
Diabet zaharat
Utilizare de androgeni exogeni
III. Afeciuni ale tractului genital

1. Sindromul Asherman -amenoree secundar care apare

n urma distruciei endometrului, cu formarea de sinechii
uterine, cel mai adesea dup un chiuretaj.
2. Agenezia ductelor mulleriene (sindromul Mayer-
Rokitansky-Kuster-Hauser) -amenoree primar la o
femeie cu ovare normale i anomalii ale tractului genital
(absena vaginului), produs probabil printr-o mutaie a
receptorului hormonului antimullerian.
3. Rezistena la hormoni androgeni (testiculul feminizant)
a treia cauz de amenoree primar, dup disgenezia
ovarian i agenezia ductelor mulleriene.
4. Obstrucia congenital a tractului genital sept
transvaginal, himen imperforat
 Diagnostic
Excluderea sarcinii
Istoric:
stress recent, modif. greutate, dieta noua sau
exercitiu fizic crescut, boli?
Acnee, hirsutism, ingrosarea vocii?
Medicamente noi?
Initiere recenta sau oprire a anticonceptionalelor orale
Danazol/ androgenice
Progestative in doza mare
Metoclopramid sau antipsihotice (cresc PRL)
 Diagnostic
Istoric:
Simptome de boala hipotalamo-hipofizara?
Cefalee
Galactoree
Tulburari de camp visual
Astenie
Poliurie, polidipsie
Simptome de deficit estrogenic?
Bufeuri calde
Uscaciune vaginala
Insomnii
Istoric de hemoragie severa obstetricala? (Posibil sd.
Sheehan)
Istoric de curetaje, infectii endometrita? (Posibil sd
Asherman)
 Diagnostic
- BMI
BMI > 30 kg/m2 in 50% din femei cu PCOS
BMI < 18.5 kg/m2 amenorrhee functionala hipotal?
Semne de boala sistemica/casexie
Semne de deficit estrogenic la niv. tes. Genital
Palpare sani - galactorrhea
Ex. Camp vizual
Ex. Pielii:
Semne de PCOS: Hirsutism, acnee, acanthosis
nigricans
Semne de boala tiroidiana
Semne de sd Cushing: vergeturi
 Diagnostic -investigatii
Test sarcina (bHCG)
Test la progestativ: menstra la cei cu estrogeni
prezenti
Prolactina, TSH, FSH (mare in insuf. Ovariana
primara)
Cariotip, test Barr (daca FSH este mare)
Daca semne de hiperandrogenism: testosteron
seric, 17 OH progesteron, DHEA-S, echo ovar
Daca suspiciune defecte anatomice: test la
estroprogestative ciclice: fara menstra in obstr.
 Tratament
Hiperandrogenism/PCOS
Tratament specific pentru simptome/scopurile
pacientului
Anti hirsutism (ciproteron acetat, spironolactona, CO)
Fertilitate (clomifen, gonadotropi)
CM regulat progestativ, CO
Preventia obezitatii si efectelor metabolice
Protectie endometriala prin restabilirea
menstrelor

Sindrom Asherman
Liza histeroscopica a sinechiilor
Estrogeni pe termen lung pentru stimularea re-
cresterii tes. endometrial
 Infertilitatea de cuplu
Definiie. Incapacitatea unui cuplu de a concepe dup
un an de convieuire, in absenta oricror metode de
contracepie.

Infertilitatea primar = nici o sarcin n antecedente,

infertilitatea secundar = existena cel puin a unei
sarcini n antecedente, diagnosticat hormonal sau
histologic.

Incidena: 15%.
Rata normal a fecundabilitii (adic probabilitatea de a
obine o sarcin per ciclu) este de 20% la cuplurile cu
fertilitate normal si scade cu creterea n vrst a
partenerei.
 Etiologia infertilitii:

factor masculin 30-40%

disfuncia ovulaiei 10-25%
factori pelvini (tubari sau endometrioz): 30-50%
factori cervicali 5- 10%

Deseori factorii se suprapun. Infertilitatea de cauz

necunoscut este aproximat la 28% din totalul cazurilor.
Succesul terapeutic: 80% in disfunctia ovulatorie, 30% in
celelalte cauze
 Investigatii
1. Spermograma (dupa 3 zile de abstinenta)
2. Documentarea ovulaiei
curba temperaturii bazale: bifazic, cu cretere susinut dup
ovulaie, datorit progesteronului.
dozarea progesteronului seric, ideal peste 10 ng/mL postovulator,
dar i o valoare de peste 4 ng/mL este indice de ovulaie (se
determin n ziua 21 a ciclului menstrual);
examenul glerei cervicale: filana scade dup ovulaie (efect
progesteronic), iar preovulator se observ "fenomenul de ferig"
(cnd progesteronul lipsete).
ecografia transvaginal: urmrete n dinamic creterea foliculilor
(numr i dimensiuni), ovulaia i grosimea endometrului.
vrful de LH urinar: se poate depista n eantioane de urin
recoltate zilnic.
biopsia de endometru: cu modificri de tip proliferativ, estrogenic, n
primele 14 zile i secretor, progestativ dup ovulaie
 Investigatii

3. Alte dozri hormonale:Estradiol plasmatic ziua 14 , Pogesteron ziua 21

FSH seric ziua 2-5 - evaluarea rezervei ovariene
(<10 normal, > 20 FIV)
4. Investigarea permeabilitii tractului genital feminin:
histerosalpingografia
5. Evaluarea factorilor pelvini (laparoscopia exploratorie)
6. Alte tipuri de investigaii (de a doua linie) sunt:
Evaluarea factorilor cervicali: testul postcoital: arat posibilitatea
spermatozoizilor de a penetra mucusul cervical al partenerei.
Teste imunologice: n cazurile rare de incompatibilitate a mucusului
cervical cu spermatozoizii.
Culturi bacteriene din col i sperm.
Cauza infertilitatii femin.
Disfuncii ale ovulaiei
Disfuncie hipotalamohipofizar
Sindromul ovarelor polichistice
Hiperprolactinemii
Tratament
Clomifen citrat sau Gonadotropi
Clomifen +/- gonadotropi; Metformin
Bromocriptin

Insuficien hipofizar Gonadotropi

Insuficien ovarian primar Reproducere asistat cu ovocit donat
Factori tubari
Obstrucie tubar distal permeabilizarea microchirurgical a trompelor
laparoscopic
Sactosalpinx proximal permeabilizarea microchirurgical a trompelor
histeroscopic
Obstrucie tubar proximal i distal: fertilizare in vitro (FIV)
Factori cervicali inseminare artificial a spermei n cavitatea uter.
Faza luteal indecvat suplimentare cu progesteron; Clomifen
Infertilitate de cauz necunoscut Clomifen 3-6 cicluri, urmat de gonadotrofine
3-6 cicluri; FIV dup 12 cicluri stimulate fr
succes
 Etiologia infertilitatii masculine
patologie gonadic primar - 30-40%
congenital (sindrom Klinefelter, sindrom de rezisten la androgeni)
- dobndit (ex. orhita viral, medicaie, castrare)
afectarea transportului spermei (deficite post-testiculare) - 10-20%
disfuncii ale epididimului
anomalii ale ductelor deferente
disfuncii ejaculatorii
patologie hipotalamo-hipofizar- 1-2%
congenital (ex. sindrom Kallmann, hemocromatoz)
dobndit (ex. tumori hipotalamo-hipofizare, hiperprolactinemia,
postchirurgical sau postradioterapie)
Tratament: HMG si HCG
infertilitate masculin de cauz necunoscut - 40-50%
 CONTRACEPTIA
1.Metode naturale metoda calendarului
- metoda retragerii (coitus interruptus)
2. Metode de bariera- prezervativ
- diafragma, capisonul cervical
- spermicide
3.Metode hormonale
-contraceptia reversibila sterilet cu cupru
-sterilet cu progestativ (Mirena)
-contraceptivele orale combinate
-contraceptivele numai cu progesteron
-inelele vaginale
-plasturele transdermic
-suspensiile injectabile
4.Contraceptia de urgenta
-levonogestrel, ulipristal acetat
-insertia unui DIU in termen de 5 zile de la actul sexual neprotejat
5.Sterilizarea
Presupune o procedura chirurgicala de ligaturare a trompelor uterine la femei si a vaselor
deferente la barbati. Desi sunt metode potential reversibile, trebuie considerate ca fiind
permanente
 Contraceptia hormonala

Este cea mai utilizat i eficient metod de control al

fertilitii, care utilizeaz progestativ singur sau n
asociaie cu estrogeni pentru a bloca ovulaia.

Nu induce sterilizare secundar i are efecte secundare

minore (grea, vrsturi, edeme, creterea apetitului),
care sunt de obicei de intensitate moderat i dispar
dup primele 2-3 luni de tratament.

Scderea coninutului lor n estrogeni i apariia noilor

progestative au dus la scderea efectelor adverse.
 Tipuri de contraceptie hormonala

Estroprogestativa
Progesteronica

Progesteronul de sintez inhib eliberarea de

gonadotropi i deci blocheaz maturarea folicular i
ovulaia; mucusul cervical devine impermeabil
penetrrii de ctre spermatozoizi
Pentru a evita atrofia endometrului, se asociaz i
estrogeni sintetici, care asigur proliferarea endometrial
i ritmicitatea lunar a menstrei de privare.
 Tipuri de CO estroprogestative
Progestativ Activitate Activitate
Monofazice
progestativ androgenic
Trifazice Derivai de17 nor-testosteron
Estrani Norethindrone 1 1

Microdozate (EE 50 Norethindrone 1.2 1.6

acetate
30 -20 ug/pilula)
Gonani Levonorgestrel 5.3 8.3
Norgestrel 2.6 4.2
Diverse progestative Norgestimate 1.3 1.9
Desogestrel 9 3.4
Gestodene 12.6 8.6
Derivai din pregnan
Megestrol acetat 0.4 0
Medroxiprogester 0.3 0
on acetat
Derivati din spironolactona Activitate antiandrogenica
(drospirenona) si progestativs
Contraceptivele orale combinate
In mod traditional, COC se administreaza zilnic timp de 3 saptamani din 4,
de preferinta la aceeasi ora in fiecare zi

Acest regim terapeutic a fost conceput pentru a imita ciclul menstrual cu

sangerare de retragere lunara

Se poate continua administrarea pastilelor si astfel se sare peste intervalul

fara steroizi pentru a evita sangerarea lunara

Se recomanda dubla contracepie (prezervativ / alt metod eficient

contraceptiv) n momentul iniierii unei metode contraceptive hormonale

Nu exist dovezi c preparatele fazice sunt mai bune pentru starea de

sntate a femeii
 Contraceptivele orale combinate
Chloe 0,035 mg etinilestradiol + 2 mg acetat de ciproterona
Diane 35 0,035 mg etinilestradiol + 2 mg acetat de ciproterona
Trifazice
Laurina 7 x (0,035 mg etinilestradiol + 0,05 mg desogestrel) + 7 x (0,03 mg etinilestradiol + 0,1 mg
desogestrel) + 7 x (0,03 mg etinilestradiol + 0,15 mg desogestrel)
Triquilar 6 x (0,03 mg etinilestradiol + 0,05 mg levonorgestrel) + 5 x (0,04 mg etinilestradiol + 0,075
mg levonorgestrel) + 10 x (0,03 mg etinilestradiol + 0,125 mg levonorgestrel)
Tri-Regol 6 x (0,03 mg etinilestradiol + 0,05 mg levonorgestrel) + 5 x (0,04 mg etinilestradiol + 0,075
mg levonorgestrel) + 10 x (0,03 mg etinilestradiol + 0,125 mg levonorgestrel)
Minidozate 30mcg EE:
Yasmin 0,03 mg etinilestradiol + 3 mg drospirenona
Jeanine 0,03 mg etinilestradiol + 2 mg dienogest
Desorelle 0,03 mg etinilestradiol + 0,15 mg desogestrel
Marvelon 0,03 mg etinilestradiol + 0,15 mg desogestrel
Microgynon 0,03 mg etinilestradiol + 0,15 mg levonorgestrel
Rigevidon 0,03 mg etinilestradiol + 0,15 mg levonorgestrel
Femoden 0,03 mg etinilestradiol + 0,075 mg gestoden
Microdozate 20 mcg EE:
Mercilon 0,02 mg etinilestradiol + 0,15 mg desogestrel
Novynette 0,02 mg etinilestradiol + 0,15 mg desogestrel
Loette 0,02 mg etinilestradiol + 0,1 mg levonorgestrel
Karissa 0,02 mg etinilestradiol + 0,075 mg gestoden
Logest 0,02 mg etinilestradiol + 0,075 mg gestoden
Stodette 0,02 mg etinilestradiol + 0,075 mg gestoden
Yaz 0,02 mg etinilestradiol + 3 mg drospirenona
Zoely 2.5 mcg nomegestrol acetat/1.5 mcg estradiol valerat /Qlaira estradiol valerat 2/3 mg si dienogest
 Avantaje ale E-P
eficacitate foarte mare comparativ cu celelalte metode temporare
de control al fertilitii (rata de sarcini nedorite: 0.5-5%, n funcie
de corectitudine administrrii)
corecia tulburrilor de ciclu menstrual (menoragie) i a
simptomelor algice asociate (dismenoree), plus scderea
incidenei anemiei feriprive.
supresia chisturilor ovariene funcionale, datorit ntreruperii
stimulrii ovariene prin gonadotropi.
scade cu 50% riscul de cancer endometrial i cancer ovarian
la femeile care iau anticoncepionale orale 2-3 ani, inclusiv la cele
cu mutaii BRCA1 i BRCA2; efectul protectiv persist i dup
ntreruperea tratamentului.
 Riscuri ale CO E-P
a. cardiovasculare: inducerea unui status procoagulant
la persoane predispuse (cu trombofilii congenitale) -
crete riscul tromboembolic, mai ales la paciente peste
35 ani, fumtoare, obeze, care folosesc pilule anti-
concepionale pe termen lung.
Pot de asemenea induce HTA secundar.
b. metabolice. Pot induce dislipidemii. Se pare c noile
contraceptive (de generaia a IIIa) cu doze foarte mici de
estrogeni pe comprimat 15-20g i noi progestative de
sintez nu mai modific profilul lipidic.
c. hepatice Frecven mai mare dect n restul
populaiei a tumorilor hepatice benigne. Incidena este
de 3-4/1.000.000 / an.
 Contraindicatii ale CO EP
accident tromboembolic sau AVC n
antecedente
istoric de tumora dependent de estrogeni
sarcin
sngerare uterin nediagnosticat
hipertrigliceridemie
fumtoare peste 30 ani
contraindicaii relative: hipertensiune greu
controlat, migrene, asocierea cu tratament
anticonvulsivant.
 Contraceptia progesteronica
Cu doze mici zilnice (mini pill) la femeia care alapteaza
(poate da menometroragii)
Inj i.m. doze mari medroxiprogesteron acetat eficacitate
2-3 luni, dar tulb de CM
Contraceptia de urgenta: pilula de a doua zi
Levonorgestrel 0,75 mg (=750g) n maxim 72 ore de la
contactul sexual i administrarea unei a doua doze de 0,75
mg dup 12 ore de la prima. maxim 1/luna, tulb de CM
Dispozitiv intrauterin cu progesteron (Mirena) in
general dupa implinirea potentialului reproductiv. Pot apare
tulb CM